60,912 matches
-
așteaptă să audă zgomotul mașinii care pleacă din parcare, însă nu aude nimic. Capitolul 30 Hoshino îl urmează pe colonel până la un templu unde găsește piatră, exact așa cum a descris-o Nakata. Duce piatră în camera de hotel și o așează la capul lui Nakata. Capitolul 31 Kafka îi duce cafeaua doamnei Saeki. În timpul conversației Kafka o întreabă dacă a revenit în orașul ei natal pentru a muri. Nu primește răspuns clar. Kafka îi spune că el crede ca tatăl său
Kafka pe malul mării () [Corola-website/Science/315358_a_316687]
-
parte dintr-un tipar constructiv arhaic, primul de fapt, deviat din casa țărănească. Construcția prezintă particularități arhitecturale specifice Gorjului. Unul dintre ele constă în lipsa turlei sau a clopotniței, care este construită separat de biserică. O a doua particularitate este prispa, așezată pe lățimea construcției, la intrarea în biserică, prin pronaos. Monumentul nu prezintă pictură interioară, excepție făcând catapeteasma, zidită din cărămidă și pictată conform canoanelor bisericești ale cultului ortodox.
Biserica de lemn din Comănești-Gănești () [Corola-website/Science/315418_a_316747]
-
singurului ei fiu, acum Locotenentul Filip Mountbatten cu Prințesa Elisabeta, fiica cea mare și moștenitoarea prezumptivă a regelui George al VI-lea al Regatului Unit nuntă care a avut loc în noiembrie. La ceremonia de la nuntă, Prințesa Andrew a fost așezată în partea de nord a Catedralei Westminster în partea opusă locului unde stăteau regele, regina Elisabeta și regina Mary. În 1960 ea a vizitat India, la invitația fostei ministru al sănătății Rajkumari Amrit Kaur, care a fost impresionată de interesul
Prințesa Alice de Battenberg () [Corola-website/Science/315434_a_316763]
-
s-a înființat o sinagogă, iar în jurul ei au luat ființă ieșive și alte școli religioase evreiești. În așteptarea posibilității de a recupera Cenaclul, franciscanii au construit ulterior un alt sanctuar adiacent, „Ad Sanctum Coenaculum” pe locul unde s-au așezat în trecut cei dintâi membri ai ordinului lor în Țara Sfântă. De asemenea, la începutul secolului al XX-lea (1910), nu departe de cenaclu s-a ridicat, sub patronajul catolicilor din Germania, Biserica actuală a Muntelui Sion, având o criptă
Cenaclul din Ierusalim () [Corola-website/Science/315455_a_316784]
-
fondul picturii. Folclorul conserva mai multe legende creștine care explică de ce se înroșesc ouăle de Paști și de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce si acestea s-au înroșit de la sângele care picura din rănile lui Iisus. Sărbătoarea creștină de Paști provine de la "Paștele evreiesc", sau sărbătoarea Pesach.
Ou de Paști () [Corola-website/Science/315482_a_316811]
-
răzbunării surorii sale Theodora, el cucerea mai multe teritorii la frontiera bizantino bulgară și porturile Mesembria și Anchialos. Un nou reviriment se producea astfel în Bulgaria și, apoi, în Serbia. Bulgarii alungau pe țarina Anna și pe fiul său și așezau pe tron pe nepotul lui Mihail Șișman, Ioan Alexandru (1331-1371). În Serbia, nobilimea se ridica contra regelui Ștefan Decianski și acorda puterea fiului său, Ștefan Dușan (1331-1335). Cei doi suverani încheiau pace și încheiau o alianță antibizantină, care era întărită
Andronic al III-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317271_a_318600]
-
scânduri cu pantă repede protejează mai multe obiecte gospodărești și unelte agricole cu certă valoare etnografică. În prima încăpere, care este cea mai mare și fiind camera în care locuia familia se află covata pentru copilul mic, hainele de sărbătoare așezate pe culmi și lada de zestre a mamei Smaranda. În dreapta de cum intrăm se observă lavița în jurul căreia avea loc iarna șezătoarea. În mijloc sunt așezate pentru a putea fi văzute, uneltele de țesut ale mamei, iar pe o măsuță se
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
fiind camera în care locuia familia se află covata pentru copilul mic, hainele de sărbătoare așezate pe culmi și lada de zestre a mamei Smaranda. În dreapta de cum intrăm se observă lavița în jurul căreia avea loc iarna șezătoarea. În mijloc sunt așezate pentru a putea fi văzute, uneltele de țesut ale mamei, iar pe o măsuță se pot vedea ceaslovul (prima carte după care a învățat să citească) și bustul său. În tindă se pot observa foarte multe panouri cu date despre
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
reparată de mai multe ori. Biserica dispune de icoane valoroase (Mântuitorul, Maica Domnului cu pruncul) care datează din secolul al XIX-lea. Biserica de lemn din Mădârjești este construită în totalitate din cununi orizontale de bârne masive de stejar, fiind așezată pe o temelie din piatră. În secolul al XX-lea, pereții de lemn au fost placați cu scândură de culoare albastră. Construcția este în formă de navă, cu altar poligonal. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos
Biserica de lemn din Mădârjești () [Corola-website/Science/317332_a_318661]
-
de mai multe ori: a fost revopsită, s-a tencuit soclul din piatră pentru a-l proteja etc. În anul 1938 a fost adăugat turnul clopotniță din piatră și s-a căptușit biserica pe interior și exterior cu scânduri nevopsite, așezate vertical. Catapeteasma bisericii a rămas cea originală. Biserica și cimitirul sunt împrejmuite cu un zid din piatră de gresie. În anul 2007, cercetătorul Lucian Lefter constata că lucrările de întreținere efectuate la bisericile de lemn din Zlodica, Costești și Suhuleț
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
masive de stejar, cioplite din material brut și îmbinate în cununi orizontale. În prima jumătate a secolului al XX-lea, pereții de lemn au fost placați cu scândură nevopsită atât pe interior, cât și pe exterior. Lăcașul de cult este așezat pe o temelie din piatră. Construcția are formă dreptunghiulară, cu altar poligonal. De clădirea bisericii este adosată pe latura de sud o clopotniță cu parter de piatră (unde se află pridvorul de acces) și cu etaj din lemn. Dimensiunile construcției
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
construită din bârne masive de stejar, cioplite din material brut și îmbinate în cununi orizontale. În secolul al XX-lea, pereții de lemn au fost placați cu scândură nevopsită atât pe interior, cât și pe exterior. Lăcașul de cult este așezat pe o temelie din piatră. Acoperișul bisericii este din șindrilă, în patru ape. Biserica are dimensiuni medii: 13,50 m lungime, 5,30 m lățime și 2,48 m înălțimea până la streașină. Construcția are formă dreptunghiulară (de navă), cu un
Biserica de lemn din Fedeleșeni () [Corola-website/Science/317339_a_318668]
-
să se desfășoare pe teritoriul Moldovei o intensă propagandă catolică. În 1227, Papa Grigore al IX-lea (1227-1241) a înființat aici Episcopia de Milcov pentru cumanii și cavalerii teutoni din Țară Bârsei. La începutul secolului al XIV-lea, s-au așezat pe teritoriul orașului Siret meșteșugari și negustori germani, veniți din Boemia, Polonia și Transilvania. Aceștia erau de religie romano-catolică. Conform tradiției, doamna Maria, soția lui Dragoș Vodă (1352-1354), care era de religie catolică, i-a ajutat pe coreligionarii săi din
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Siret () [Corola-website/Science/317364_a_318693]
-
2010 fațadă bisericii a fost văruita în alb, iar învelitoarea de tablă de pe acoperiș și ușa de la intrare au fost vopsite în roșu. De asemenea, a fost finalizată construcția așezământului dominican, a fost construită o grota la Vicșani, a fost așezată o statuie a Sfintei Fecioare în piață bisericii și a fost construit un oratoriu în curtea casei parohiale. La 13 noiembrie 2011, comunitatea romano-catolică din Siret a sărbătorit bicentenarul înființării Parohiei „Nașterea Sfintei Fecioare Maria” (1811-2011). La acest eveniment au
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Siret () [Corola-website/Science/317364_a_318693]
-
În bazinul superior al Ialomiței sunt localizate, de asemenea, numeroase urme ale glaciațiunii cuaternare: circurile de sub Mecetul Turcesc și de la obârșia văii Sugarilor, vai glaciare, custuri, morene. Masivul Bucegi reprezintă un larg sinclinal, de direcție nord-sud, cuprinzând depozite sedimentare mezozoice, așezate în transgresiune peste un fundament de șisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate în cea mai mare parte din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii micacee. Către marginea răsăriteana a masivului, în porțiunea inferioară a abruptului prahovean, conglomeratele de Bucegi
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
două volume, în 1900 și 1901. Localitatea indicată pe copertă este Dersaadet, un alt nume pentru Istanbul. De data aceasta editorul este Ahmed Cevdet (1862-1935). Formatul este 23 pe 16 centimetri. Numărul total de pagini este de 1574. Textul este așezat în pagină pe trei coloane. Dicționarul conține explicații pentru circa patruzeci de mii de cuvinte. Ambiția lui Sami Bei a fost ca, în dicționarul său turcesc, să se centreze pe elementele neaoșe ale limbii turco-otomane. Valoarea dicționarului stă și în
Sami () [Corola-website/Science/317410_a_318739]
-
30 de ani. Oficial nu locuia nici un evreu în Sibiu, dar unii evrei au închiriat totuși locuințe la periferie. Stabilirea evreilor în Sibiu a avut loc cu puțin înainte de anul 1850, primul evreu care a primit dreptul de a se așeza în localitate fiind J. Aron din Bidiu (Bödön), la 31 iulie 1845. După această dată, evreii au venit în număr mare în oraș. Cu toate acestea, locuitorii sași ai Sibiului s-au opus stabilirii aici a evreilor, după cum s-a
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
care acesta din urmă a răspuns: „Ei au luptat cu ferocitate, ca să nu spunem cu bestialitate, pentru germani”. Spre sfârșitul războiului, Piotr Krasnov și alți lideri cazaci l-au convins pe Hitler să permită civililor și necombatanților cazaci să se așeze definitiv în regiunea mai slab populată Carnia, din Alpii italieni. Cazacii s-au mutat aici și au fondat mai multe stanițe, cu administrație, biserici, școli și trupe de ordine proprii. Odată cu înaintarea Aliaților spre nordul Italiei, partizanii italieni le-au
Trădarea cazacilor () [Corola-website/Science/317416_a_318745]
-
de est (actuala grădină publică), în dreapta și stânga aleii fiind morminte. Cimitirul se întindea mult și în partea de vest, unde este astăzi Piața Unirii. În jurul anului 1800 a fost demolat turnul-clopotniță (aflat în exteriorul bisericii), iar clopotele au fost așezate în interiorul bisericii. Biserică a fost reparata în anul 1831 și apoi în 1893. Reparațiile din 1831 au dus la închiderea pridvorului deschis. Terenul bisericii a fost restrâns din ce in ce mai mult. După mutarea cimitirului din curtea bisericii, în anul 1862 s-a
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Siret () [Corola-website/Science/317434_a_318763]
-
5 din 6 martie 2000) și este inclus pe lista monumentelor istorice din județul Hunedoara cu . Construcția a început în anul 1806 și s-a finalizat în 1810. Pe fațada clădirii furnalului dinspre confluențele pârâurilor Nădrab și Runc s-a așezat o placă memorială cu inscripția „Augusto Imperante Francisco I. exstructum 1810”. Suma alocată construcției s-a dovedit a fi insuficientă, pentru că această sumă era de ajuns doar să se construiască furnalul, hala furnalului și aducțiunile de apă. Pentru asta Mätz
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
asupra fundului creuzetului a gurii de vânt superioare 53 cm, iar înălțimea gurii de vânt inferioare 47 cm, iar înălțimea totală a furnalului a fost 9,50 m. Gura de vânt superioară avea o așezare orizontală, cu trompa de suflare așezată pe furnal pe latura dinspre pârâu, cu o deviere de 80 mm de la centrul cuvei furnalului. Gura de vânt inferioară era la un unghi de curbură de 3° , îndreptată spre direcția găurii pentru evacuarea fontei, cu o deviere tot de
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
cu o platformă rezervată pentru pomeniri și slujbe religioase. Pe un soclu în al cărui spațiu interior se afla o capelă și osuarul, s-au înălțat șapte cruci duble îngemănate, care simbolizează solidaritatea dintre deținuți. Acestea susțin o cruce mare așezată peste ele ca un acoperiș. În interiorul monumentului pereții sunt acoperiți cu numele celor decedați în temnița Aiudului. La litera „B” figurează și numele părintelui martir Ilie Borz. Alături de preoți la Aiud au murit mulți ofițeri superiori ai elitei Armatei Române
Ilie Borz () [Corola-website/Science/317439_a_318768]
-
în zonă. Masculul își va transfera sperma din organul său genital, aflat la capătul abdomenului, unui receptacul special aflat pe al doilea segment abdominal, lângă torace. Când o femelă va intra pe teritoriul său, el o va urmări, se va așeza peste ea și o va înhăța de sub gât cu organele sale speciale din capătul cozii. Atunci femela va aduce în contact capătul abdomenului ei cu receptaculul masculului pentru a primi sperma. Perechea poate rămâne în această poziție legată un timp
Libelulă () [Corola-website/Science/317444_a_318773]
-
după 1990: două mănăstiri de maici - dintre care una la Rona de Sus (jud. Maramureș) și una de călugări - la Ruscova (jud. Maramureș). Credincioșii sunt în număr de circa 53.300 și folosesc calendarul iulian. Parohiile ucrainene din Maramureș sunt așezate de-a lungul râului Tisa, în apropiere de granița cu Ucraina. Comunitatea ucraineană din Banat datează de la începutul secolului al XX-lea, când ucrainenii au venit la munci forestiere în satele Zorile, Copăcele, Cornuțel, Cornuțel de Banat. Familiile de forestieri
Vicariatul Ortodox Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317450_a_318779]
-
edite, răspândite în reviste de specialitate, sau inedite, unele, pe izvoare documentare arhivistice de primă mărime și toate cu analize din punct de vedere al însușirilor artistice, de adâncime, si de o frumusețe aparte ce îl particularizează dar și îl așază în rândul istoricilor noștri de artă, de bună tradiție." Prof. univ. dr. Marcel Știrban ― recenzie la cartea Secvențe din artă plastică blăjeana, sec. XVIII-XX, în Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Historia, 1-2, 1993. "[...] cartea dr. Cornel Tatai-Baltă se citește cu multă plăcere
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]