59,622 matches
-
interne și externe garantate de stat" este un cont de pasiv. În creditul contului se înregistrează tragerile din împrumuturi interne și externe contractate de unitățile administrativ-teritoriale și garantate de stat, iar în debit, împrumuturile interne și externe contractate de unitățile administrativ-teritoriale și garantate de stat rambursate potrivit scadențelor din acordurile de împrumut. Soldul creditor al contului reprezintă împrumuturi interne și externe garantate de stat, nerambursate. Contul se detaliază pe următoarele conturi sintetice de gradul II: 1651 "Împrumuturi interne și externe garantate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279254_a_280583]
-
se completează simbolurile și denumirile conturilor, precum și detalierea conturilor sintetice de gradul I pe conturile sintetice de gradul II și gradul III, potrivit prevederilor punctului I din prezentele norme metodologice. ────────── Contul 169 " Prime privind rambursarea obligațiunilor" Cu ajutorul acestui cont unitățile administrativ-teritoriale țin evidența primelor de rambursare reprezentând diferența dintre valoarea de emisiune și valoarea de rambursare a obligațiunilor. Contul 169 " Prime privind rambursarea obligațiunilor" este un cont de activ. În debitul contului se înregistrează primele privind rambursarea obligațiunilor, iar în credit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279254_a_280583]
-
prin debitul contului: 5211 "Disponibil al bugetului local" - cu valoarea împrumuturilor pe termen scurt, rambursate. Contul 4687 "Sume acordate din excedentul anului precedent pentru acoperirea golurilor temporare de casă și pentru finanțarea cheltuielilor secțiunii de dezvoltare" Cu ajutorul acestui cont unitățile administrativ-teritoriale țin evidența sumelor acordate din excedentul anului precedent pentru acoperirea golurilor temporare de casă, precum și pentru finanțarea cheltuielilor secțiunii de dezvoltare, potrivit legii. Contul 4687 "Sume acordate din excedentul anului precedent pentru acoperirea golurilor temporare de casă și pentru finanțarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279254_a_280583]
-
4.1. Cap. IV din ORDINUL nr. 479 din 5 aprilie 2012 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 254 din 17 aprilie 2012. Contul 505 "Obligațiuni emise și răscumpărate" Cu ajutorul acestui cont se ține evidența obligațiunilor emise și răscumpărate de unitățile administrativ-teritoriale. Contul 505 "Obligațiuni emise și răscumpărate" este un cont de activ. În debitul contului se înregistrează valoarea obligațiunilor emise și răscumpărate, iar în credit valoarea obligațiunilor emise și răscumpărate, anulate. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea obligațiunilor emise și răscumpărate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279254_a_280583]
-
finanțate din venituri proprii" - cu împrumuturile pe termen scurt primite de la bugetul local conform legii, pentru înființarea unor activități finanțate din venituri proprii, rambursate. Contul 5196 "Împrumuturi interne și externe contractate de autoritățile administrației publice locale" Cu ajutorul acestui cont unitățile administrativ-teritoriale țin evidența împrumuturilor interne și externe contractate de autoritățile administrației publice locale pe termen scurt. Contul 5196 "Împrumuturi interne și externe contractate de autoritățile administrației publice locale " este un cont de pasiv. În creditul contului se înregistrează sumele primite în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279254_a_280583]
-
fiecare secțiune, iar soldul creditor reprezintă deficitul bugetului local stabilit potrivit prevederilor Legii nr. 273/2006 , cu modificările și completările ulterioare, pe fiecare secțiune. Soldul contului nu se redeschide în anul următor. În situația în care la încheierea exercițiului unitățile administrativ-teritoriale raportează obligații restante neachitate (plăți restante), acestea vor fi explicate într-o notă, pe fiecare categorie și număr de zile de întârziere, în care se va preciza și componența sumelor raportate. ------------- Contul 8075, de la grupa 80, clasa 8 a fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279254_a_280583]
-
II din anexa la ORDINUL nr. 71 din 22 ianuarie 2013 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 29 ianuarie 2013, în bilanțul contabil încheiat la 31 decembrie 2012 următoarele conturi nu pot prezenta sold: 2.10.(2) La unitățile administrativ-teritoriale: - contul 5211 "Disponibil al bugetului local"; - contul 5212 "Rezultatul execuției bugetare din anul curent"; - contul 531 "Casa" (cu excepția situațiilor prevăzute de Normele metodologice privind încheierea exercițiului bugetar al anului 2012, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanțelor publice, nr. 1.720
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279254_a_280583]
-
115 Capitolul 6: IMUNITATEA PARLAMENTARILOR / 117 Imunitatea parlamentară (Ioan STANOMIR) / 117 Capitolul 7: UTILIZAREA ORDONANȚELOR DE URGENȚĂ / 119 Ordonanțele de urgență și democrația constituțională (Ioan STANOMIR) / 119 Delegarea legislativă: precedente și consecințe istorice (Constantin ILAȘ) / 121 Capitolul 8: NOUA ORGANIZARE ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ / 129 Scurt istoric al organizării administrativ-teritoriale a României (Silvia BOCANCEA) / 129 Regionalizarea României, în umbra modificării Constituției (Tudor PITULAC) / 149 Riscurile financiare ale regionalizării României (Sabin Daniel DRĂGULIN) / 157 Reorganizarea administrativă (Ioan STANOMIR) / 163 Subsidiaritatea principiu fundamental a noii organizări
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Imunitatea parlamentară (Ioan STANOMIR) / 117 Capitolul 7: UTILIZAREA ORDONANȚELOR DE URGENȚĂ / 119 Ordonanțele de urgență și democrația constituțională (Ioan STANOMIR) / 119 Delegarea legislativă: precedente și consecințe istorice (Constantin ILAȘ) / 121 Capitolul 8: NOUA ORGANIZARE ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ / 129 Scurt istoric al organizării administrativ-teritoriale a României (Silvia BOCANCEA) / 129 Regionalizarea României, în umbra modificării Constituției (Tudor PITULAC) / 149 Riscurile financiare ale regionalizării României (Sabin Daniel DRĂGULIN) / 157 Reorganizarea administrativă (Ioan STANOMIR) / 163 Subsidiaritatea principiu fundamental a noii organizări administrativ- teritoriale a României (Sorin BOCANCEA
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
au structurat atât discuțiile de pe platformă, cât și volumul colectiv (în cea mai mare parte). Iată care au fost inițial temele: România "stat național unitar"; Tipul de regim politic; Tipul de parlament; Imunitatea parlamentarilor; Utilizarea ordonanțelor de urgență; Noua organizare administrativ-teritorială; Statutul Curții Constituționale; Rolul referendumului în procesul legislativ; Rolul Consiliului Superior al Magistraturii; Definirea drepturilor cetățenești. Desigur, invitația a fost lansată pentru discutarea oricăror alte teme privitoare la revizuirea legii fundamentale. Proiectul a fost primit cu entuziasm atât în mediul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ei exercitând integral puterea executivă, dar regăsindu-se și în palierul legislativ (alături de Adunarea obștescă ordinară) și în cel judecătoresc. Regulamentele au mai statuat crearea ministerelor sau departamentelor administrative centrale (internele, finanțele, miliția, dreptatea, cultele și secretariatul statului), precum și organizarea administrativ-teritorială, bazată pe județe și plăși în Muntenia, iar în Moldova, pe ținuturi și ocoale. Justiția era și ea organizată pe principii moderne, creându-se instanțe ierarhice în materie civilă și penală (de la tribunalul sătesc, la Înaltul Divan), precum și tribunale administrative
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ca munca datorie de onoare a fiecărui cetățean să nu mai fie marcată de exploatarea proprie capitalismului. Tot în primul Titlu al Constituției se dezvoltă principiile etatismului socialist (statul face toate lucrurile posibile și imposibile) și se revine la organizarea administrativ-teritorială tradițională a României, bazată pe comune, orașe (inclusiv municipii) și județe. Prefigurând deschiderea către lumea occidentală, Constituția din 1965 revine la schema teoretică a plasării drepturilor (dar și îndatoririlor) fundamentale ale cetățenilor imediat după definirea statului. Într-un limbaj aparent
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
calea prin care se încalcă separația puterilor în stat conducând la substituirea legislativului prin executiv dar și calea prin care arbitrariul sau voința bunului plac pot pătrunde în corpul societății bulversând instituțiile democratice și viața națiunii. Capitolul 8 NOUA ORGANIZARE ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ Scurt istoric al organizării administrativ-teritoriale a României Silvia BOCANCEA Introducere Bazele organizării administrativ-teritoriale moderne a spațiului românesc au fost puse de legile din 1864 prin care comunelor rurale pentru prima dată în istorie și județelor li se conferea personalitate juridică
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
separația puterilor în stat conducând la substituirea legislativului prin executiv dar și calea prin care arbitrariul sau voința bunului plac pot pătrunde în corpul societății bulversând instituțiile democratice și viața națiunii. Capitolul 8 NOUA ORGANIZARE ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ Scurt istoric al organizării administrativ-teritoriale a României Silvia BOCANCEA Introducere Bazele organizării administrativ-teritoriale moderne a spațiului românesc au fost puse de legile din 1864 prin care comunelor rurale pentru prima dată în istorie și județelor li se conferea personalitate juridică, iar principiul descentralizării era prezent
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
prin executiv dar și calea prin care arbitrariul sau voința bunului plac pot pătrunde în corpul societății bulversând instituțiile democratice și viața națiunii. Capitolul 8 NOUA ORGANIZARE ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ Scurt istoric al organizării administrativ-teritoriale a României Silvia BOCANCEA Introducere Bazele organizării administrativ-teritoriale moderne a spațiului românesc au fost puse de legile din 1864 prin care comunelor rurale pentru prima dată în istorie și județelor li se conferea personalitate juridică, iar principiul descentralizării era prezent, chiar dacă nu prin menționarea sa în mod expres
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
cel francez și cel belgian, legile din 1864, chiar dacă în cuprinsul lor conțineau elemente de modernizare, prin alte prevederi făceau imposibilă punerea lor în practică. De pildă, principiul descentralizării, asumat în mod expres în Constituțiile României, în legile de organizare administrativ-teritorială și, în mod discursiv, de către politicienii întregului eșichier politic, a rămas, pe parcursul întregii istorii a organizării administrative a României, la stadiul de deziderat, invalidat fiind de un alt principiu al legii și anume acela al tutelei administrative. Principiu acceptat în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
că nu doar legile au dus la o astfel de situație, ci și analfabetismul de masă, inexistența spiritului comunitar, înapoierea economică, politizarea vieții administrative de către partidele politice și de către politicieni (cu interesele lor în teritoriu). O altă caracteristică a organizării administrativ-teritoriale a României moderne și contemporane a fost inflația de unități administrative. Pe parcursul evoluției sale istorice, teritoriul României a fost împărțit în județe, plăși, comune (urbane și rurale) și sate, cu două excepții: în 1938, când județele și-au pierdut personalitatea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
perioadă de normalitate politică, între 1929-1931, sub guvernarea național-țărănistă). În prezent suntem în fața unei alte inițiative, cu prilejul căreia întrevedem vechile metehne: politizare excesivă, predominarea intereselor personale asupra celor ale comunității locale etc.). Lipsa unui proiect național coerent de organizare administrativ-teritorială a României (bazat pe principii pragmatice, care să solidarizeze întreaga clasă politică și elita intelectuală) este o altă trăsătură a acestui sistem. Maniheismul politic, personalizarea actului reformator, interesele personale ale politicienilor și slaba capacitate de reacție a cetățenilor au sabotat
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
politică și elita intelectuală) este o altă trăsătură a acestui sistem. Maniheismul politic, personalizarea actului reformator, interesele personale ale politicienilor și slaba capacitate de reacție a cetățenilor au sabotat neîntrerupt orice posibilitate de conturare a unui proiect solid de reformare administrativ-teritorială a României în toată istoria sa și a lăsat teren liber modificărilor continue. Astfel că observația lui Paul Negulescu, deși emisă la 1934, este valabilă și astăzi: "Politicienii români simt o adevărată voluptate de a nimici opera antecesorilor lor; crezând
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a îmbrăcat descentralizarea administrativă în legilația românească modernă și contemporană. Propun acest demers plecând atât de la cugetarea lui Negulescu cât și de la cunoscutul principiu că cine nu cunoaște greșelile istoriei riscă să le repete. 1. România Mică (1864-1918) Fundamentele organizării administrativ-teritoriale a României moderne au fost puse de Legea comunală, din 1 aprilie 1864, și de Legea pentru înființarea consiliilor județene, din 2 aprilie 1864, ale căror obiectiv imediat era realizarea unei uniformizări pe acest palier a proaspăt unitelor Principate. Potrivit
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
moderne au fost puse de Legea comunală, din 1 aprilie 1864, și de Legea pentru înființarea consiliilor județene, din 2 aprilie 1864, ale căror obiectiv imediat era realizarea unei uniformizări pe acest palier a proaspăt unitelor Principate. Potrivit lor, unitățile administrativ-teritoriale ale României mici erau județele 2 și comunele (urbane și rurale). Prima lege stabilea că satele, orașele și târgurile organizate în comune independente deveneau unități administrativ-teritoriale, care erau de două tipuri: rurale (formate din unul sau mai multe sate, cătune
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
era realizarea unei uniformizări pe acest palier a proaspăt unitelor Principate. Potrivit lor, unitățile administrativ-teritoriale ale României mici erau județele 2 și comunele (urbane și rurale). Prima lege stabilea că satele, orașele și târgurile organizate în comune independente deveneau unități administrativ-teritoriale, care erau de două tipuri: rurale (formate din unul sau mai multe sate, cătune) și urbane (orașe, orășele). Pentru a se constitui, o comună trebuia să aibă minimum 500 de locuitori sau 100 de familii. Conducerea comunei îi revenea unui
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
guvern a președintelui și a secretarului Consiliului județean, 2. numirea primarului comunelor urbane de către Domn; 3. prin prefect ca reprezentant al intereselor locale și prin primar care era și agent al puterii centrale (totodată, apărător al intereselor locale). Această construcție administrativ-teritorială creată de legile din 1864 a fost menținută și de Constituția din 30 iunie 1866 care prevedea următoarele: teritoriul țării e împărțit în județe, plăși și comune (art. 4); "instituțiunile județene și comunale sunt regulate de legi" (art. 106); "aceste
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
București, Iași, Craiova, Galați, Ploiești, Brăila, Bârlad, Ismail), reședințele de județ și orașele nereședință. Iar legile din 1882 și 1887 au menținut diferența dintre reședințe și nereședințe. De la unirea cea mică (în 1859) până la unirea cea mare (în 1918) organizarea administrativ-teritorială a României a fost caracterizată de: 1. prezența unui număr mare de unități administrative raportat la suprafața întregii țări (137.903 km²) și la densitatea populației (de pildă, la 189911, datele arată că pe un km² erau 45,8 locuitori
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
pus alături trei sisteme de organizare administrativă diferite: cel centralizat al Vechiului Regat, cel al autonomiei colective din Transilvania și Bucovina și cel și mai centralizat din Basarabia, fapt care făcea ca administrația generală să fie una greoaie. Or, uniformizarea administrativ-teritorială era necesară pentru că astfel era consfințit caracterul unitar al noului stat. Discuțiile privind nou organizare administrativ-teritorială au fost intense și nu lipsite de pasiune și i-au antrenat pe politicieni, pe juriști și pe toți cei care erau interesați de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]