6,897 matches
-
sociologie educațională tratează conceptul de structură socială, putere etc. ca un dat existent, fără a avea în vedere natura lor problematică, caracterul lor dinamic. 6. Dincolo de faptul că se constată ca și la Durkheim, de altfel tendința spre un "imperialism sociologic" aceste cercetări sociologice asupra sistemelor educaționale oferă noi direcții de investigare, demonstrînd încă o dată necesitatea unor cercetări interdisciplinare în domeniul atît de complex al educației și învățămîntului. 16.2. Psihosociologia grupurilor Teoria educației în grup, promovată de educația nouă, în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
conceptul de structură socială, putere etc. ca un dat existent, fără a avea în vedere natura lor problematică, caracterul lor dinamic. 6. Dincolo de faptul că se constată ca și la Durkheim, de altfel tendința spre un "imperialism sociologic" aceste cercetări sociologice asupra sistemelor educaționale oferă noi direcții de investigare, demonstrînd încă o dată necesitatea unor cercetări interdisciplinare în domeniul atît de complex al educației și învățămîntului. 16.2. Psihosociologia grupurilor Teoria educației în grup, promovată de educația nouă, în deceniile al treilea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de elevi cu consecințele lor asupra formării personalității în grup (16, p. 55). Instrumentul fundamental al tehnicii sociometrice este testul sociometric prin care se obțin o serie de date asupra relațiilor preferențiale; acestea sînt apoi supuse unei analize cu ajutorul matricei sociologice și a sociogramei, putîndu-se determina astfel poziția fiecărui elev în interiorul grupului (dacă este preferat, respins sau ignorat), precum și structura psihologică a acestuia (interacțiunea dintre elevi, diferitele lui subgrupuri, tensiunile și contradicțiile dintre acestea, gradul de coeziune etc.) (21). Tehnicile sociometrice
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
extinderea acțiunii educative a școlii, și a familiei, asupra întovărășirilor spontane (34). Problemele grupului în special "clasa de elevi ca grup social" au fost abordate dintr-o perspectivă "sociopedagogică" de EMIL PĂUN. Se realizează astfel o tratare interdisciplinară pedagogică și sociologică a problematicii grupului, punîndu-se în evidență noi aspecte, cu implicații în teoria stilurilor didactice (cf. 35). Rezultatele cercetărilor pedagogice menționate aici au impus o deplasare a accentului de la individ spre un grup, un grup care nu face abstracție de membrii
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ale educației, se va continua și adînci în viitor. b) Întrucît, în această perioadă, pe primul plan al procesului educativ au fost puse, mai ales, instruirea prin activitate și socializarea elevilor, marile inovații au fost aduse de cercetările psihologice și sociologice. Unele ipoteze formulate de cercetătorii psihologi și sociologi nu au putut fi aplicate întocmai în domeniul educației, fără anumite riscuri, cu atît mai mult cu cît ele nu au fost întotdeauna elaborate cu intenția de a primi o utilizare pedagogică
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
putut fi aplicate întocmai în domeniul educației, fără anumite riscuri, cu atît mai mult cu cît ele nu au fost întotdeauna elaborate cu intenția de a primi o utilizare pedagogică. A revenit, de aceea, pedagogilor sarcina adecvării ipotezelor psihologice și sociologice la obiectivele educației contemporane. După cum s-a văzut, unii pedagogi francezi, adoptînd necritic idei psihosociologice ,,en vogue" au dus teoria pedagogică aproape de impas. Pedagogi de prestigiu ai secolului XX mai ales cei din a doua parte a sa au fost
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fenomenului educației; a devenit limpede pentru cei mai mulți teoreticieni că, atît în prezent, și mai ales în viitor, teoria pedagogică nu se poate dezvolta decît printr-o analiză a educației din care nu poate lipsi o triplă perspectivă: filosofică, psihologică și sociologică. Reflecțiile pur filosofice, oricît de pline de interes, nu fac decît să emită o ipoteză care se cere verificată; cercetărilor psihologice le scapă, deseori, implicațiile vieții sociale, iar cele sociologice iau mai puțin în seamă tocmai psihicul uman. Investigațiile pedagogice
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
care nu poate lipsi o triplă perspectivă: filosofică, psihologică și sociologică. Reflecțiile pur filosofice, oricît de pline de interes, nu fac decît să emită o ipoteză care se cere verificată; cercetărilor psihologice le scapă, deseori, implicațiile vieții sociale, iar cele sociologice iau mai puțin în seamă tocmai psihicul uman. Investigațiile pedagogice experimentale care nu au în vedere aspectele filosofice, sociologice și psihologice ale fenomenului paideutic au un caracter mult prea limitat, cu puține perspective de a atinge un nivel mai înalt
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
nu fac decît să emită o ipoteză care se cere verificată; cercetărilor psihologice le scapă, deseori, implicațiile vieții sociale, iar cele sociologice iau mai puțin în seamă tocmai psihicul uman. Investigațiile pedagogice experimentale care nu au în vedere aspectele filosofice, sociologice și psihologice ale fenomenului paideutic au un caracter mult prea limitat, cu puține perspective de a atinge un nivel mai înalt de generalizare. "Cercetările cu caracter experimental", spune L. Volpicelli, "care tind să izoleze problemele pedagogice de celelalte aspecte ale
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
nr. 1-2/1992, pp. 35-47. 42. Cf. STANCIU STOIAN, Din problemele localismului educativ, ed. a II-a, Editura librăriei Socec, București, 1932. 43. STANCIU STOIAN, Sociologia și pedagogia satului, Editura Prometeu, București, 1943. 44. TRAIAN HERSENI, "Stanciu Stoian și școala sociologică de la București", în vol. Stanciu Stoian și pedagogia contemporană, București, 1982. 45. Cf. STANCIU STOIAN, Școli pentru experimentare, apud 31. 46. Cf. revista "Pedagogia experimentală", nr. 3/1932. 47. Cf. GR. TĂBĂCARU, Didactica experimentală. Școlarul, vol. II, Argument. 48. Cf.
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
adulții, traducere de ANDREI DUMITRU, E.D.P., București, 1981. 28. GUY AVANZINI (sub conducerea), La pédagogie au 20e siècle, Privat, Toulouse, 1975. 29. JEAN PIERRE BIGEAULT și GILBERT TERRIER, L'illusion psychanalytique en éducation, P.U.F., Paris, 1978. 16. Cercetări sociologice și de psihologie socială cu implicații în macro- și micro-pedagogie 1. Cf. EMIL PĂUN, Sociologia educației, partea I, Universitatea București, Facultatea de filozofie, 1975. Pentru principalele direcții în sociologia educației contemporane să se vadă și: BASIL BERNSTEIN, Studii de sociologie
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în a doua jumătate a sec. XX Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX Interesului contemporan pentru școală i se opune "deșcolarizarea" Confruntări în filosofia educației Cercetările psihologice și inovarea procesului instructiv-educativ Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX Cercetări sociologice și de psihologie socială cu implicații în macro- și micro-pedagogie Școala și gîndirea pedagogică din România în perioada 1944-1989 Școala și pedagogia în confruntarea cu viitorul Note și comentarii Indice de nume
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o lumină verde, rafturile sunt garnisite de cărți de cea mai bună calitate, iar la raionul unde lucrez (carte universitară) sunt aduse în fiecare zi cam 15-20 de titluri noi din diverse domenii. Beneficiez și de un teren de observație "sociologic" extraordinar. Domnul îmbrăcat elegant ce a cumpărat astăzi Mein Kampf, gesturile sale artificiale, dialogul pe care încearcă să-l facă pentru a se"disculpa". Maître Poncet, renumit avocat de afaceri, prezent în fiecare joi la ora prânzului în librărie. Cumpără
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
hotărât pe platou, ceilalți invitați din mediul său îl întâmpinau cu priviri de complicitate, de animale de pradă ce se recunosc între ele pe teren ostil. Emisiunea în sine a fost o emisiune pubelă, cum spun francezii, dar o pubelă sociologic interesantă. O asemenea întreprindere televizată ar fi fost imposibil de realizat la București. Tineri de cartier avem, slavă Domnului, dar ne lipsește burghezia veritabilă. Noii îmbogățiți de la noi nu sunt diferiți de tinerii de cartier decât prin hainele și mașinile
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ale operei lui Mircea Cărtărescu își găseau locul în raftul cu literatură științifico-fantastică. Repet, nu fantastică, ci științifico-fantastică. Și încă: "Ce nu te omoară te face scriitor". Andrzej Stasiuk. Îmi place enorm de mult acest polonez fără frică, cu condei sociologic, care atunci când scrie pare că plimbă o oglindă de-a lungul drumului și nu ratează nimic, niciun amănunt. 24 august 2003 Trei zile la Roma, care mi s-au părut lungi și pline ca trei secole. Prima senzație, greu de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
se restituie banii adunați prin colectă publică, pentru construcția lui Mock-Mock. (Pasaj adăugat ulterior: Mock-Mock a ajuns în cele din urmă într-un muzeu de artă contemporană din Zurich, iar cei doi artiști au plusat pe neînțelegerea demersului lor, implicațiile sociologice ale refuzului artei etc. Am citit un interviu cu ei doi publicat într-o prestigioasă revistă de artă. Interviul era mai interesant decât "opera" în sine.) Întâlnire întâmplătoare pe aeroportul din Otopeni cu Ileana, fostă colegă de clasă în liceu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
o bucurie irațională și îndepărtată, aproape că nu mai vedeam nămeții de zăpadă de la fereastră. Dorul meu de casă i-a topit instantaneu. Eleonora este doctorandă în antropologie, originară dintr-un sat din Oltenia de sub munte, rămas în caietele Școlii Sociologice din Bucuresti, interesând generații succesive de etnografi. Eleonora îmi povestește despre calul trecut peste mormântul celor bănuiți că ar fi strigoi sau despre preparatele vrăjitorești făcute de bunica ei pentru a o apăra de deochi și ielele relele toate astea
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
lor ogradă. Îmi amintesc de o carte poștală trimisă, cu ani în urmă, de Cioran lui Constantin Noica: "Mă uit în jurul meu în metrou și îmi dau seama că sunt singurul francez din vagon". [...] Parisul este o imensă salată geografică, sociologică, antropologică: Africa, Extremul Orient, Orientul Apropiat, Estul european, elite glamoroase și declasați putrezi, excentrici aroganți și funcționari fără chip, inerții tradiționale și experimente acute. Tot mai greu de găsit în acest iureș al diversității este Parisul însuși, nu-l identifici
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
directivelor de partid. Dar, în același timp, deși Virgil Ierunca intervine puțin în explicarea și comentarea acestor texte, „Antologia rușinii“ trebuie văzută ca un demers moral (de demascare a lașității intelectualității românești și a servilismului ei față de politica partidului) și sociologic (de consemnare a mecanismelor prin care un sistem totalitar a reușit să-și subordoneze întreaga mișcare culturală). Selecția făcută nu este una gratuită și, mult mai important, este gândită să aibă o finalitate. „Antologia rușinii“ - susține Virgil Ierunca într-un
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de inestimabilă valoare teoretică și practică cu privire la analiza stadiului actual al dezvoltării societății socialiste românești și a înaintării României spre comunism. Model de gândire ce poartă însemnele geniului creator, Expunerea se dovedește a fi continentul complexelor idei politice, economice, filozofice, sociologice, istoriografice în deschiderile ce angajează răspunsuri la interogațiile timpului pe care poporul nostru îl scrutează cu rodnice fapte de autentic eroism, răspunsuri la interogațiile pe care le ridică lumea contemporană în ascensiunea ei spre progres social și echilibru moral.“ („Certitudinea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
În 1996 inițiază grupul literar Club 8. Între 2001 și 2002 e redactor-șef al revistei de cultură Timpul. Volume publicate: Muchii (versuri, Junimea, 1996), Cheta la flegmă (proză scurtă, OuTopos, 1999), Construcția identității într-o societate totalitară. O cercetare sociologică asupra scriitorilor (Junimea, 2003), Proza cu amănuntul (proză scurtă, Cronica, 2003), Nuntă la parter (teatru, Versus, 2003), Raiul găinilor (fals roman de zvonuri și mistere) (Polirom, 2004; ediția a II-a, 2007), Băieți de gașcă (proză scurtă, Polirom, 2005), Sunt
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
sau specii devin futile și totodată inoperante pentru critici... Ceea ce contează până la urmă este un imens și, fără îndoială, nepremeditat travaliu recuperator al dimensiunii antropologice : toate filmele românești de după 1990 indiferent de calitate ! reprezintă o oglindă fidelă a mutațiilor umane (sociologice și altfel) pe care le-a cunoscut societatea românească în ultimii 15 ani. Din această perspectivă, valoarea producțiilor cinematografice este secundară interesului pe care un cercetător într-ale antropologiei îl poate găsi în oricare dintre titlurile apărute după 1990 ! Cum
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
lipsea de pe harta cinematografică a lumii în ciuda câtorva succese răzlețe ale cineaștilor deja menționați din generația peste 60 de ani. Dar în ultimii doi ani a fost un adevărat desant românesc în marile festivaluri. Există o explicație, ca să zic așa, sociologică (decrețeii au ajuns la maturitate) și există tot ceea ce spuneam mai sus : priza la realitate (a tinerilor cineaști), gustul pentru defrișarea unor noi teritorii (din partea criticilor străini), efectul bulgărelui de zăpadă Lucrul cel mai bun în legătură cu succesele din străinătate este
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de personaje ce aprindeau ecranul !) Superficialitatea, subțirimea filmului se justifică în acest caz prin asumarea condiției de divertisment fără pretenții. Dacă însă Nae Caranfil a vrut ceva mai mult cu acest film (o ”radiografie din mers” a României, un travelling sociologic sau mai știu eu ce), dacă a-ncercat să continue analiza (excelentă !) din E pericoloso sporgersi, aducând-o la zi în economia de piață, atunci rezultatul este, mă tem, discutabil. Nae nu s-a apropiat de Billy Wilder (modelul său
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de prim- secretar al „Societății istorice Iuliu Barasch” - a Întocmit și publicat În 1888 un Interogatoriu (sic !) cu câteva Întrebări privind unele credințe populare și tradiții folclorice referitoare la evreii din România (<endnote id="109, p. 182)"/>. Și membrii Școlii sociologice de la București, condusă de Dimitrie Gusti, și-au propus În 1936 să facă „un studiu al comunităților religioase” din satele românești. Comunitățile confesionale nominalizate erau „ortodocși, catolici, protestanți, sectanți, evrei etc.”. În căutările mele prin arhive, nu am găsit vreun
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]