6,151 matches
-
iar stațiunile Căii Sfintei Cruci sunt pictate la dimensiunile ≈ 70 X 120 cm, având rame din profile și ornamente din ipsos. Altarul principal dedicat Sfintei Treimi (sub patronajul căreia este plasată biserica) este sculptat în lemn de brad și de tei, fiind pictat; pe el se află statueta lui Dumnezeu Tatăl, reprezentat ca un bătrân cu barbă, care se află lângă Cristos cu crucea în mână, iar mai sus se află Duhul Sfânt reprezentat sub chip de porumbel. Tot pe altarul
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
fiind acoperit cu tablă. Din punct de vedere arhitectonic, acest lăcaș de cult nu respectă forma bisericilor moldovenești din secolul al XVII-lea. Biserica nu este pictată. Catapeteasma sa datează din secolul al XVIII-lea. Ea este din lemn de tei pictat în ulei, fiind lucrată în stil gotic. Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Dulcești are în patrimoniul său mai multe obiecte de cult prețioase, dintre care menționăm următoarele: Dacă în anul 1887 academicianul V.A. Urechia identifica aici nu mai
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Dulcești () [Corola-website/Science/321733_a_323062]
-
Franța. Casa are un singur nivel, cu o terasă largă în fața unui salon mare, din care se deschid intrările în celelalte încăperi. În jurul conacului a fost amenajat un mic parc dendrologic constituit din arbori seculari de stejar, frasin, carpen, castan, tei, dar și alte specii rare de arbori și arbuști aduși din întreaga lume. În acest conac a locuit o lungă perioadă marele entomolog și membru al Academiei Române, Aristide Caradja (1861-1955). Aici a studiat și a colecționat vestita sa colecție de
Conacul Caradja din Grumăzești () [Corola-website/Science/320989_a_322318]
-
carte după care a învățat să citească) și bustul său. În tindă se pot observa foarte multe panouri cu date despre scriitor, iar în camera următoare, adică în cămară, se afla intrarea în pod unde Nică a ascuns pupăza din tei. Atracția turistică deține o valoroasă expoziție permanentă, reorganizată tematic după 1989, ce cuprinde documente de arhivă, scrisori, cărți poștale cu autograf, fotocopii ale manuscriselor, fotografii și 14 lucrări de grafică, realizate de plasticianul Eugen Taru pentru ilustrarea ediției din 1949
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
Templul evreiesc din Siret este un lăcaș de cult evreiesc din orașul Siret, localizat pe strada Teiului nr. 4, în centrul orașului. El a fost construit în anul 1840. Primii evrei s-au stabilit în Siret în jurul anului 1371, cănd Șiretul a obținut statutul de oraș. În acel an a fost angajat un bijutier evreu la curtea
Templul Mare din Siret () [Corola-website/Science/317396_a_318725]
-
interior și îngustate pe exterior. Deasupra naosului se află o turla octogonala sprijinită pe o bază stelata. Altarul are forma semicirculara, cu trei ferestre sub care sunt trei nișe, cea din mijloc fiind mai mare. Catapeteasma este din lemn din tei, frumos sculptata și pictată în tempera și în foita de aur de un călugăr de la Putna. Pilaștrii și capitelurile turlei, cât și chenarele ferestrelor, sunt printre ultimele elemente de decorație gotica din Moldova. Biserică era inițial acoperită cu șindrila, dar
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
două ferestre dreptunghiulare: una în axa absidei și una în peretele lateral sudic al absidei. În peretele lateral nordic există o ușă de intrare în altar. Catapeteasma, singurul obiect de certă valoare artistică din biserică, este sculptată în lemn de tei, cu icoane pictate în stil realist (ușor naiv), încadrate în bogate ornamentații florale aurite. Icoanele împărătești, în rame dreptunghiulare, sunt înconjurate de tricolorul românesc (roșu, galben și albastru). Complexul bisericesc este împrejmuit cu un gard din bârne orizontale, ce include
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
de humus, unde sunt puține plante de adâncime, iar copacii se găsesc la distanță unul față de celălalt. Într-o ierarhie a importanței arborilor gazdă, cei mai frecvenți sunt diferitele specii de stejari, carpenul, fagul, bradul negru, precum și diferite specii de tei, alun, molid, plop și salcie. Trufele apar primăvara - vara în aprilie-iunie, și toamna - iarna în septembrie-decembrie și cresc doar în cicluri de 20-30 de ani, după care dispar complet. Trufele au forma unui tubercul de cartof, rotundă sau ovoidă, cu
Trufă () [Corola-website/Science/321777_a_323106]
-
mm asigurând un volum util de 115,85 litri. Capacitatea stupului este de 20 de rame cu dimensiuni de 435 x 300 mm model Dadant. Corpul stupului este o cutie paralelipipedică deschisă la partea superioară executată din cherestea de rășinoase, tei, plop sau alte esențe moi. Pereții corpului sunt încheiați în falț iar fundul este fixat în cuie, fapt care asigură o saliditate mare. Pereții laterali au grosimea de 30 mm. În partea de sus au un falț dublu pe care
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
de 20 mm, distanța dintre rame și pereți este de 7,5 mm iar distanța dintre leațul superios al ramei și podișor este de 10 mm. ● Capacul este format din cadrul și tăblia superioară și este confecționat din cherestea de rășinoase, tei, plop sau alte esențe moi. Tăblia are la exterior o învelitoare de tablă care protejează stupul de intemperii. Capacul se montează pe peretele din față al corpului cu două balamale. În părțile laterale ale capacului sunt două deschideri pentru aerisire
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
stâlpi de stejar. Naosul este dreptunghiular, boltit, iar ferestrele laterale sunt plasate între streșinile exterioare, la o înălțime de peste 3 m. Pereții sunt tencuiți și văruiți în interior. Altarul este despărțit de naos printr-o frumoasă catapeteasmă din lemn de tei.
Biserica de lemn din Hilișeu-Crișan () [Corola-website/Science/321396_a_322725]
-
ani am eu În această zi când îmi sfârșesc viața?</poem> — Diofant <poem>"Un mormânt îi este acum îndeajuns celui căruia nu-i ajungea o întreagă lume."</poem> — Alexandru cel Mare <poem>"Reverse dulci scântei "Atotștiutoarea, "Deasupra-mi crengi de tei "Să-și scuture floarea. "Ne mai fiind pribeag De-atunci înainte "Aduceri aminte " M-or troieni cu drag."</poem> — Mihai Eminescu 1850 - 1889 Cimitirul Bellu, București (fragment din poezia "Nu voi mormânt bogat"). <poem>"Și pulbere țărână din tine se
Epitaf () [Corola-website/Science/321504_a_322833]
-
pe patru arcuri lipite de ziduri, iar turla din naos se sprijină pe arcuri încrucișate. Absidele au și ele bolți în formă de concă. Pereții interiori ai bisericii nu sunt pictați, ci doar tencuiți. Iconostasul este confecționat din lemn de tei sculptat, policromat, aurit sau argintat și a fost amplasat în biserică în anul 1779, după cum atestă documentele prezente în arhiva bisericii „Sf Dumitru” din Hârlău. Două dintre icoanele de pe iconostas conțin însemnări referitoare la anul donației lor către biserică; este
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
de plop alb - Populus alba,se întâlnește plop negru - Populus nigra și multe suprafețe de plop canadian plantate); "ștejărișurile" (ocupă suprafața de1471,7 ha, în arboreturile naturale fundamentale este dominant stejarul - Quercus robur, sunt exemplare solitare de frasin - Fraxinus excelsior, tei pufos - Tilia cordata, plop alb - Populus alba, salcie albă - Salix alba, ulm - Ulmus laevis). S-a format în locuri cu umeditate moderată, umeditate excesivă, locuri saline etc.În funcție de regimul de umeditate, troficitate, salinitate ș.a., s-au format comunități de plante
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
Culturii (1990-1992), director artistic al Teatrului Național din Cluj (1992-1993), consilier al Directorului general al Televiziunii Române (1993-1994), secretar al Uniunii Scriitorilor din România (2000-2005). A debutat publicistic în revistă „Echinox”, în 1969, cu piesa de teatru într-un act "Stradă teilor" și editorial cu volumul de povestiri "Orașul fără somn", în 1978, la Editură Dacia. A organizat numeroase festivaluri de teatru și a inițiat „Clubul dramaturgilor”. A fost director fondator al revistei „Dramă” din 2001.
Mircea Ghițulescu () [Corola-website/Science/322335_a_323664]
-
presupun modernizarea aleilor, a spațiilor verzi, a iluminatului public și a fântânii arteziene, termenul de finalizare fiind 31 mai 2013. Parcul Universității este populat de mai multe specii de arbori și arbuști, printre care: pinul negru, pinul silvestru, bradul argintiu, teiul, salcâmul, frasinul, mesteacănul, salcia pletoasă, prunul roșu etc., precum și arbori ornamentali ca sângerul, cununița și forsiția. În partea central-sudică a parcului, în mijlocul unui rond, se află Statuia „Aruncătorul de ciocan”, singurul monument al parcului. Statuia a fost realizată din bronz
Parcul Universității din Suceava () [Corola-website/Science/316842_a_318171]
-
a fost amplasată o placă. Cu toate acestea, numele folosit cel mai frecvent de către localnici rămâne cel de Parcul Central. Parcul este populat cu mai multe specii de arbori și arbuști, printre care: stejarul, paltinul, salcâmul, prunul roșu, tisa, pinul, teiul, castanul sălbatic etc. În fața Muzeului de Științele Naturii se află un fag roșu (Fagus sylvatica v. atropurpuraea), monument al naturii, cu o înălțime de circa 25 de metri și un coronament bogat și frumos. Bustul lui Ciprian Porumbescu (1853-1883), operă
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 2 ha.. Aria naturală reprezintă o zonă împădurită cu arboret de fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), gorun ("Quercus petraea"), velniș ("Ulmus laevis"), jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata"), arțar ("Acer platanoides") sau scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"). Aria protejează o specie floristică de origine ponto-anatoliană, cunoscută de localnici sub denumirea populară de
Rezervația botanică Korum Tarla () [Corola-website/Science/328911_a_330240]
-
întinde pe o suprafață de 2 ha.. Aria naturală reprezintă o zonă împădurită cu arboret de fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), gorun ("Quercus petraea"), velniș ("Ulmus laevis"), jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata"), arțar ("Acer platanoides") sau scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"). Aria protejează o specie floristică de origine ponto-anatoliană, cunoscută de localnici sub denumirea populară de mărgelușă ("Sophora jaubertii"). Aceasta vegetează alături de coada șoricelului ("Achillea millefolium"), firuță ("Poa angustifolia
Rezervația botanică Korum Tarla () [Corola-website/Science/328911_a_330240]
-
ori izvoare și mlaștini alcaline. Aria naturală reprezintă înteres floristic datorită speciilor de arbori, arbusti, precum și a multitudinilor vegetale din stratul ierbos. Specii arboricole: alcătuite din conifere (molidișuri) în asociere cu fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Qercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), tei ("Tilia"), frasin ("Fraxinus"),carpen ("Carpinus betulus") sau arin ("Alunus glutinosa"); Arbusti: corn ("Cornus mas"), zmeur ("Rubus idaeus"), afin ("Vaccinum mytrillus L."), alun ("Corylus avellana"); Vegetație ierboasă (de pajiște și de stâncărie) constituită dintr-o mare varietate floristică de specii rare
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
de floră și fauna specifică grupării montane a Carpaților de Curbura și zonei depresionare din bazinul mijlociu al Oltului. Floră rezervației este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), mesteacăn ("Betula"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), migdal pitic ("Amygdalus nana"), prunus ("Prunus tenella") sau bârcoace ("Cotoneaster integerrimus"). La nivelul
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
din zonă fiind împărțită ca zestre copiilor. Din puținele cercetări efectuate, urme arheologice ale existenței omului în această localitate datează din anul 5500 î.e.n. Un tumul și o mică așezare (în situl cu mai multe movile) din epoca bronzului, cultura Tei sunt pe izlazul din dealul de est al satului la circa 200 m de hotarul cu satul Furești. Primul document scris, legat de Dobrești, este despre o proprietate a unui căpitan de oști Dobrici de la care localitatea și-ar fi
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
nașterea boltei, în interior. Bolta navei, cerimea, este întărită de două arcuri dublouri puternic profilate, în funie. Portalul de la intrare păstrează un motiv interesant sculptat pe ușorul drept, sub funie, un puiet de paltin de munte. Paltinul este cunoscut împreună cu teiul drept materialul prin excelență folosit ca suport pentru icoane, fiind preferat de mai toți crucerii din sudul țării. Puietul de paltin poate astfel fi atât un simbol al pomului vieții, bine cunoscut în decorul religios și des întâlnit pe portale
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]
-
dintre momentele de maximă expunere a fost pictorialul din Playboy, de la sfârșitul lui 2009, fiind fotografiată de Ratner, iubitul ei de atunci. În anul 2011 a apărut în filmul Conan Barbarul. În iulie 2008, a lansat remixul piesei Dragostea din tei, a celor de la O-Zone. Videoclipul a fost regizat de iubitul ei, regizorul Brett Ratner, și a costat un milion de dolari. Interviuri
Alina Pușcău () [Corola-website/Science/324966_a_326295]
-
Bolțile bisericii sunt vopsite în ulei, având picturi astfel: în pronaos cerul cu stele;în naos cei patru evangheliști la colțuri și Mântuitorul Iisus Hristos la mijloc, înconjurați de stele;în altar Sfânta Treime. Catapeteasma este sculptată în lemn de tei, cu frunze de stejar și alte motive florale,acoperite cu foiță de aur. Pictura icoanelor de pe catapeteasmă este executată în stil neobizantin, însă nu se cunoaște numele pictorului. Biserica nu posedă obiecte de valoare artistică sau istorică. Datorită temeliei slabe
Călărași, Botoșani () [Corola-website/Science/324489_a_325818]