60,706 matches
-
prima sondă mecanică din țară (Mosoare, 1861). Extracția mecanică cu ajutorul sondelor reprezintă un pas important în dezvoltarea industriei petroliere de aici. Alături de sonde, apar un număr mare de distilerii, fiecare proprietar încercând să-și instaleze mijloace cât mai complete pentru valorificarea acestei bogății. La Lucăcești apăruseră deja primele distilerii de petrol cu caracter industrial încă din 1837-1840, urmate fiind de cea de la Moinești (1844). Acestea sunt primele distilerii din Moldova. După distileriile din această regiune, la aproape un deceniu se construiesc
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
ridicarea nivelului de civilizație a oamenilor acestor locuri. Ca poziție turistică, localitatea Voislova poate deveni punct de plecare spre Rusca Montană și Ruschița, sate cu profil industrial, situate pe valea pârâului Rusca, afluent al râului Bistra care creează posibilități de valorificare imediată a frumuseților naturale. Voislova este un colț geografic aproape minuscul, în nord-estul Banatului, dar probabil că nu există în România un alt perimetru așa de restrâns care să concentreze atât de multe lucruri de văzut și admirat. Mai întâi
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
înțelege în afara unor cadre geografico-factologice, numai că aceste fapte sunt repere istorice tocmai în măsua în care încetează de a mai fi pur și simplu niște fapte singulare circumscrise unui mediu natural oarecare. Bunăoară, începutul practicilor productive este legat de valorificarea superioară a condițiilor solului, însă momentul în sine definește nu un act singular, ori regional, ci o nouă atitudine față de existență, o instituție teleologică a umanului. Deși în istoria problemei atunci când o analizeazăla nivel planetar specialiștii în domeniu o prefațează
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
fiind în funcțiune mai multe gatere hidraulice acționate de apa colectată din râu și dirijată prin canale ingenios construite. Au mai funcționat ateliere de tâmplărie, fierărie, un atelier de fabricat pipe, și un atelier de uscat semințe de brad pentru valorificarea potențialului pădurilor din zonă. Se practică la scară mică creșterea animalelor, sezonier culegerea fructelor de pădure și a ciupercilor. Satele din jur valorificau legume, fructe și produse animaliere pe piețele din Băiuț. În anul 1893 Dr. Intze Béla a înființat
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
reprezintă manuscrisul ”Codicele de la Ieud”, care a fost găsit în podul Bisericii din Deal și datează încă din anul 1395, el reprezentând după mulți academicieni primul manuscris în limba română. În condițiile actuale, Ieudul poate urma calea spre dezvoltare prin valorificarea acestor avantaje și prin extinderea turismului rural, ecologic și cultural. Un loc important îl deține Ieudul, prin cultivarea cânepii de vară și de toamnă. Crearea unui atelier de prelucrare a cânepii unic în Maramureș și chiar în România, ar putea
Ieud, Maramureș () [Corola-website/Science/301579_a_302908]
-
încăpere, cu ajutorul unei game diverse de obiecte de cult: cărți vechi bisericești, icoane, odoare etc. s-a încercat prezentarea vieții spirituale a satului. Cele mai multe din aceste piese aparțin Parohiilor Sângeru și Mireș, care au dat în custodie acest patrimoniu, în vederea valorificării sale expoziționale. În satul Sângeru exista, de asemenea, două monumente ridicate: unul în memoria țăranilor cazuti la Răscoala țărănească din 1907(vis-a-vis de primarie; când, se spune, că în sat curgea pe șanțuri vinul boierilor), celălalt ridicat în memoria eroilor
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
lapte, 1.970 de oi și 1.814 păsări, 4 măgari, 202 cai de muncă (între anii 1975 - 1985 ocupând locul trei pe țară ca și număr de cai pe cap de locuitor), 7 tractoare. Locuitorii așezării au în vedere valorificarea mai bună a resurselor naturale existente, în contextul creat de schimbările politico-economice din anii de după Revoluția română din 1989. Domeniile vizate sunt prelucrarea lemnului, creșterea animalelor și dezvoltarea turismului rural. Condițiile naturale, resursele materiale și umane divizate judicios într-un
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
1980; Robea, 1997). Majoritatea informatorilor erau persoane în vârstă și mulți dintre aceștia nu mai sunt azi în viață dar au semnalat cercetătorului piese folclorice și obiceiuri aflate în faza crepusculară. O altă acțiune de cercetare a fost aceea de valorificarea a memoriei bătrânilor și compararea cu datele oficiale de la diverse arhive. Nu de multe ori bătrânii semnalau un fapt trăit sau auzit care se verifica ulterior prin documente scrise. Această activitate s-a materializat în trei volume de documente publicate
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
activități în care sunt implicate persoanele vârstnice: activități cultural-științifice și activități edilitar - gospodărești (Olărescu, Cionca, Leonăchescu, 2008). Activități cultural - științifice: Sesiuni de comunicări științifice. Tematica sesiunilor fiind eterogenă a oferit prilej de afirmare multor specialiști și a permis folosirea și valorificarea tezaurului de cunoștințe al bătrânilor. Sesiunile științifice de la Stroești sunt autentice acte de cultură. Bătrânii satului Stroești au avut la aceste sesiuni multiple satisfacții. Fii sau nepoții lor sau ai rudelor lor, specialiști în diferite domenii, au prezentat lucrări științifice
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
ei pregătesc timp îndelungat piese pentru câte o expoziție și apoi vin și propun organizarea expoziției (Leonăchescu, 1998; Olărescu, Cionca, Leonăchescu, 2008). Cercetarea științifică. Una din principalele acțiuni organizate a fost aceea de culegere a folclorului din Stroești și de valorificare a lui. Pentru aceasta, cercetătorul dr. Mihail M. Robea a mers cu magnetofonul din bătrân în bătrân și a înregistrat multe piese. O altă acțiune care s-a bucurat de sprijinul bătrânilor a fost aceea de valorificarea a memoriei acestora
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
Stroești și de valorificare a lui. Pentru aceasta, cercetătorul dr. Mihail M. Robea a mers cu magnetofonul din bătrân în bătrân și a înregistrat multe piese. O altă acțiune care s-a bucurat de sprijinul bătrânilor a fost aceea de valorificarea a memoriei acestora și comparare cu datele oficiale de la diverse arhive. Nu de multe ori bătrânii semnalau un fapt trăit sau auzit care se verifica ulterior prin documente scrise. Mulți dintre acești bătrâni nu mai sunt azi în viață și
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
pădurile au fost de mare folos omului, timp îndelungat, multe din cele de trebuință gospodarilor, fiind făcute din lemn. Dificultățile legate de accesul la această importantă resursă precum și a transportului ei au amânat exploatarea în regim industrial și în consecință, valorificarea superioară a acestei avuții spre sfârșitul secolului al XIX-lea, deși nevoia de lemn era în creștere. Pădurea a fost împinsă pe culmi greu accesibile, pe malurile râpoase ale văilor și pe clinurile dealurilor cu puțin soare. Exploatarea sistematică a
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
fost de mare folos omului, timp îndelungat, multe din cele de trebuința gospodarilor, fiind făcute din lemn. Dificultățile legate de accesul la această importantă resursă și cele legate de transport, au amânat exploatarea în regim industrial și, pe cale de cosecință, valorificarea superioară a acestei avuții. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, desi nevoia de lemn era în creștere, pădurea a fost împinsă pe culmi greu accesebile, pe malurile râpoase ale văilor și pe clinurile cu puțin soare ale dealurilor. Exploatarea sistematică
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
de clasificare a solurilor - 1980” diferențiem pentru Liveni următoarele clase și tipuri de sol: Dinamica și structura condițiilor naturale nu poate fi concepută și explicată fără acțiunea umană, căreia îi este specifică participarea activă și conștienta la cunoașterea, transformarea și valorificarea potențialului mediului natural, prin intermediul tehnicii elaborate de evoluția modului de producție. În acest context se impune cu necesitate cunoașterea potențialului uman actual pentru a putea continua corelat cu caracteristicile economice, cu dinamica, structura, volumul și nivelul tecnic al producției materiale
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
a peisajului rural din zonă satului Liveni, impune și studierea așezării umane - component complex a spațiului geografic ce oglindește natura locului, modul de viață al populației și multiplele aspecte ale interacțiunii dintre cadrul natural și om în procesul umanizrii și valorificării economice a acestuia.
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
sau indirect omul. Factorul de mediu- sol O pondere în poluarea solului o dețin deșeurile menajere și animaliere provenite de la populație și unitățile agricole. Caracteristicile deșeurilor reprezintă factorul principal care stă la baza stabilirii procedeelor și tehnologiilor optime de tratare, valorificare și depozitare. În marea lor majoritate deșeurile menajere sunt materiale solide și cu umiditate redusă, cu excepția resturilor alimentare. Depozitul de deșeuri al localității este amplasat în partea de sud-vest a localității. Neexistând o platformă amenajată, împrejmuită și cu perdele de
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
serviciile telefonice la aproximativ 600 de abonați. Înainte de 1989 era în totalitate cooperativizată, pe teritoriul comunei desfășurându-se activitatea C.A.P. Tărlungeni. Efectivele de animale de pe teritoriul satului au urmat în ultimii ani o curbă descendentă, datorită prețurilor mici de valorificare ale produselor obținute de la acestea. Satul dispune de o suprafață însemnată de fânețe și pășuni. Fânețele sunt folosite de crescătorii de animale, dar o parte din acestea s-au împădurit, nemai fiind întreținute de proprietari. În general, cei care nu
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
de panificație, spirt, cuie, fierăstraie și mașini agricole, cherestea și produse rezultate din prelucrarea lemnului, cărămidă, bolțari și alte materiale de construcții. Efectivele de animale de pe teritoriul satului au urmat în ultimii ani o curbă descendentă, datorită prețurilor mici de valorificare ale produselor obținute de la acestea. În momentul de față în satul Zizin învățământul se desfășoară în paralel și în limba română și în cea maghiară. Activitatea medicală este asigurată în momentul de față prin dispensarul medical din Zizin. Zizin face
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
ultimii ani comerțul, serviciile și construcțiile. Teii, salcâmii și bogata floră spontană fac oportune investițiile în dezvoltarea apiculturii. Există în prezent 2500 de familii de albine, numărul acestora putând crește în condițiile dotării cu un centru de colectare, prelucrare și valorificare a produselor apicole. Suprafața disponibilă pentru amenajarea unor plantații de pomi fructiferi este de 400 ha, fiind folosite tehnologii performante de lucru și centre de colectare-prelucrare a fructelor. Soiurile care sunt productive în zonă sunt mărul, părul, caișii, cireșii, vișinii
Comuna Bunești-Averești, Vaslui () [Corola-website/Science/301868_a_303197]
-
au bucurat de succes în 1908 la Viena și în 1937, la Londra. Fundu Moldovei este gazda Festivalului "Buna Vestire", festival de cântece și poezii religioase ce se desfășoară sub patronajul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și care are ca scop valorificarea tradițiilor ortodoxe și etalarea unor forme de artă populară. Fundu Moldovei este locul unde se mai pot întâlni obiceiuri și tradiții, așa cum în unele părți le mai povestesc doar bătrânii: la momentele importante din viața omului - naștere, nuntă, înmormântare - și
Comuna Fundu Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/301956_a_303285]
-
va face parte din județul Trei Scaune, urmând ca din anul 1968, după desfințarea Regiunii Autonome Maghiare să aparțină administrativ-teritorial de actualul județ Covasna. Economia localității este bazată pe activități în domeniul: prelucrării lemnului, îmbutelieri apei minerale precum și exploatării și valorificării apelor minerale în beneficiul sănătății. Agricultura prin cultura plantelor, creșterea animalelor, exploatarea fânețelor, comerțul și agroturismului sunt deasemenea componente importante ale economiei locale. În sat funcționează Centrul de Patologie Neuro-Musculară "Dr. Radu Horia".
Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/300385_a_301714]
-
kg. telemea pentru fiecare ovina . Dacă nu se încadrau în producția stabilită ,diferența era imputata celor 3 ciobani la prețul de livrare, respectiv 18 lei/kg. În general se încadrau în normă de producție și chiar obțineau venituri suplimentare prin valorificarea derivatelor din lapte { urda, zer etc.}. După 1970 ,odată cu dezvoltarea transportului rutier, laptele obținut de colectiviști nu mai este prelucrat în sat ci transportat la o fabrică specializată din Cluj, insă prețul obținut era prea mic și nu contrabalansa cheltuielile
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
1995 s-au înființat ferme paticulare de creștere a pocinelor și taurinelor, unele reușind să țină pasul cu timpul, altele dispărând din economia de piață. Trebuie amintit că în comuna Mischii există sonde pentru extragerea țițeiului, industria combustibililor apărând odată cu valorificarea zăcămintelor de țiței și gaze naturale existente în împrejurimile orașului Craiova.
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]
-
prezent, populația ocupată este repartizată în proporție de 96% în sectorul primar (reprezentat de producția vegetală și animală), lipsind în totalitate activitatea secundară. Un procent de 3,2% se afla angajat în sectorul terțiar care îmbracă toate aspectele de prelucrare, valorificare atât a produselor agricole brute cât și a celor industrializate și prelucrate. Comuna Negomir a fost vestită pentru practicarea unor meserii ca cizmărie, dulgherie, tinichigerie, confecționarea lingurilor sculptate din lemn, meserii care au înregistrat un regres vizibil. De asemenea, cojocăria
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
Izvorul Simion Lungu are potențial, datorită emisiunii mari de CO2. Indicații : Datorită gradului înaintat de descompunere turba din Mlaștină Dobreanu are potențial de folosire în balneoterapie. Dat fiind faptul că aria respectivă este declarată arie protejată cu regim de rezervație, valorificarea ei terapeutică este pusă în discuție de regimul legal actual al zonei.
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]