KorAP: Find »[drukola/base=temere & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...237 238 239 ...242 >

6,049 matches

Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319

pacientul este convins că: 1. va fi observat atent, 2. va fi judecat în mod negativ, 3. va fi respins sau va fi ridiculizat. Insă tulburările stimei de sine sunt cvasi constante și antrenează perturbări cognitive centrate pe autodevalorizare punitivă. Temerile cele mai frecvente sunt cele în legătură cu manifestarea emotivității și limitelor personale (lipsa educației, a cunoștințelor, a inteligenței). Tulburările de atenție Tulburările de atenție aparțin unei dimensiuni cognitive preconștiente. Intr-un cadru social, pacienții consacră cea mai mare parte a resurselor

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
lucru imposibil. Părinții m-au dus la un psiholog care a constatat că sunt deprimată și m-a acceptat la terapie, unde îi vorbeam despre viața mea, despre copilărie, despre părinți. Terapia a durat mai mulți ani. Fără rezultat asupra temerilor mele, chiar dacă faptul că mă confesam mă ajuta puțin. Terapeutul mi-a eliberat niște certificate pentru ca să-mi pot urma cursurile prin corespondență. Chiar și pentru acest lucru era important pentru mine să continui terapia. Mi-am dat bacalaureatul în calitate de candidat

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
pe dosul lingurilor, în geamuri sau în vitrine). Anticipare, atenție și gânduri obsedante Terapeutul îi explică Isabellei aspectele secvențiale ale tulburării sale, rezumate în tabelul următor, și îi cere să menționeze elementele care corespund cazului său personal. Tabel 2. Secvențele temerilor sociale Moment Descrierea secvențelor Cazul Isabelle Inainte de apariția situațiilor sociale Amplificarea riscurilor legate de situație. Rememorarea tuturor experiențelor din trecutul apropiat care s-au sfârșit prost. Indepărtarea tuturor amintirilor legate de situații în care lucrurile s-au desfășurat normal

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
este însoțită de un sevraj gradual supervizat de către un medic, aceasta oferă instrumentele care permit pacienților să facă față simptomelor asociate întreruperii medicației, cum ar fi simptomele de sevraj, de anxietate și de ricoșeu. Ea le permite să acționeze asupra temerilor asociate apărute ca urmare a întreruperii unui tratament de care depind din punct de vedere psihologic. 2. Studiu de caz Cazul descris în continuare ia în considerație, atât la nivelul evaluării cât și în cel al terapiei, cercetările recente care

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
concomitente Identificarea tulburărilor concomitente și excluderea altor cauze care ar putea explica neliniștile sunt elemente necesare. Această etapă este uneori dificilă datorită simptomelor generate atât de tulburarea de anxietate generalizată cât și de alte situații psihiatrice. Marie prezintă, în special, temeri în legătură cu aprecierea celorlalți și cu posibilitatea de a spune sau de a face lucruri care ar putea să o pună într-o situație neplăcută. In cazul său, este vorba mai degrabă despre neliniști care sunt asociate tulburării de anxietate generalizată

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
în vederea identificării unei teme generatoare de neliniște, terapeutul o determină pe Marie să-și pună întrebări în legătură cu teama de consecințele preocupărilor sale din timpul săptămânii, lucru care îi permite: - să vizeze automatismul gândurilor și strategiilor de evitare cognitivă, - să identifice temerile și credințele care vor trebui abordate în etapele ulterioare ale tratamentului, - să identifice elementele nesigure intolerabile pentru pacient. Terapeutul face diferențierea dintre neliniștile care decurg dintr-o problemă actuală (tip 1) și neliniștile care nu decurg dintr-o problemă actuală

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
dimineață și seară. M-am temut că mă voi îmbolnăvi, că voi obosi și că nu voi mai putea lucra. Cum n-am terminat de plătit casa, simțeam că vor apare probleme financiare. Terapeutul - Este bine, reușiți să vă identificați temerile, lucru care vă va fi util pentru a reuși să le schimbați. Ce părere aveți, consecințele de care vă temeți decurg dintr-o situație problematică prezentă în acest moment în viața dumneavoastră? Marie - Nu, era vorba despre o eventualitate. Am

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
despre o eventualitate. Am tendința să-mi fac griji în legătură cu lucruri care ar putea să se întâmple. Este aceasta o neliniște de tip 2? Terapeutul - Exact! Observați că a reflectând la consecințe reușiți să vedeți mai bine adevărata față a temerii dumneavoastră. Faptul că reușiți să le identificați vă va ajuta să precizați ceea ce vă deranjează de fiecare dată: posibilitatea apariției unei probleme, sau consecințele unei probleme actuale. Strategia vizualizării Un exercițiu de vizualizare permite ca Marie să fie ajutată să

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
Expunerea la neliniști permite pacientului să rămână în prezența imaginilor asociate neliniștilor sale eventuale (imaginile deranjante evitate în mod inconștient) cu scopul de a favoriza diminuarea stării emoționale: aceasta este, pentru pacient, o modalitate de a învăța să-și tolereze temerile, ceea ce-i va permite să se gândească mai rar la ele și cu o intensitate mai mică. Terapeutul se asigură că, în timpul expunerii, pacientul nu se gândește la soluțiile unei probleme actuale sau eventuale, ci se confruntă cu imaginile situației

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
aborda expunerea impreună cu pacientul, astfel încât acesta să se expună în mod real mai degrabă decât să evite conținutul neliniștilor sale. Iată elementele psihoeducative ale expunerii oferite de către terapeut lui Marie, pentru ca aceasta să conștientizeze că identificarea în profunzime a temerii sale o ajută, în mod paradoxal, să se simtă mai puțin anxioasă: Terapeutul - Dacă vă aflați într-un birou cu aer condiționat și ieșiți afară unde este o temperatură de peste 300, și dacă vă întoarceți imediat în interior deoarece vă

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
exterioară. In schimb, dacă rămâneți afară suficient de mult timp pentru ca corpul dumneavoastră să se adapteze, veți sfârși prin a suporta căldura și chiar nici nu vă veți da seama de faptul că este cald. Același lucru se întâmplă în legătură cu temerile dumneavoastră excesive. Alungând în mod constant grijile, vă împiedicați corpul și spiritul să se obișnuiască cu durerea pe care o provoacă acestea. Gândindu-vă suficient de mult timp la acestea (expunere), anxietatea atinge un nivel maxim cu care vă obișnuiți

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
a doua etapă Marie începe cu neliniștile financiare. Tehnica „săgeții descendente” îi permite să descrie, printr-o înlănțuire secvențială de afirmații, consecințele de care se teme pornind de la neliniștea de bază și mergând cât de departe posibil în înlănțuirea de temeri. Terapeutul o ajută repetându-i întrebările: „Ce s-ar putea întâmpla dacă...? Ce s-ar putea întâmpla mai rău?” Tabel 3. Inlănțuirea celor mai rele consecințe imaginate de Marie ”N-am bani, nu mai reușesc să fac economii”. „Nu pot

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
exercițiu de expunere, apoi ceea ce petrece în realitate. Ea constată, astfel, că neliniștea sa în legătură cu o situație nesigură nu depinde de probabilitatea ocurenței consecinței luate în considerație. Marie notează, de asemenea, dovezile sau elementele care ar putea contribui la concretizarea temerilor sale și dovezile, acumulate în timpul exercițiilor, că acestea nu au apărut. Terapeutul îi sugerează să-și înlocuiască gradual gândurile eronate urmărind să se liniștească în timpul expunerii („Nu este nici un pericol, nimic grav nu se va întâmpla dacă fac lucrul acela

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
meargă la culcare înainte ca fiica sa să se întoarcă acasă). Terapeutul și Marie elaborează împreună obiective specifice în legătură cu aceste dificultăți pentru ultimele săptămâni. Marie se decide să utilize expunerea la imaginile neliniștii și restructurarea cognitivă pentru a lucra asupra temerii sale în legătură cu boala mentală, și tehnica de rezolvare a problemelor pentru neliniștile sale privind serviciul. Datorită faptului că expunerea la neliniști a ajutat-o foarte bine, terapeutul îi propune să utilizeze, seara, scenariul stabilit atunci când o așteaptă pe fiica sa

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
de microbi și de murdărie (praf, urină, grăsime...). Unora dintre ei le este teamă să nu fie murdăriți prin contact cu o altă persoană. Alții, întâlniți mai rar, suferă de „poluare mentală” (a gândi murdar înseamnă să fii murdar). Aceste temeri antrenează evitări ale situațiilor anxiogene și spălări ale mâinilor, dușuri, schimbări ale hainelor și curățirea obiectelor contaminate (mânerul ușii, încălțăminte, genți, cumpărături, chei, bani, hârtii...). Spălările și evitările iau amploare pe măsură ce boala se instalează. Subiecții „verificatori” se tem să nu

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
și din această cauză cineva va cădea”), să nu fie responsabili pentru o acțiune care, în viitor, este posibil să-i amenințe pe ceilalți („Nu i-am spus vecinului că farul din față stânga de la mașina sa luminează slab”). Aceste temeri îl obligă pe pacient să verifice calculele, apa, gazul și electricitatea, să urmărească la jurnal accidentele care au avut loc, și chiar să telefoneze la poliție pentru a se asigura că nu s-a întâmplat nimic. Subiecții „ruminatori” au gânduri

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
1. Analiza funcțională sincronică a doamnei L. Anticipare: un nou accident Situație: să conducă, să traverseze străzile Emoție: angoasă, tahicardie Scheme cognitive: insecuritate Comportament: Gânduri automate, evitare imagini mentale: ”Sunt vulnerabilă și muritoare”. Mediu: ajutată de persoanele din anturaj Ierarhizara temerilor Pentru a stabili mai concret și mai precis care sunt relațiile dintre răspunsurile emoționale și situațiile generatoare de anxietate, terapeutul și doamna L construiesc o ierarhie a stimulilor anxiogeni care provoacă în mod obișnuit teama. Acest termometru al fricii permite

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
tatăl său și să insiste ca acesta să facă și aprecieri pozitive. Relația terapeutică In ceea ce privește relația terapeutică, terapeutul a urmărit să refacă relația parentală în funcție de trebuințele emoționale de bază nesatisfăcute. S-a lucrat asupra carenței afective și asupra temerii sale de a fi apreciat în mod negativ, sau de a nu avea curaj, cât și asupra inhibiției emoționale care determină pacientul să raționalizeze în mod exagerat. Terapeutul îl întărește și îl încurajează pe Xavier cu căldură, dedramatizează și repozitivează

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
Afirmare de sine? 3. Perceperea fizicului propriu (experiență corporală) - Atitudini față de fizicul și de greutatea proprie (satisfacție corporală) - Variații ale greutății (greutate minimă, maximă, când, cum)? - Greutate și înălțime actuale? Greutate și înălțime ideale? 4. Reacții emoționale actuale - Bucurii? Dureri? Temeri? Senzații de jenă? Culpabilități? Senzații de dezgust? Frustrări? Regrete? Speranțe?... 5. Obiceiuri și igiena vieții - Somn? Sport? Tigări? Droguri? Consultații medicale?... - Sexualitate? 6. Alimentație - Masă (ce, când, unde, cu cine, cum)? - Preocupări alimentare? Preferințe și aversiuni alimentare? Tradiții culinare? - Comportamente

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
chiar dacă într-o manieră planificată. Terapeutul îi acordă acest drept și o felicită pentru hotărârea sa. Sedința 8 Trecerea în revistă a sarcinilor Gwen mănâncă puțin mai mult. Ea a stabilit să ia o gustare la ora 10. In ciuda temerilor sale privind greutatea, ea respectă programul stabilit la o cântărire pe zi și constată că greutatea sa se stabilizează în jur de 58 de kg. Terapeutul îi cere să treacă la o cântărire la un interval de două zile. Ea

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
același timp cu chimioterapia. Intr-adevăr, uneori este foarte important să se planifice convorbirile motivaționale în timpul perioadei de sevraj fizic. Acest lucru permite stabilirea nu numai a unui bun raport colaborativ (liniștirea pacientului, oferirea de răspunsuri la întrebările sale, la temerile sale, sprijinirea acestuia să se încadreze în structura respectivă), ci și reluarea împreună cu acesta a istoriei bolii sale. Se evită astfel evadarea într-o atitudine euforică pe care pacienții o trăiesc imediat ce sevrajul fizic s-a terminat, când ei își

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
de a se automutila Amenințări cu sinuciderea Tentative de suicid Comportamente problemă Automutilări Dificultăți privind controlul furiei Consecințe asupra mediului Consecințe asupra subiectului Relații afective perturbate Cicatrice datorate automutilărilor Respingeri-abandonuri ale relațiilor Devalorizare Atenție specifică acordată Doamnei B. Intăriri ale temerilor legate de abandon de către anturajul său după apariția Evitarea situațiilor conflictuale comportamentelor probleme Alinare emoțională Non-dezvoltare a competențelor de control a emoțiilor Grupurile psiho-educaționale Caracteristici generale Prima ședință Prima ședință a fiecăruia dintre cele patru module respectă același mod de

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
rezolvare a problemelor pentru a trata cauza care generează neliniștea. Vezi mai departe. Unii autori sugerează să se înceapă expunerea cognitivă cu neliniștea cea mai supărătoare. Dar dacă pacientul se arată reticent în a începe cu cea mai rea dintre temerile sale, lucrul poate începe cu o neliniște mai puțin intensă. Exercițiul se realizează, totuși, în legătură cu o situație care provoacă destulă suferință pentru a permite o diminuare observabilă. Exercițiul are drept scop ca pacienta să se expună suferinței resimțite atunci când se

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561

Formarea acestui nou subdomeniu disciplinar ne oferă oportunitatea urmăririi influențelor externe, a modului în care canoanele științifice „centrale” sunt replicate și se transformă uneori la „periferie”, a fascinantei sincronicități a culturii române interbelice cu o mare parte dintre dilemele, motivele, temerile și tensiunile culturii „europene”. Această sincronicitate are loc - este ipoteza studiului de față - sub semnul modernismului reacționar. Înțelegerea modernismului reacționar pune, mai mult sau mai puțin implicit, la îndoială ideea că modernitatea are o singură înfățișare. Există un singur fel

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
Chelcea, H. Stahl, G. Brătianu, Nicolae Iorga, Ion Ionică sunt doar câteva dintre cele mai importante nume, cu toții având contribuții substanțiale teoretice și editoriale. În ceea ce am putea numi, conform opiniei lui James Clifford, travelling cultures (Clifford 1997), teme și temeri culturale, științifice și politice străine sunt transferate și transformate de savanții români. E interesant de observat fapul că toți acești noi experți intelectuali în problematica culturii și a spațiului național sunt și călători academici, prinși destul de profund în dialectica ambiguă

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]