60,397 matches
-
ajunge și ce însemnătate are această capacitate de duplicare și de stăpânire responsabilă a acesteia.” 2. Evoluția conceptului de persoană: antichitatea greacă și latină Conceptul de persoană își are începutul în credințele și ritualurile legate de lumea de dincolo. A porni de la masca teatrală presupune a renunța la o parte substanțială și determinantă a originilor. Masca teatrală presupune un teatru pre-literar, adică contextul ritual al dansului și al muzicii, în care cuvintele se referă la anumite invocații religioase, lucru specific pentru
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
În acest sens, el privește trupul în termeni de relație: „Corpul, în relație cu sufletul și sufletul în relație cu Dumnezeu”. Realitatea care definește în mod clar relația dintre Dumnezeu și suflet care implică, de asemenea, trupul, este Sfânta Treime. Pornind de la problema referitoare la posibilitatea ca o „substanță nemuritoare” să fie „forma unui trup muritor”, gândirea lui Toma poate fi schițată în câteva puncte fundamentale: „sufletul rațional este forma” pentru esența sa; aproape ca o consecință logică „sufletul rațional este
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ca „cercetare inductivă a normei”, experiența ca „dialog interdisciplinar”, experiența ca „aculturație etică” și experiența ca „reflecție transcendentală”. Experiența ca „cercetare inductivă a normei” se identifică cu procesul de cunoaștere a normelor care trebuie să se structureze în termeni inductivi, pornind de la concretețea faptului trăit, de la nivelul personal sau social. În urma analizei etice se relevă sensul normativ al valorii, însă evidențierea valorii nu înseamnă că a fost formulată o normă. Valoarea pretinde să fie în mod normativ formulată. În cadrul experienței ca
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a lucrurilor, cât și a cuvintelor transmise, fie prin contemplarea și prin studiul credincioșilor care le meditează în inima lor (Cf. Lc 2,19 și 51), fie prin inteligența dată de o mai profundă experiență a lucrurilor spirituale” (D.V. 8). Pornind de la acest pasaj, se poate înțelege despre ce fel de experiență este vorba. Raportul dintre experientia și intelligentia se restrânge la un obiect bine definit: realitățile spirituale, lucrurile și cuvintele transmise. Experiența înseamnă experiența creștină, în sens strict, experiența derivată
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în care funcționează dimensiunea sexualității, dar nu faptul că ea este o datorie morală. Cu alte cuvinte, nu poate să derive „a trebui” de la „a fi”, pentru că ar fi, după analiza lui, o „falsitate naturalistă”. Astfel, se pot găsi soluții pornind de la natura fiecărui act în parte, dar evaluând și judecând în același timp diferitele bunuri referitoare la om. În caz contrar, ar putea rezulta o „lege non-naturală” și o „afirmație morală normativă fondată în mod insuficient”. Același autor sugerează trei
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Cristos se recapitulează figurile Mielului care trebuie să fie jertfit pentru salvarea Israelului din Egipt, în decursul primului Paște (Ex 12,5-6) și a slujitorului lui Iahve, asemenea unui miel condus la înjunghiere, din profeția lui Isaia (Is 53,7). Pornind de la această profeție a lui Isaia, slujitorul lui Iahve va avea drept criteriu esențial faptul de a fi un miel jertfit. Evanghelistul Ioan îl prezentase pe Isus ca „Mielul lui Dumnezeu care ia asupra sa păcatul lumii” (In 1, 29
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Evanghelistul Ioan îl prezentase pe Isus ca „Mielul lui Dumnezeu care ia asupra sa păcatul lumii” (In 1, 29). În calitate de „Miel”, Isus este în măsură să deschidă Scripturile și să devină interpretul acestora. Așadar putem să înțelegem lucrarea lui Dumnezeu, pornind nu de la creație, ci de la cruce, așa cum Israel înțelegea creația pornind de la exodul din Egipt. Cristos revelează istoria mântuirii - istoria răvășirilor (cele șapte sigilii). Este important să ținem cont de faptul că sulul de pe care sunt deschise cele șapte sigilii
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ia asupra sa păcatul lumii” (In 1, 29). În calitate de „Miel”, Isus este în măsură să deschidă Scripturile și să devină interpretul acestora. Așadar putem să înțelegem lucrarea lui Dumnezeu, pornind nu de la creație, ci de la cruce, așa cum Israel înțelegea creația pornind de la exodul din Egipt. Cristos revelează istoria mântuirii - istoria răvășirilor (cele șapte sigilii). Este important să ținem cont de faptul că sulul de pe care sunt deschise cele șapte sigilii este Vechiul Testament. Deci autorul Apocalipsului face o relectură a istoriei mântuirii
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a misiunii femeii în Noul Testament nu este doar o problemă biblică, ci și una antropologică, deoarece are în vedere inserarea femeii și bărbatului într-o cultură, într-o societate și într-o istorie (tradiție), motiv pentru care considerăm oportun să pornim de la datele antropologice pentru a înțelege corect orientarea biblică pe care vrem să o dezvoltăm. Unele studii asupra condițiilor socio-culturale ale mișcării creștine, în fază incipientă, au arătat că, din punct de vedere sociologic, ea reprezenta un grup social și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
casa lor»”. Atunci când vorbim despre „biserica domestică „ nu vrem să spunem că toate casele creștinilor aveau și rolul de biserică. Numărul lor era reglementat pe baza exigențelor comunității ecleziale. Pentru a înțelege impactul creștinismului cu lumea greco-romană se cuvine să pornim de la câteva premise semnificative. Înainte de toate, modelul de casă-biserică a primelor comunități creștine nu are echivalent în nicio altă cultură. În această structură, subiectul activității nu este familia propriu-zisă și nu trebuie să se creeze divinități domestice. Din cauza riscului superstiției
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
înglobează această incapacitate de relaționare cu propria lume interioară și cu ceilalți este indicat prin expresia „modernitate lichidă” (Zygmunt Bauman), adică o epocă definită de lipsa regulilor și de aducerea în sfera privată a îndatoririlor și a sarcinilor specifice modernității. Pornind de la semnificația lichidului care nu poate să-și mențină forma timp îndelungat și este mereu gata să și-o schimbe în raport cu lucrurile solide, Bauman consideră că există suficiente motive ca să considerăm fluiditatea ca metaforă când vrem să înțelegem natura prezentului
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a vesti Evanghelia vieții. O evanghelie care, traversându-i inima, lasă un sens de uimire profundă, umană și religioasă”. Concluzie În cadrul acestei teme am încercat să trasăm linia roșie a problematicii despre demnitatea persoanei umane și despre valoarea vieții sale, pornind de la viziunea antropologiei clasice, cu referire la fenomenul bolii. După o analiză scurtă, dar sistematică, am aprofundat noile probleme etice și factorii culturali și sociali, pentru a ajunge, spre sfârșit, la noile sfidări ale medicinei și geneticii, punând în evidență
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în sfera religiosului în general, și în cea a creștinismului, în special. Lucrarea de față nu are pretenția de a fi un tratat de etică creștină sau religioasă, ci doar rolul de a fi prezentat raportul dintre persoană și etică, pornind de la analiza unor fenomene sociale, în cazul nostru criza și globalizarea, legate de lumea valorilor, de concepția despre Dumnezeu și despre om. Discursul etic personalist se fundamentează pe categorii antropologice și etice precum experiența morală, natura, legea naturală, conștiința, cultura
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și rezervații naturale, situri istorice și arheologice, situri termale, rurale, periurbane); • distribuția cererii turistice (localizări izolate, complexe și foarte complexe); • propriul conținut (amenajarea de la zero și reamenajarea). Toate problemele localizării turistice trebuie abordate din mai multe unghiuri de vedere, astfel încât, pornind de la imaginea de ansamblu a unei multitudini de considerente de ordin economic, politic, demografic, industrial, financiar, să se realizeze un program coerent de amenajare integrată. În cadrul acestui program un rol însemnat îl are analiza realităților teritoriului (selecția zonei) care urmărește
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
pune accentul pe elementul recreativ dinamic al unei stațiuni ca urmare a apariției unui tip de turist activ, ținând cont de noua concepție modernă de organizare a turismului, concepție ce presupune diversificarea serviciilor turistice. În amenajarea teritoriului turistic se va porni de la dimensionarea capacităților de prestare a serviciilor turistice în raport cu motivația consumului și posibilitățile de satisfacere a acestuia, după care va avea loc adaptarea capacităților funcționale ce vor completa oferta turistică. În concluzie, trebuie să existe o interdependență între elementele destinate
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
va avea loc adaptarea capacităților funcționale ce vor completa oferta turistică. În concluzie, trebuie să existe o interdependență între elementele destinate cazării și alimentației publice și cele destinate agrementului; d) principiul rețelelor interdependente vizează integrarea fluxurilor turistice cu populația rezidentă, pornind de la premisa că zona turistică face parte dintr-un ansamblu urban (rural) permanent, caracterizat prin comportament, aspirații, structuri sociale și reacții eterogene. Principiul se bazează pe faptul că majoritatea stațiunilor turistice sunt integrate sau se află în vecinătatea unor așezări
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
cu consecințe nedorite asupra teritoriului și asupra consumului turistic; f) principiul rentabilității directe și indirecte are în vedere necesitatea evaluării rezultatelor amenajării turistice prin intermediul indicatorilor direcți de eficiență economică și socială, precum și a efectului multiplicator al turismului asupra celorlalte ramuri. Pornește de la ideea că orice activitate economică se justifică față de societate numai dacă este utilă și eficientă. Este necesară respectarea simultană a tuturor acestor principii pentru ca localizarea turistică a zonei considerate să-și atingă obiectivele propuse. CAP.III ANALIZA CARACTERISTICILOR REGIONALE
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
politici la nivel național și local trebuie să fie atenți să nu folosească metode învechite. Este dificil să prevezi schimbarea modei, dar este și mai dificil să obții o imagine realistă a ceea ce se poate realiza într-o perioadă dată, pornind de la o bază redusă. Crearea unui parc tematic nu este neapărat cea mai bună idee. Metoda corectă de a începe dezvoltarea sau regenerarea turismului constă în evaluarea atentă a potențialelor atracții cu cât mai multe opinii. Turismul în zonele netradiționale
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
construirii unei căi ferate montane. Turismul este un bun început pentru dezvoltarea economică și socială viitoare și, încetul cu încetul, oferă condițiile pentru startul acesteia. Les Belleville - 1970 În această situație contemporană are loc un proces complet diferit, iar dezvoltarea pornește de jos în sus. Acum, dezvoltarea începe cu imaginea unei stațiuni funcționale concepute de promotorii urbani. Turistului nu i se mai prezintă munții în sine, ci facilitățile create - apartamente, telescaune și echipamentul necesar. Muntele este redus la o analiză tehnică
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
dar și ca disciplină dinamică, strâns legată de societate prin relevanța sa în cotidian și prin rolul său în toate domeniile. În predarea -învățarea matematicii se pune accentul pe formarea de capacități de învățare prin cooperare, pe lucru în echipă . Pornind de la acest lucru, este esențială existența unei viziuni educaționale unitare pe o perioadă mai mare de timp decât ora de clasă tradițională. Din acest motiv, proiectarea activității didactice poate fi realizată eficient într-o structură care este coerentă din acest
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
utilizeze cifre romane; Prezint modul de proiectare a unității de învățare „Numerele naturale”, clasa a IV-a. La începutul unității de învățare am aplicat o probă de evaluare (inițială) pentru a stabili nivelul de cunoștințe globale și individuale de la care pornesc elevii, precum și felul în care este posibilă predarea într-un mod gradat de complexitate a cunoștințelor. Prin proba de evaluare inițială am verificat cunoștințele anterioare (din clasa a III-a), referitoare la numerele naturale, gradul de cunoaștere și utilizare a
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
momente ale demersului didactic au în vedere aplicarea corectă, conștientă a algoritmului de calcul al înmulțirii, exerciții variate de aplicare a terminologiei specifice înmulțirii, precum și efectuarea unor exerciții de înmulțire care să scoată în evidență avantajele proprietăților înmulțirii. Aplicațiile au pornit de la concret la abstract, de la situații reale ajungându-se la situații generale. Activitate independentă 1.Calculează produsul numerelor 356 și 2. Rezultatul mărește-l cu dublul numărului 68.Cât mai trebuie adunai la rezultat pentru a obține cel mai mic
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
12 ore (11 + 1 evaluare) și a urmărit realizarea obiectivelor de referință stipulate în programe școlară (1.7, 1.8, 2.5, 3.1, 4.1, 4.2).Pentru realizarea obiectivelor am conceput și organizat diferite activități de învățare care pornesc de la experiența de viață, concretă a elevilor. Pe parcursul demersurilor didactice aferente am urmărit în principal dezvoltarea reprezentărilor spațiale, dezvoltarea raționamentului și aplicarea în practică a cunoștințelor de geometrie. Elevii au fost îndrumați să observe, să identifice și să recunoască forme
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
ridicat al însușirii cunoștințelor. Durata propusă a fost respectată (7 minut). absent, ceea ce demonstrează că și-au însușit corect și conștient terminologia matematică și operează cu ușurință cu aceasta. Am considerat necesar și binevenit a realiza multiple machete, planșe, afișe pornind de la figurile geometrice învățate, ceea ce a constat un punct de maxim interes pentru elevi și, totodată o modalitate de evaluare. Colectivul de elevi a fost împărțit în grupa „Buburuzelor” și grupa „Fluturașilor” ,fiecare dintre ele primind câte o fișă cu
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
asupra faptului că una dintre deficiențele guvernării orașelor actuale rămâne neluarea în seamă suficientă a populațiilor marginalizate, a celor "captivi în periurban", și cere municipalităților să-i asculte și pe aceștia, să-i implice. Orașul rămâne spațiul în care și pornind de la care pot fi regândite condițiile vieții în democrație, dar a fost nevoie de "revoltele periferiilor" pentru ca unii dintre decidenți, orășenii, să-și amintească de vechea propunere a lui Hobbes (pentru ca lumea să evite "un război al tuturor contra tuturor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]