7,229 matches
-
interesată de... daci, de originile noastre strămoșești, de arhaisme și elemente cosmice - pe acestea, evident, tot dacii le-au descoperit primii în Europa. Lucrează la un tratat, dar are nevoie de cineva de acasă, care să-l redacteze la nivel stilistic, pentru că scrie tot mai puțin în limba română. Andrei Bodiu ascultă dialogul nostru și se enervează, vrea să replice, dar îl rog să mă lase pe mine să „înfrunt dacii”... Mâncarea și vinul oferite de gazde sunt excelente, și până la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Începusem să citesc Jizini nasekomîh („Viața insectelor”), roman apărut și în Franța - o alegorie ironică de actualitate. Pelevin e tradus și bine primit în Occident, am văzut că era „popular” și la Sankt-Petersburg. E genul de literatură directă, fără excese stilistice și sofisticării intelectuale, cu care ne mândrim în România, tentați cum suntem să punem mereu preț pe subtilitate. Nu înseamnă că tipul acesta de scriitură, mai pe înțelesul celor mulți, ar fi inferior din punct de vedere axiologic. O demonstrează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
foarte greu să spun ce ne deosebește, eu fiind unul dintre protagoniști. Critica afirmă că există un specific al scrisului nostru, se vorbește chiar de Rumaniendeutsche Literatur, adică literatură germană provenită din România, prin care se înțelege și un fenomen stilistic aparte. De exemplu, în scrisul Herthei Müller sunt multe imagini pe care ea le transferă din română în germană, ceea ce este într-un fel străin pentru scrisul (spiritul) german. Există diferențe și la nivelul prozodiei: fraza e scurtă, limbajul e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în limba germană. În literatura germană au fost întotdeauna mulți scriitori care au venit din afara granițelor Germaniei. Să ne amintim de Imperiul Habsburgic, când mulți scriitori evrei scriau în germană, aducând în literatura noastră nu numai niște specificități de ordin stilistic, tematic, dar și de mentalitate. Acest lucru este valabil și pentru noi, grupul scriitorilor germani originari din România, care am „transportat” cu noi anumite mentalități pe care le-am acumulat în spațiul românesc al Banatului. Eu am niște similitudini cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
dramatic accident psihic, care a pus aproape în paranteze activitatea și creația sa literară. După moartea soției sale, Lenuța, la începutul anilor ’80, talentul și energia sa creatoare trăiesc un reviriment și publică câteva volume de excelentă factură ideatică și stilistică. După revoluție este ales de consiliul U. Scriitorilor în postul de redactor-șef al prestigioasei reviste Viața Românească, moare însă înainte de vreme, în ’98. Grigore Hagiu. Dacă Cezar și Nichita, cel puțin la început, la primele volume, păreau a aborda
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
apartenența sa, a poetului, la „pământul și oamenii acestor locuri”, ca și la reflexele lor culturale. Apoi, în volumul următor, încurajat de succesul poeziei sale și de o anume consacrare a persoanei, Nichita propune în 11 Elegii, scris sub influența stilistică a lui Rilke, mai ales din volumele Stundenbuch și Duineser Elegien, din care am făcut, ambii, lecturi intense în original, o întreagă „ideologie” a „suprasensibilului”, a „mitului”, a „unei alte lumi sau a unei alte realități ce trebuie pur și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Holban, pentru a nu mai vorbi de un Blecher, rămâneau aproape necomentate, puțin citite, văzute mai degrabă ca niște curiozități epice. Lupta pentru pământ, istoria văzută anecdotic și parfumat, „înmiresmată” de o domoală și colorată limbă, ca la Sadoveanu, urmașul stilistic al marilor cronicari și al textelor bisericești, sau cazuri „anecdotice” și fantastice ca la un Gala Galaction sau V. Voiculescu acaparau atenția și emoția cititorilor. Școala de roman și aspirațiile spre un sincronism psihologic european ale lui Lovinescu au fost
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
o afirmare profesională și socială și care se termină cu o „închidere” - dureroasă, o recunosc, pentru încă tânărul ce visase un succes public, iute, dacă se putea, care să-i confirme, în sfârșit, lupta de ani cu propriile sale stângăcii stilistice, dar și cu scepticismul general ce-l înconjura, mai ales în sudul țării, unde sarcasmul e facil și inventiv și unde lumea nu are răbdare cu acele spirite ce se formează cu greu, apte de „ambiții” care întrec orizontul de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
comandase copierea panegiricului. Era, așadar, o preocupare constantă a domnului în legătură cu ........... în numele cărora avea să ducă lupta lui de cruciat. S-a făcut o apropiere între fresca de la Pătrăuți și fresca făcută de Piero della Francesca la Arezzo, în 1466. Stilistic este o mare deosebire între cele două frescedar mesajul lor este însă același: așa cum Constantin i-a înfrânt pe păgâni sub semnul crucii, așa și Ștefan și contemporani săi europeni aveau să îi înfrângă pe turci luptând sub același semn
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Astfel, inițierea a fost definită drept „rit de formare discontinuă și ireversibilă a individului ca reprezentant al unei categorii sociale cu experiență culturală comună”. Aspectul spiritual, cultural al fenomenului se va dovedi fundamental în înțelegerea implicațiilor din textele supuse analizei stilistice. Coeziunea socială constituită pe această cale face din inițiere o „experiență liant între membrii grupului”, ceea ce l-a determinat pe A. Zempleni să numească trecerea un „rit identitar înzestrat cu principiul propriei sale repetări”. Reluarea ceremonialului la intervale precise (având
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Reprezentația sacră este mai mult decât o întruchipare a unei aparențe, mai mult chiar decât o întruchipare simbolică: este o întruchipare mistică. În spectacol, ceva invizibil și neexprimat ia o formă frumoasă, reală, sacră”. Coroborarea tuturor speciilor invocate cu analiza stilistică minuțioasă face posibilă descoperirea mecanismelor prin care magia se instaurează și tinerii puberi devin nubili în folclorul literar românesc. Vom contribui astfel, pe lângă sistematizarea și așezarea în continuitate a riturilor inițiatice din specii literare diferite, la definirea și analiza fenomenului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a misterelor fundamentale, canal orientat atât pe verticală, între strămoșii mitici și contemporaneitate, cât și pe orizontală, ca liant cultural între membrii societății. „Puterea sacră este trăită prin intermediul imaginarului” iar decodarea acestuia se poate face prin instrumente etnologice, mitologice și stilistice; stilistica cumulează, la rândul ei, date etimologice, lexicale, morfologice și sintactice ale limbii. Posibil numai prin intermediul limbajului, mitul reprezintă „comple¬mentul fabulatoriu al experienței sacrului, el introduce o elaborare figurativă și schematizează nucleul compact al semnificațiilor suprasensibile. Datorită intervenției mitului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
viziune de ansamblu asupra mentalului arhaic, reflectat unitar în folclorul literar românesc. De aceea, privirea asupra lor va fi comparativă, motivele întâlnite într-un basm, spre exemplu, impun continuarea cercetării cu balade fantastice și apoi cu hermeneutica unor descântece. Analizele stilistice sunt integrate studiului mitologic și simbolic, printr-o strânsă relaționare cu imagina¬rul tradițional. Cuvântul ritual conține cheia spre semnificația textului și numai o investigare simultană a implicațiilor poate duce la revelarea acestora. Mircea Eliade a diagnosticat încă din 1969
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
adânc îngropat în subconștientul colectiv și, în felul acesta, angoasa zădărniciei piere, căci omul nu este victima hazardului, ci împlinește gesturi după un model cosmic și divin. Corpusul de texte folclorice acoperă majoritatea spațiilor românești, indiferent de frontierele politice. Interpretările stilistice și poetice vor crea un tablou obiectiv al răspândirii teritoriale dezvoltate de un anumit tipar simbolic. Organicitatea creațiilor orale va fi astfel clară atât la nivelul literar al speciilor diferite ce compun, precum pictura de pe un evantai, o singură viziune
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dezvoltate de un anumit tipar simbolic. Organicitatea creațiilor orale va fi astfel clară atât la nivelul literar al speciilor diferite ce compun, precum pictura de pe un evantai, o singură viziune, cât și la nivelul orizontal al configurației lor geografice. „Câmpul stilistic” invocat de Lucian Blaga se dezvăluie din operele populare ca dintr-un puzzle, călătoria după piesele potrivite în schema fenomenului spiritual fiind ea însăși o inițiere. Limbajul constituie calea prin care pragul existențial este depășit; departe de a fi arbitar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Problema autenticității textelor citate atinge de asemenea tangențial demonstrația; textele „corese” de pionierii antologiilor folclorice au afectat doar limba în transcriere, și nu imaginarul, a cărui veridicitate este susținută de operele populare culese recent, în numeroase zone geografice românești. Analiza stilistică va fi condusă în mod special pe texte înregistrate de folcloriștii preocupați de forma și stilul tradițional de interpretare, așa cum a impus-o dezvoltarea științei etnologice. În privința instrumentelor taxonomice, conside¬răm utile clasificarea Monicăi Brătulescu pentru colindele profane și cea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
creațiile populare, justificarea oferită implicând o pedeapsă drastică la nivelul existenței fizice. Dincolo de hybris-ul ce încalcă timpul magic se află nesocotirea puterilor ordonatoare ale cuvântului sacru, irosit astfel în lumea perisabilă. Rezultatul acestor perspective convergente ale analizei etnologice, mitologice, stilistice și poetice va fi revelarea unor mărci culturale ale simțirii românești, ordonate în arhetipuri. Pe acestea din urmă le modelează, conform interpretării lui Lucian Blaga, tiparele stilistice și acestea singularizează viziunea noastră tradițională în ansamblul percepției universale a absolutului. Scop
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
irosit astfel în lumea perisabilă. Rezultatul acestor perspective convergente ale analizei etnologice, mitologice, stilistice și poetice va fi revelarea unor mărci culturale ale simțirii românești, ordonate în arhetipuri. Pe acestea din urmă le modelează, conform interpretării lui Lucian Blaga, tiparele stilistice și acestea singularizează viziunea noastră tradițională în ansamblul percepției universale a absolutului. Scop implicit al demersului inițiat aici, „factorii stilistici reprezintă niște factori modelatori ai spiritului uman, situat în orizontul specific al necunoscutului, care urmează să fie revelat prin creațiile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mărci culturale ale simțirii românești, ordonate în arhetipuri. Pe acestea din urmă le modelează, conform interpretării lui Lucian Blaga, tiparele stilistice și acestea singularizează viziunea noastră tradițională în ansamblul percepției universale a absolutului. Scop implicit al demersului inițiat aici, „factorii stilistici reprezintă niște factori modelatori ai spiritului uman, situat în orizontul specific al necunoscutului, care urmează să fie revelat prin creațiile de cultură”. Raportul lor de reciprocitate și arhitectonica ce denotă complementaritate formează „câmpul stilistic” al culturii românești tradiționale. Metoda aleasă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
implicit al demersului inițiat aici, „factorii stilistici reprezintă niște factori modelatori ai spiritului uman, situat în orizontul specific al necunoscutului, care urmează să fie revelat prin creațiile de cultură”. Raportul lor de reciprocitate și arhitectonica ce denotă complementaritate formează „câmpul stilistic” al culturii românești tradiționale. Metoda aleasă în urmărirea ritualului inițiatic va demonstra coerența perfectă a acestui ansamblu de percepție artistică a lumii prin îmbinarea diferitelor forme de expresie, din diferite zone românești, într-o singură viziune ontologică. Trăsăturile ce derivă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
expresie, din diferite zone românești, într-o singură viziune ontologică. Trăsăturile ce derivă din forma verbală a scenariilor inițiatice se vor dovedi obligatorii pentru analiza la nivel simbolic, pentru că limbajul, ca dar divin, echivalează în importanță cu acțiunea sacră. Orientarea stilistică a folclorului literar devine astfel expresia românității însăși. Lucrarea urmărește schemele simbolice ale inițierii în fUncție de sexul neofitului, în primele două capitole, și unifică traseul ce produce saltul existențial, prin analiza arhetipului călătoriei, în următorul capitol. Dacă actele eroice sunt proprii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
intră-n grajdu de piatră./ Las’ pe Suru, las’ pe Murgu/ Și-m ia pe Galbenul Soare,/ Cal mai bun și mai blajin/ Și pe câmpuri ei plecară” (Ivești - Vaslui). Augmentarea cromatică a bidiviului șarg crește luminozitatea degajată la nivel stilistic, harnașamentul ornat și imaginea răsăritului conducând la o intensitate orbitoare. În basmul Ileana Simziana, din colecția lui Petre Ispirescu, Galben- de-Soare este calul cu forțe maxime și se află, desigur, la zmeu. În mod semnificativ, el este fratele mai
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cârd de porumbei./ Și nu-i cârd de porumbei,/ Ci-i stobor de mari boieri.” Versurile conțin două elemente fundamentale pentru această apariție cu filiații arhaice: solarul și afinitatea cu apa. Solaritatea perechii mitice este susținută de indicii morfologice și stilistice, precum și de efectele concrete pe care atingerea calului le are asupra naturii. De fapt, toate detaliile ținutei eroizante aparțin armăsarului care este de cele mai multe ori galben, iar harnașamentul său orbește: „Și-i N. pe-un cal galben,/ Pe-un cal
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-o din nou pe făgașul ei vital. Galben și stăpânul său cumulează, așadar, puterile vegetaționale cu cele solare, asemeni zeilor supremi de pretutindeni. Efectul de iluminare ce precedă mutația materiei accentuează aura sacră a „performerilor” și constituie un alt semnal stilistic al hierofaniei. Aurul din care este făcută șeaua, scările „dalbe”, de argint și calul alb de spume egalează în strălucire astrul diurn, coborât parcă pe pământ pentru a elibera fertilitatea gliei. Jocul năzdrăvan al calului subliniază aura de „Fecundator”(Mircea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cutare) mulțumeau”. Reluarea în patru rânduri a formulei „Cal bun sare și răsare”, adică de fiecare dată când materia trebuie să atingă un nou nivel și, prin extensie, cosmosul întreg, ne-a sugerat existența unui posibil tipar fonetic al structurii stilistice. Având la bază analiza făcută de Sextil Pușcariu versurilor din Rugăciunea lui M. Eminescu, în care a urmărit raportul dintre sensul cuvintelor și structura lor fonetică, am așezat silabele accentuate din cele patru fragmente care au în centru actul magic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]