64,222 matches
-
trecerea dintr-o stare staționara în alta. Energia pe care o primește sau o cedează este egală cu diferența dintre energiile celor două nivele între care are loc tranziția. Radiația emisă sau absorbita are frecvență dată de relația obținută în cadrul teoriei lui Max Planck: unde: Atomul trece dintr-o stare staționara în altă cu energie superioară doar dacă i se transmite o cuanta de energie corespunzătoare diferenței dintre cele două nivele. La revenirea pe nivelul inferior se emite o radiație de
Modelul atomic Bohr () [Corola-website/Science/311588_a_312917]
-
normale și la "École polytechnique" (1794). În 1789 descoperă efectul de decolorare al clorului. Propune introducerea hipocloritului de sodiu în industria textilă ca agent de înălbire. A studiat amoniacul, acidul cianhidric și acidul sulfuros. A susținut chimistul Lavoisier în combaterea teoriei flogisticului. Aceasta l-a condus la cea mai de seamă realizare a sa: reforma în nomenclatura chimică. Aceasta constituie una din bazele chimiei moderne. Alte realizări: determinarea compoziției unor substanțe chimice, precum amoniacul, stabilirea unor importante legi ale chimiei (modul
Claude Louis Berthollet () [Corola-website/Science/311600_a_312929]
-
166 p. Vasile Băncilă, "Semnificația Ardealului," București, 1934, 20 p. Vasile Băncilă, "Teoreticism," Cluj, Cartea Românească, 1934, 20 p. Vasile Băncilă, "Portrete și semnificați"i, Prefață de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, ediție îngrijită de Ileana Băncilă, Supliment al Revistei de Istorie și teorie literară, București, 1987, 368 p. Vasile Băncilă, "Aforisme și para-aforisme.Vol. I," Ediție îngrijită de Ileana Băncilă, Timișoara, Marineasa, 1993, 322 pag. Vasile Băncilă, "Lucian Blaga, energie românească," ediție îngrijită de Ileana Băncilă, Timișoara, Marineasa, 1995, 263 pag. Vasile Băncilă
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
indici de Dora Mezdrea. Cluj-Napoca: Editura Eikon, 2011, 426 pag. Vasile Băncilă, "Opere." Vol. XV. "Aforisme și paraaforisme (2)." Ediție îngrijită de Dora Mezdrea. Muzeul Brăilei: Editura Istros, 2011, 403 pag. Vasile Băncilă, "Opere." Vol. VIII. "Sistem de filozofie. 3. Teoria cunoașterii. Artă și cunoaștere." Ediție îngrijită de Dora Mezdrea. Muzeul Brăilei: Editura „Istros“, 2012, 389 pag. Vasile Băncilă, "Opere." Vol. X. "Sistem de filozofie." 5". Comunitățile existenței: A. Comunitatea ontologică; B. Existența românească." Ediție îngrijită de Dora Mezdrea. Muzeul Brăilei
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
mai poate citi: „Pomenește, Doamne, pe Bogdan voievod; pe Lațcu voievod; pe Costea voievod; pe Petru voievod; pe Roman voievod.” După ultimele cercetări<ref name="Magazin Istoric Nr. 1 și 5 / 2009">Magazin Istoric Nr. 1 și 5 / 2009</ref> teoria după care Costea Mușat ar fi avut trei fii, pe Petru I, Roman I și Ștefan I, pare a fi exclusă. Este foarte posibil ca de fapt el să fie una și aceeași persoană cu un anume Ștefan care este
Dinastia Mușatinilor () [Corola-website/Science/311613_a_312942]
-
fără voia utilizatorului, si poate provoca pagube atât în sistemul de operare cât și în elementele hardware (fizice) ale computerului. Virușii se clasifică în: Câteva dintre efectele pe care le generează virușii software: 1949 Sunt puse pentru prima oara bazele teoriilor legate de programele care se autoreproduc cu mult mai mult . 1981 Virușii Apple 1, 2, și 3 sunt printre primii viruși "în the wild". Descoperiți în sistemul de operare Apple ÎI, virușii se răspândesc în Texas A&M prin intermediul jocurilor
Virus informatic () [Corola-website/Science/311652_a_312981]
-
cele două discipline și de inexistența unei explicații biologice care să dea cont de resorturile ultime ale diverselor comportamente manifestate ca elemente fundamentale ale acesteia. Rezultatele cercetărilor ultimelor decenii au schimbat situația, biologia și antropologia aducând lămuriri și argumente suplimentare teoriilor clasice ale sociologiei și psihologiei. Discursul sociologic și psihologic a fost o prea lungă perioadă tarat de faptul că el explica religia prin "funcțiile" pe care aceasta le îndeplinește, fapt care firește ratează a da cont de secvența reală dinspre
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
lucrurile sau persoanele și de a considera că ale lor caracteristici sunt provocate de o "esență" proprie categoriei lor. Această esență este, evident, fictivă, iar caracteristicile care îi sunt asociate pot fi realități observabile sau, la rândul lor, pure ficțiuni. ("teoria creierului modular" din psihologia dezvoltării și antropologia cognitivă) Esențialismul cognitiv stă în mod manifest la baza noțiunii de "suflet", ca "esență imaterială care ar anima ființele umane, sau toate ființele în general", funcție de credința religioasă considerată. Sistemul totemic este un
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
se numește ""dragoste de aproape"". În filozofiile laice, vorbim despre ""umanism"". Ea este o condiție necesară și esențială a vieții în grup. Ea apare la toate animalele sociale. Explicația fenomenului a fost dată în 1960 de către W. Hamilton, prin formularea "teoriei selecției legăturii parentale" (de înrudire). Fără a relua firul logic și demersul experimental al autorului și al succesorilor lui, faptul se poate schița pe scurt astfel: atitudinea de întrajutorare își explică existența ca trăsătură selectată prin faptul că ea se
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
la nereligioși. Studiile empirice asupra legăturii între religie și altruism au arătat o prăpastie între discursul idealist (de genul ""iubește-ți dușmanul și roagă-te pentru cel care te persecută"") și practică, confirmând predispoziția înspre altruismul selectiv, așa cum îl postulează "teoria selecției legăturii parentale". Psihologul belgian Vassilis Saraglou a arătat că dacă într-adevăr oamenii mai religioși au tendința de a fi mai altruiști, această tendință nu se constată decât când gestul altruist e destinat unui membru al familiei sau unei
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
membru al familiei sau unei cunoștințe. Ei nu sunt mai altruiști decât restul, atunci când e vorba să ajute un străin. Studiile lui au arătat chiar o corelație pozitivă între profilul religios fundamentalist și tendința spre agresivitate. În afara altruismului modelat de teoria lui Hamilton, și care este dirijat spre rude sau cunoscuți, mai există o altă formă limitată de altruism, anume "altrusimul reciproc". Este acel tip de altruism care incită destinatarul să acționeze de aceeași manieră față de binefăcător, reciprocitatea putând fi imediată
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
tip de altruism care incită destinatarul să acționeze de aceeași manieră față de binefăcător, reciprocitatea putând fi imediată sau întârziată în timp. Acesta este în centrul tuturor schimburilor sociale de cooperare și întajutorare, el fiind traducerea în termenii legilor biologice a teoriei asupra reciprocității elaborată de sociologul Marcel Mauss. Din nou, și acest comportament se regăsește la animalele sociale. În anii 1970 biologul R. Trivers a arătat ca altruismul reciproc răspunde unei dinamici evolutive: jucătorii care alegeau să adopte un comportament cooperativ
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
că orice beneficiu se plătește. Din perspectiva biologiei, ritualul este un mecanism care permite demascarea profitorilor și dejucarea înșelătoriei indivizilor asociali care ar dori să profite de avantajele grupului fără a investi un efort echivalent. În antropologie aceasta se numește "teoria semnalului costisitor" (William Irons), iar biologia cunoaște "teoria handicapului" (Amotz Zahavi), care explică cum comportamente sau atribute aparent handicapante sunt reținute de către selecția naturală (de ex., gazela care sare pe loc cât poate ea de sus atunci când vede un prădător
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
ritualul este un mecanism care permite demascarea profitorilor și dejucarea înșelătoriei indivizilor asociali care ar dori să profite de avantajele grupului fără a investi un efort echivalent. În antropologie aceasta se numește "teoria semnalului costisitor" (William Irons), iar biologia cunoaște "teoria handicapului" (Amotz Zahavi), care explică cum comportamente sau atribute aparent handicapante sunt reținute de către selecția naturală (de ex., gazela care sare pe loc cât poate ea de sus atunci când vede un prădător; ea cheltuie astfel o energie și un timp
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
în mod satisfăcător acest decalaj între bărbați și femei, care persistă în ciuda vârstei, veniturilor, activității profesionale, statutului marital și educației. Fenomenul este de altfel observabil în toate epocile și în toate culturile, acolo unde sunt disponibile date în această privință. Teoria selecției sexuale și a investiției parentale (Bernard Chapais, Baril), elaborată și testată pentru prima dată de către cercetătorii de la Université de Montréal, este unica teorie antropologică care explică " universalitatea " fenomenului, iar această persistentă diferență intersex este un argument în plus în
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
observabil în toate epocile și în toate culturile, acolo unde sunt disponibile date în această privință. Teoria selecției sexuale și a investiției parentale (Bernard Chapais, Baril), elaborată și testată pentru prima dată de către cercetătorii de la Université de Montréal, este unica teorie antropologică care explică " universalitatea " fenomenului, iar această persistentă diferență intersex este un argument în plus în susținerea teoriei care afirmă că "religia rezultă din substratul abilităților noastre sociale." Diferențele intesex Literatura dedicată studiului acestui ecart între femei și bărbați demonstrează
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
sexuale și a investiției parentale (Bernard Chapais, Baril), elaborată și testată pentru prima dată de către cercetătorii de la Université de Montréal, este unica teorie antropologică care explică " universalitatea " fenomenului, iar această persistentă diferență intersex este un argument în plus în susținerea teoriei care afirmă că "religia rezultă din substratul abilităților noastre sociale." Diferențele intesex Literatura dedicată studiului acestui ecart între femei și bărbați demonstrează că oricare ar fi indicatorul reținut - "credința în Dumnezeu, ritualul privat, frecvența la slujbe, religiozitatea interioară, credința în
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
feminini discutați: "agresivitatea", "comportamentul riscant și "interesul pentru putere" sunt în fapt opusul empatiei, anxietății și tendinței spre întrajutorare. Cercetătorii corelează în mod uzual agresivitatea și comportamentul riscant (tendința spre stimulări puternice, delincvență, etc.) cu slabul apetit pentru religie prin intermediul teoriei stimulării:"' oamenii care necesită un nivel mai ridicat de stimulare, caută situațiile periculoase și sunt puțin înclinați să se înduioșeze; în plus, religia le apare ca ceva plictisitor, spre care n-au nici un fel de atracție (Ellis). Aproșul evoluționist permite
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
puțin atrași de religie, întrucât ritualul i-ar obliga să-și exprime adeziunea socială la grup, în timp ce în ei domină tendințele asociale. Prețul de plătit pentru "a juca comedia" li se va părea prea mare. Explicația biologică nu contrazice însă teoria stimulării, în fapt ea întărind corelația pusă de către aceasta în evidență. În ce privește comportamentele legate de cel de-al treilea marker de slabă religiozitate, anume interesul pentru putere , acestea pot eventual duce individul spre religie în cazurile unde el oferă posibilitatea
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
relizate în Statele Unite între anii 1950 și 1990. Rezultatele demonstrează o puternică persistență a stereotipurilor masculine și feminine de-a lungul acestei lungi perioade, în ciuda importantelor schimbări sociale intervenite. Cercetătorii concluzionează că peristența acestor profile psihologice masculine și feminine invalidează teoria psihosocială care afirmă că "diferențele comportamentale intersex sunt provocate în mod unic de către socializare". Ei aleg explicația evoluționistă a selecției sexuale, pentru că ea se conformează rezultatelor. Selecția sexuală Teoria selecției sexuale a fost la origine elaborată de către Darwin și se
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
Cercetătorii concluzionează că peristența acestor profile psihologice masculine și feminine invalidează teoria psihosocială care afirmă că "diferențele comportamentale intersex sunt provocate în mod unic de către socializare". Ei aleg explicația evoluționistă a selecției sexuale, pentru că ea se conformează rezultatelor. Selecția sexuală Teoria selecției sexuale a fost la origine elaborată de către Darwin și se bazează pe aceeași logică ca și selecția naturală, cu diferența că în acest caz partenerul reproductiv este acela care exercită presiunea selectivă, pe când în cazul selecției naturale, aceasta funcție
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
precum coada păunului, care și ea reprezintă un cost. În contrast însă cu coada păunului care investește într-un atribut fără o altă utilitate, altruismul este, așa cum am văzut mai sus, rentabil socialmente și reprezintă de aceea un dublu avantaj. Teoria selecției sociale a fost îmbogățită de către R. Trivers care i-a adăugat dimensiunea investiției parentale. Conform acesteia, sexul care furnizează cea mai mare parte din investiția parentală (adică femela, prin gestație, naștere și alăptare) va fi mai selectiv în alegerea
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
dintre bărbați se declară bulversați de infidelitatea emotivă (a se îndrăgosti de altcineva) a partenerului lor. Din contră, 60 procente dintre bărbați dar doar 17 procente dintre femei consideră că infidelitatea sexuală este mai gravă decât aceea emotivă. Pornind de la teoria selecției sexuale psihologii se așteaptă să observe comportamente sexuale diferențiate acolo unde bărbatul și femeia au avut de soluționat probleme adaptative diferite, funcție de rolul lor reproductiv și parental. Din această perspectivă evoluționistă, comportamentele sociale fundamentale au fost modelate de-a
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
adaptative diferite, funcție de rolul lor reproductiv și parental. Din această perspectivă evoluționistă, comportamentele sociale fundamentale au fost modelate de-a lungul generațiilor de către aceste funcții de reproducție, iar absența diferențelor intersex ar fi pur și simplu o refutare (falsificare) a teoriei (MacDonald). Teoria evoluției, prevede de exemplu că ceea ce numim "empatie" la specia umană trebuie să se exprime cu pregnanță ridicată la femelă, întrucât empatia mamei este esențială nou-născutului dependent de îngrijire. Masculul, el e favorizat de o doză mai redusă
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
funcție de rolul lor reproductiv și parental. Din această perspectivă evoluționistă, comportamentele sociale fundamentale au fost modelate de-a lungul generațiilor de către aceste funcții de reproducție, iar absența diferențelor intersex ar fi pur și simplu o refutare (falsificare) a teoriei (MacDonald). Teoria evoluției, prevede de exemplu că ceea ce numim "empatie" la specia umană trebuie să se exprime cu pregnanță ridicată la femelă, întrucât empatia mamei este esențială nou-născutului dependent de îngrijire. Masculul, el e favorizat de o doză mai redusă de empatie
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]