59,622 matches
-
colective din Transilvania și Bucovina și cel și mai centralizat din Basarabia, fapt care făcea ca administrația generală să fie una greoaie. Or, uniformizarea administrativ-teritorială era necesară pentru că astfel era consfințit caracterul unitar al noului stat. Discuțiile privind nou organizare administrativ-teritorială au fost intense și nu lipsite de pasiune și i-au antrenat pe politicieni, pe juriști și pe toți cei care erau interesați de acest domeniu. S-a insistat mult în sensul evitării limitelor sistemului administrativ-teritorial din Vechiul Regat (mai
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Discuțiile privind nou organizare administrativ-teritorială au fost intense și nu lipsite de pasiune și i-au antrenat pe politicieni, pe juriști și pe toți cei care erau interesați de acest domeniu. S-a insistat mult în sensul evitării limitelor sistemului administrativ-teritorial din Vechiul Regat (mai ales ale centralismului) și pentru luarea în considerare a realităților diferite existente în provinciile unite (experiența descentralizării efective în Transilvania și Bucovina). În 1920, a fost constituită o Comisie pentru studiul unei noi arondări a județelor
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
județe (24.078 km²) și 10. Transilvania 15 județe (57.819 km²)15. Principiile anunțate de Constituție au fost dezvoltate de Legea de unificare administrativă din 1925, din care sunt de menționat următoarele elemente: 1. păstra ca unități de descentralizare administrativ-teritorială județele și comunele, 2. conserva distincția dintre: comunele urbane (reședințe de județ și nereședințe) și comunele suburbane (dependente de cele urbane sub aspect edilitar, de salubritate și poliție) și prelua din legislația Ardealului titulatura de "municipiu". 3. împărțea județul în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
prin lege". Ea nu mai conținea nici principiul descentralizării administrative și nici pe cel al eligibilității organelor deliberative județene și comunale, rămânând la latitudinea Parlamentului statuarea principiilor. Decretul-lege pentru reforma administrației din 14 august 1938 a introdus o nouă organizare administrativ-teritorială, după canoanele unui centralism riguros. Era desființată personalitatea juridică a județului. Unitățile de descentralizare erau comunele (împărțite în urbane, rurale și stațiuni balneoclimaterice) și ținuturile. Ținuturile înglobau 71 de județe, 429 plăși, 179 orașe și 15. 891 sate20. Cu toate că legea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a valorilor descentralizării administrative și a făcut posibilă instaurarea unui centralism fără precedent. Epoca dictaturii regale a marcat începutul decăderii și, în final, al eliminării sistemului administrației publice locale introdus în 1864. În perioada regimului antonescian (septembrie 1940-august 1944), organizarea administrativ-teritorială din timpul lui Carol II-lea a fost abandonată. Ținuturile au fost desființate iar județele și-au recăpătat personalitatea juridică. Dar măsura a fost una șchioapă, din punctul de vedere al descentralizării administrative, deoarece actul desființării consiliilor ținutale nu era
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
iar primarul era în continuare numit. Tutela administrativă nu numai că nu a dispărut, dar s-a intensificat în mod considerabil devenind din excepțională, potrivit prevederilor doctrinare, o regulă. În anul 1943, în urma rapturilor teritoriale, teritoriul României avea următoarele instituții administrativ-teritoriale: 1. 2 provincii: Basarabia (9 județe) și Bucovina (7 județe), 2. 11 inspectorate generale administrative (Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Pitești, Sibiu, Timișoara, fiecare cu câte 4 județe); 3. 60 de județe, 4. 366 de plăși
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Sibiu, Timișoara, fiecare cu câte 4 județe); 3. 60 de județe, 4. 366 de plăși, 5. 153 comune urbane (14 municipii, 46 orașe reședință, 93 orașe nereședință), 6. 5.898 comune rurale (63 comune suburbane și 13.913 sate). Organizarea administrativ-teritorială a României de după 1918 a conservat toate problemele organizatorice ale Vechiului Regat: 1. unități administrative prea numeroase, decupate fără a se ține cont de eficiență, de interesele locuitorilor, de afinitățile lor spirituale; 2. dimensiunile mici ale unora dintre ele fapt
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
cont de eficiență, de interesele locuitorilor, de afinitățile lor spirituale; 2. dimensiunile mici ale unora dintre ele fapt care le împiedica să se auto-susțină; 3. politizarea; 4. centralismul excesiv; 5. inexistența unui consens politic pe un proiect național de organizare administrativ-teritorială. 3. România comunistă (1947-1989) Circumstanțele încheierii celui de-al Doilea Război Mondial și ale conturării blocurilor ideologico-politico-militare (comunist și democrat) ale Europei s-au repercutat și asupra organizării administrative a României postbelice. Spre deosebire de etapa istorică anterioară, în acest sistem și-
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ca organe ale puterii de stat), a comitetelor executive (ca organe de decizie și execuție) precum și a secțiunilor lor (ca organe de specialitate) se urmărea să se introducă un control direct și centralizat al puterii politice la nivel local. Organizarea administrativ-teritorială era modificată de Constituția din 1952 care prevedea existența regiunilor, raioanelor, orașelor și comunelor. Decretul nr. 12 din 10 ianuarie 1956 împărțea teritoriul în 18 regiuni. Limitele acestei împărțiri au provenit din accesul dificil al localităților periferice la centrul regional
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
împărțea teritoriul în 18 regiuni. Limitele acestei împărțiri au provenit din accesul dificil al localităților periferice la centrul regional și din eterogenitatea lor din toate punctele de vedere. Legea nr. 1 din 16 februarie 1968 a însemnat revenire la organizarea administrativ-teritorială a județelor. Această reorganizare poate fi explicată prin logica distanțării de URSS dar și prin înlocuirea celor numiți în funcție de către Gh. Gheorghiu-Dej cu funcționari fideli regimului Ceaușescu. Potrivit legii, teritoriul Republicii Socialiste România cuprindea: 1. 39 de județe, 2. 47
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de vedere administrativ tot după Legea nr. 2 din 1968 care, ce este drept, a suferit cca. 200 de modificări, aproape toate petrecute după 198924. Constituțiile României, din 1991 și din 2003, mențin, conform art. 3 alin. 3, aceeași împărțire administrativ-teritorială a țării în comune, orașe și județe adăugând: "În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii". În art. 120 (1) sunt menționat principiile după care funcționează administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale și anume cel al descentralizării, al autonomiei locale și
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
2003, mențin, conform art. 3 alin. 3, aceeași împărțire administrativ-teritorială a țării în comune, orașe și județe adăugând: "În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii". În art. 120 (1) sunt menționat principiile după care funcționează administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale și anume cel al descentralizării, al autonomiei locale și al deconcentrării serviciilor publice. La paragraful (2) se precizează că "în unitățile-administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorității naționale respective în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
o atomizare a structurii administrative a teritoriului. Dimpotrivă, este necesară crearea de unități teritoriale bine dimensionate ca mărime și echilibrate ca potențial material și uman, capabile să confere condiții optime pentru dezvoltarea lor viitoare Firul roșu care leagă prezentul organizării administrativ-teritoriale a României de trecutul nu prea îndepărtat al acesteia este inflația de unități administrative, predominarea celor de dimensiuni medii, cu repercusiuni directe asupra autonomiei locale reale, lipsa unei viziuni moderne și eficiente care să plece de la nevoile reale ale comunității
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
predominarea celor de dimensiuni medii, cu repercusiuni directe asupra autonomiei locale reale, lipsa unei viziuni moderne și eficiente care să plece de la nevoile reale ale comunității naționale. 4. Evoluția istorică a regionalizării României Pentru spațiul românesc, ideea constituirii unor instituții administrativ-teritoriale cu profil regional care să grupeze mai multe județe nu este o caracteristică a ultimelor două decenii. Două astfel de proiecte de regionalizare a României mici au fost propuse în a doua parte a secolului al XIX-lea: în 1862
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
între descentralizare și deconcentrare administrativă, între descentralizarea politică și cea administrativă. Disputa a fost soluționată de Consiliul legislativ din 1929, care a hotărât că înființarea unor regiuni era neconstituțională pentru că art. 4 din Constituție nu prevedea o astfel de unitate administrativ-teritorială. Într-un demers sisntetic, M. Guțan 30 a grupat proiectele de legi care au susținut descentralizarea administrativă pe baze regionale în trei categorii: 1. cele care propuneau o descentralizare moderată, precum cel al Th. Rosetti (1888) și un altul la
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Constituției din 1991, ideea unei organizări regionale nu a întrunit adeziunea comisiei 32. Abia în 1996, prin Carta verde "Politica de dezvoltare regională în România", elaborată de Guvernul României și Comisia Europeană, a fost subliniată și demonstrată nevoia unei organizări administrativ-teritorial de tip regional. Drept urmare, a fost adoptată Legea privind dezvoltarea regională în România (nr. 151/16 iulie 1998) ce răspunde unor realități interne, dar și unor cerințe europene. Prin art. 4, Legea reglementează instituția regiunilor de dezvoltare corespondente nivelului NUTS
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
răspunde unor realități interne, dar și unor cerințe europene. Prin art. 4, Legea reglementează instituția regiunilor de dezvoltare corespondente nivelului NUTS (Nomenclatorul Unităților Teritoriale Statistice) II de diviziuni ale UE care nu au personalitate juridică și nici nu sunt unități administrativ-teritoriale, fiind folosite în special pentru coordonarea proiectelor de dezvoltare regională. Ele se constituie prin decizia consiliilor județene interesate, în urma semnării unor convenții de către reprezentanții consiliilor județene. Aceste regiuni au fiecare câte un Consiliu pentru dezvoltarea regională, ca organ deliberativ (președinții
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
actuală a României în 8 regiuni de dezvoltare este una în curs de desfășurare, care arată deja vechile hibe: politizarea excesivă, predominarea intereselor personale asupra celor ale comunității locale, sau ale celei lărgite, cea națională. Concluzii Evoluția istorică a organizării administrativ-teritoriale a României ne indică faptul că aceasta a fost făcută pornind nu de la cercetarea realităților existente, a tradiției, a obiceiurilor, prin asumarea unor principii pragmatice, ci de la un set de principii raționaliste, care au fost aplicate de sus în jos
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
forma de organizare adminstrativ-teritorială existentă în prezent în România este depășită. Reforma și în acest domeniu este necesară. Cu toate acestea, contextul în care se realizează nu avantajează o reală transformare, iar principiile care ghidează procesul rămân doar deziderate. Transformările administrativ-teritoriale în România secolului XX au fost în fapt adaptări la contextul politic, social și economic specific 3, având loc în această perioadă multiple reforme. Înainte de-al Doilea Război Mondial, prima reorganizare administrativă este cea din 1925, necesară pentru a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
orașe, comune și sate. Din 1998, pentru a răspunde la nivel local proiectelor de dezvoltare regională, a fost stabilit un număr de opt regiuni de dezvoltare conform Nomenclatorului Unităților Teritoriale Statistice II de diviziuni al Uniunii Europene, nefiind însă unități administrativ-teritoriale cu personalitate juridică 4. Încheierea ciclului de finanțări europene 2007-2013, precum și nevoia de a asigura o mai bună dezvoltare a fiecărei regiuni aduc România în situația de a reforma sistemul de organizare administrativ teritorial, în completarea și a procesului de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
îndeplinirea celorlalte două procese. Propunerile de revizuire au în vedere, printre altele, stabilirea clară a raporturilor dintre președinte, Guvern și Parlament, delimitarea unor noi maniere de consultare populară, compatibilizarea sistemului administrativ românesc cu cel european, introducând astfel un nou palier administrativ-teritorial, respectiv regiunile 11. De altfel, regionalizarea nu este un subiect nou pe agenda publică, de-a lungul ultimilor doi ani fiind înaintate mai multe proiecte 12. Astfel, în mai 2011, Președintele Traian Băsescu declara în contextul discuțiilor despre continuarea procesului
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
regiunilor în cadrul legii fundamentale. Partidul Național Liberal dorește consacrarea principiului subsidiarității, reconsiderarea rolului prefectului și reașezarea competențelor de la nivel regional, județean și local. Partidul Social Democrat dorește "crearea unui sistem administrativ compatibil cu cel european, prin introducerea unui nou nivel administrativ-teritorial, reprezentat de regiuni". Partidul Poporului- Dan Diaconescu dorește ca să se statueze că "regiunile nu pot fi organizate pe criterii de naționalitate, origine, etnie sau limbă". Uniunea Democrată a Maghiarilor din România cere "introducerea posibilității acordării prin lege organică a unui
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
O derivată a acestei soluții este ca de la nivelul central să nu se subvenționeze birocrația locală, aceasta rămânând în sarcina autorităților locale și regionale. Guvernul central va trebui să redistribuie veniturile prin finanțarea unor proiecte de interes regional. Concluzii Reorganizarea administrativ-teritorială propusă de clasa politică actuală poate reprezenta o oportunitate de dezvoltare economică a statului român și de o mai mare apropiere a instituțiilor față de cetățeni. Pentru ca acest proces deosebit de greoi și de anevoios să aibă sprijinul populației, este necesară îndeplinirea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
politicilor economice, sociale, educaționale, de mediu etc., 5. asigurarea, la nivel central, a unei politici de coeziune interregională, 6. corelarea regionalizării cu reforma reprezentării politice, în sensul asocierii Camerei superioare cu interesele comunităților locale. Subsidiaritatea principiu fundamental a noii organizări administrativ-teritoriale a României Sorin BOCANCEA După căderea comunismului, una dintre primele măsuri ce s-au impus a fost crearea unor instituții ale administrației publice locale care să răspundă exigențelor unei societăți guvernate de principiile liberalismului democratic de factură occidentală. Atât Constituția
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
și a unor atribuții administrative privind interesele publice ale celuilalt tip de colectivitate teritorială. Așa se întâmplă în cazul funcției primarului, organ administrativ propriu al comunei (orașului) care are și anumite atribuții pe linia administrației statale. Discuțiile pe marginea reorganizării administrativ-teritoriale a României au adus în atenție principiul fundamental al organizării Uniunii Europene: principiul subsidiarității. Subsidiaritatea nu este prevăzută în Constituția României, articolul 120 (1) menționând că "Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]