60,397 matches
-
artistice veridice și puternice. Ori, nuvela Râpa Oarbei este mai mult o schemă decât o operă literară deplină, vie. Pretutindeni simți că ai de-a face cu o construcție artificială, care scârțâie din încheieturi. Ai continuu impresia că autorul a pornit de la o scenă prestabilită, căutând apoi să o umple cu câteva fapte de viață (...). Oamenii nu trăiesc, nu sunt ființe vii; acționează conform unor formule-șablon pe care le întâlnim și la alți scriitori, ba chiar și la alte opere ale
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de foc (ca și ceilalți autori cuprinși în volumele de Teatru) își plasează conflictul în condițiile actuale, când puterea în stat o deține clasa muncitoare aliată cu țărănimea muncitoare și când dușmanului de clasă i s-au distrus pozițiile politice, pornindu-se la lichidarea vechii baze economice capitaliste (...). Teatrul actual e foarte departe de anecdotele construite integral la masa de lucru pe baza unei superficiale luări de contact cu faptele. Maria Banuș, laureată a Premiului de Stat, a aflat subiectul piesei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
studiilor asupra unor probleme generale de lingvistică. La împlinirea a trei ani de la apariția lucrărilor lui I.V. Stalin despre limbă, a spus în încheiere vorbitorul, lingvistica din țara noastră prezintă un bilanț modest de realizări în raport cu marile sarcini. Ea a pornit însă pe un drum nou și rodnic, fiind călăuzită de o teorie justă”. Dar „de-a dreptul nesatisfăcătoare” pare să fie contribuția lingviștilor la studiul limbii literare în lumina tezelor staliniste, scrie Eugenia TUDORICĂ 69: „La o întâlnire cu tinerii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cititorul nu se lămurește în ce constă frumusețea limbii operelor maestrului Sadoveanu, cum se aștepta, ci află doar care sunt părerile cu privire la limba literaturii (...). Constatarea la care ajungi după ce citești revista Institutului de Lingvistică este că lingviștii noștri nu au pornit încă - deși ar fi trebuit s-o facă demult - la studiul concret al limbii literaturii noastre, cu toate că nu putem pune la îndoială interesul pe care-l manifestă în această direcție. Ci, așa după cum fac B. Cazacu și Gh. Bulgăr, în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
înfăptuirile lor - în nr. 16 (120), 22 apr.: „Așa s-a călit oțelul” - un spectacol realizat cu tineri, pentru tineri - în nr. 17 (121), 29 apr.: Ziua cea mare - o piesă despre drumul belșugului și al fericirii, pe care a pornit, țărănimea muncitoare - în nr. 18 (122), 6 mai: Superioritatea metodelor științifice în munca teatrală. Spectacolul cu piesa „Ziua cea mare” la Teatrul Național-Studio. „Pentru colectivele noastre teatrale care creează spectacole cu piese noi românești, o sarcină principală este de a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mare» de Maria Banuș, pe scena Teatrului Național Studio (...). Oamenii care au lucrat la spectacol au vizitat o gospodărie agricolă colectivă, au stat îndelung de vorbă cu țăranii muncitori, dându-și seama de convingerea și hotărârea cu care aceștia au pornit pe drumul indicat de partid, drumul colectivizării. Totodată, actorii au observat comportările, gesturile, atitudinile țăranilor muncitori, ceea ce i-a ajutat apoi la crearea autentică a personajelor. Totdeauna când acțiunea se petrece la țară, în teatrul practicat de burghezie, țăranii apăreau
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
asemenea pe teren împreună cu întreg colectivul (...). Caracterul realist al spectacolului, datorat metodelor științifice de muncă ce au stat la baza pregătirii lui, face ca adevărurile piesei să pătrundă în inimile spectatorilor, să-i convingă de justețea drumului pe care a pornit țărănimea muncitoare, alături de clasa muncitoare în frunte cu partidul ei”. - Alte comentarii de același autor: Literatura titolarizată (în nr.30 (134), 29 iul.), Note pentru reconsiderarea lui Barbu Delavrancea (în nr.45 (149), 15 nov.), Trei ani de la constituirea Biroului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pomenit, este analizată și „munca secțiilor de creație a Uniunii Scriitorilor”3, în cele cinci luni de activitate: „În octombrie anul trecut s-au întrunit secțiile de creație ale Uniunii Scriitorilor și s-au ales noile birouri. Munca secțiilor a pornit pe baza unor planuri în general just orientale care prevesteau o activitate rodnică, fructuoasă, de natură a ridica mult nivelul ideologic al scriitorilor noștri. În cele cinci luni de activitate, secțiile de creație au dobândit unele realizări. Biroul secției de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Georgescu 30, Petru Dumitriu 31, în afara aceleia a omului casei: Sergiu Fărcășan 32. Așadar, citim în cronica literară a lui Ov.S. Crohmălniceanu 33: „Operă valoroasă, inspirată de prefacerile adânci prin care trece viața oamenilor muncii din țara noastră, Cumpăna luminilor pornește de la un aspect concret pentru îndeplinirea sarcinilor planului de electrificare (...). Cititorul urmărește cu emoție și admirație operația grea a transportului conductelor barajului, îndrăzneala, iscusința și abnegația șoferilor care poartă încărcătura prețioasă a camioanelor, la o înălțime amețitoare. Cu o îndreptățită
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
răstimp se consumă moment de moment lupta lui Anghel și a celor care i se alătură, pentru a-l ajuta să împiedice pătrunderea dușmanilor în posturile de conducere ale gospodăriei. Or, această luptă constituie episodul decisiv al ofensivei plănuite și pornite de Anghel cu mult înainte împotriva chiaburilor și a susținătorilor lor. Particularitățile acestui conflict, care corespund în bună măsură ascuțirii luptei de clasă ce are loc în vremea noastră la sate, explică structura dramatică (dramatizare de Liana Maxy - n.n.), antrenantă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de intensă creație în domeniul poemului epic, perioadă când majoritatea poeților nu visau decât dosare voluminoase în care să «freamăte» miile de versuri - și aceasta pentru că scriseseră câteva poeme bune și moda poemului devenise curentă. De la o vreme însă au pornit alte discuții: bine, poemul e bun el, dar unde sunt poeziile mici, concentrate, adevărate, picături de apă care să oglindească imensitatea oceanelor? Câteva strofe frumoase, lirice, pornind de la o idee, de la o imagine. Da, da, au început să suspine unii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
câteva poeme bune și moda poemului devenise curentă. De la o vreme însă au pornit alte discuții: bine, poemul e bun el, dar unde sunt poeziile mici, concentrate, adevărate, picături de apă care să oglindească imensitatea oceanelor? Câteva strofe frumoase, lirice, pornind de la o idee, de la o imagine. Da, da, au început să suspine unii, poezia vieții, poezia de dragoste, pastelul, meditația... Și iată că apele s-au întors pornind pe alte albii. Au apărut poantele care încheie poezia de două-trei strofe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
picături de apă care să oglindească imensitatea oceanelor? Câteva strofe frumoase, lirice, pornind de la o idee, de la o imagine. Da, da, au început să suspine unii, poezia vieții, poezia de dragoste, pastelul, meditația... Și iată că apele s-au întors pornind pe alte albii. Au apărut poantele care încheie poezia de două-trei strofe. De cele mai multe ori poeziile de acest fel sugerează aruncarea ciocanului pe stadioanele de sport. Asemenea aruncătorilor care, apucând firul de oțel cu greutatea la capăt, se rotesc de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Almanahului literar și-au găsit adăpost manifestări necorespunzătoare spiritului nou care domnește în literatura noastră (...). Cu toate acestea unele din ele reapar, ce-i drept în forme schimbate, dar sub învelișul lor nu e deloc greu de descoperit recidiva. Vom porni de la un fapt, în aparență mărunt: În numărul 4 pe 1953 a apărut poezia lui Victor Felea Iubește sportul, o poezie în care, adresându-se unui tovarăș, unui cititor - în general unuia care nu face sport ci se îndeletnicește cu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
rândul fără frică, Oricât de mulți sunt cei ce se ridică, N-am vreme să mai mor de azi 'nainte! Ioanichie OLTEANU - Grănicerii. În: Contemporanul, nr. 260 (39), 28 sept., 1951 De la Belgrad către noi, umblă svonuri roi c-ar porni domnii război. Dar nu umblă cum se umblă, ci vin seara pe la umbră, și vin noaptea pe furiș cu spionii prin tufiș. Vin pe noapte făr de lună rău mai cobesc prin comună. „Avioane-n cinci coloane, foc și bombe-americane
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
trăia. ...Și clasa toată-i plină de lumină; Mai cu putere inimile bat. Vorbește-acum de Zoia-eroină Și de Corceaghin, pururi ne-nfricat. O urmărim din bănci cu-nfrigurare, Zburdalnică armată de copii. Din rândul nostru alte luptătoare, Spre viață, hotărâte, vor porni! Veronica PORUMBACU - Momente. În: Viața românească, nr.1, ian., 1952 În ziua aceea greu ne despărțeam. Lumina iernii luneca pe geam. Era un grup cu-obrajii arzători. Din Reșița. La noi, la scriitori. Vorbeam de cărți. Vorbeam de minereu. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
l-au așteptat cărțile. A înțeles Cordun minunea aceasta întreagă După marea vremii noastră lege, În care orice om are dreptul să înțeleagă Tot ce poate un om înțelege. Simțind Cordun Că are cuvinte acasă să se întoarcă acum, A pornit-o la drum. A găsit văile sale de vise, Pe drum primea priviri prietenești. (...). Cântau peste câmpuri tractoare cu vaetul greu; Pământul fumega, căci plouase cu trăznet pe vale, Peste sat se rotea un imens curcubeu Și-o rândunică albastră
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Press, 1989)* arată creșterea numărului de democrații poliarhice din 1850 pînă în 1979, și am folosit acest tabel pentru figura 1. Un alt tabel din acea lucrare (tabelul 17.3) clasifică 168 de țări, în perioada 1981-1985, în 7 categorii, pornind de la poliarhii depline, unde există patru dintre instituțiile politice democratice, și pînă la regimuri autoritare extreme, în care nu există nici una. Cele două tabele au fost bazate pe cercetarea lui Michael Coppedge și Wolfgang Reinicke, care au folosit cele mai
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Annual Survey of Political Rights and Civil Liberties, 1996-1997. Dacă aveți acces la Internet, veți găsi lista lor de țări la adresa: http: //www.freedomhouse.org / political / frtable 1. htm. Evaluările Freedom House clasifică țările pe două scări, fiecare dintre ele pornind de la cea mai liberă țară (1), la cea mai puțin liberă (7), una pentru Drepturile Politice, iar cealaltă pentru Libertățile Civile. Cînd am numărat toate țările care obțin 1 (cele mai libere) în privința Drepturilor Politice, și 1, 2 sau 3
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
dar nesenzaționale” este exprimată în articolul Curentul german în teatrul nostru, semnat Naid Lireanu (probabil un pseudonim). Mihail D. Paleologu și N. Vaschide trimit materiale legate de viața teatrală din Paris: O repetiție la Comedia Franceză, Publicul și operile dramatice. Pornind de la ideea că „teatrul e menit să aibă o mare influență asupra limbii”,Vlad Comneanu anunță în articolul Teatru românesc peste munți posibila înființare a unei scene românești stabile în Transilvania. Alți colaboratori: N. A. Bogdan (și sub pseudonimul Dan), G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289547_a_290876]
-
unei fețișoare. Noi amîndoi am dat viață unei noi ființe, murmur, fără să-mi dezlipesc privirea de imagini. Îți vine să crezi? — Știu. Brațul lui Luke se strînge mai tare În jurul meu. — E cea mai mare aventură În care am pornit. — E incredibil cum acționează natura. Îmi mușc buza, pentru a-mi stăpîni emoțiile ce-mi dau ghes. — Dintr-odată, mi s-au trezit toate instinctele materne. Pur și simplu simt... că vreau să-i ofer copilașului nostru absolut totul! — Bambino
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pe un vînzător arătînd spre mormanul cu vîrf de haine de bebe, care dă pe-afară. Le-am Îndesat În coș fără să-mi dau seama. A, mulțumesc, zic absentă. Iau din mîna lui cel de-al doilea coș și pornesc spre niște stative cu șepci și pălărioare minuscule, pe care scrie „Little Star“ și „Little Treasure“. Însă nu mă pot concentra. Vreau să mă duc la Venetia Carter. Nu-mi pasă ce părere are Luke despre asta. Cu un gest
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
făcînd cafea În bucătăria Balthaup, cu aparatură de ultima generație... și poate apoi ieșind la o plimbare În grădina retrasă, cu fața spre apus, cu o gamă bogată de arbuști maturi. Care or fi ei. Mai tîrziu În aceeași zi, pornim pe Maida Vale, pășind pe covorul bogat de frunze, spre Întîlnirea fixată pentru a vedea casa. Strîng bine În mînă foile cu detalii, dar abia dacă am nevoie de ele; practic, le știu deja pe dinafară. — Douăzeci și patru... Douăzeci și șase
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Într-o ședință de spiritism, iar verigheta o să Înceapă din senin să-mi spună numele unui mort, În timp ce fereastra se trîntește cu zgomot, Închizîndu-se, și o vază se face țăndări pe podea. — Hai că Începe! șoptește Suze În timp ce verigheta se pornește să se legene ușor pe panglică. Uite! — O, Doamne! zic cu un scîncet surd. Și ce zice? — Uite că se mișcă În cerc! E fată! Îmi țin respirația. — Ești sigură? — Da! O să ai o fiică! Felicitări! Suze se aruncă la
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
e susținut financiar de un mare mahăr, Giorgio Laszlo. Trebuia să fie un magazin universal de vis, zumzăind de lume, cu un concept ultrarevoluționar, care să-i lase fără clienți pe cei de la Selfridges și Harvey Nichols. Însă lucrurile au pornit cu stîngul, chiar din prima zi. Adevărul e că locul ăsta e o glumă de nivel național. În primul rînd, un Întreg depozit de marfă a ars din temelii, iar deschiderea oficială a trebuit să fie amînată. După care, un
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]