61,510 matches
-
de lemn "Sf. Nicolae" ca paroh (1806-1823) În anul 1900 s-a construit o clopotniță din cărămidă, pe temelie de piatră, care a fost amplasată la o distanță de 100 m sud-vest de biserică. În anul 1905, gardul împrejmuitor din lemn a fost înlocuit cu un gard cu grilaj de fier așezat pe un postament de piatră cimentată. Acest gard există și în prezent, iar cheltuielile de împrejmuire s-au ridicat la 6.500 de coroane. În curtea bisericii, înspre sud-est
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
codrilor. Ei au găsit o mică poiană pe care se afla o stână care aparținea unui cioban român pe nume Micu. Proveniți dintr-o zonă muntoasă, polonezii au defrișat terenurile și-au construit case și s-au ocupat cu exploatarea lemnului, creșterea animalelor și cultivarea pământului. După construirea locuințelor, au ridicat și o capelă pentru rugăciune. Lunar, aici se celebra sfânta Liturghie de preotul care venea de la Cacica. Coloniștii erau munteni polonezi (gorali) din regiunea Czadca (aflată la granița Slovaciei cu
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
ei au ridicat și o capelă pentru rugăciune. Comunitatea nou înființată a fost încorporată în Parohia din Gura Humorului. Lunar, se deplasa aici preotul de la Cacica care celebra liturghia. După venirea germanilor s-a construit în mijlocul satului o capelă din lemn mai încăpătoare. În sat s-a stabilit un preot permanent care celebra slujbele religioase în limba latină, iar predica și evanghelia erau tălmăcite în limbile polonă și germană. Primii preoți care au slujit în această comunitate au fost: I. Gorak
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
constituită din arbori și arbuști, cu specii de: carpen ("Carpinus betulus"), fag ("Fagus silvatica"), stejar ("Quercus robur"), cer ("Quercus cerris"), tei pucios ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), plop tremurător ("Populus tremula"), alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), păducel ("Crataegus monogyna"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă floristica diversă, constituită în cea mai mare parte din plante cu specii mediteranene, daco-balcanice, pontice sau panonice (unele endemice sau aflate
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
mort cu o rană la cap. Vizitiul a chemat poliția și a cerut și ajutor medical. Spre suprinderea sa, ușa camerei era închisă pe dinăuntru, dar cheia nu s-a găsit nicăieri. În cameră a fost găsită o bâtă din lemn tare, cu mâner din os. Colonelul avea o colecție variată de arme aduse din diferite țări, dar servitorii au declarat că nu văzuseră anterior acea bâtă. Deși servitorii erau siguri că au auzit doar vocea colonelului și a soției sale
Povestea cocoșatului () [Corola-website/Science/323766_a_325095]
-
că dacă va continua să păstreze secretul, atunci prietena sa ar urma să fie acuzată de crimă. Femeia îi povestește atunci că pe drumul de întoarcere de la biserică s-au întâlnit cu un om diform care căra o cutie de lemn. El s-a uitat la Nancy și cei doi s-au recunoscut, deși nu se mai văzuseră de treizeci de ani. Nancy a rugat-o pe domnișoara Morrison să meargă un pic singură pentru că are ceva de discutat cu acel
Povestea cocoșatului () [Corola-website/Science/323766_a_325095]
-
a lui Henry Wood a fost să deschisă ușa și să ceară ajutor, dar s-a temut să nu fie acuzat de crimă. Și-a luat mangusta, care scăpase din cușcă, și a fugit. Totuși, și-a uitat bâta de lemn, pe care anchetatorii o crezuseră arma crimei. Autopsia a dovedit că moartea colonelului survenise în urma apoplexiei, iar soția sa a fost exonerată de acuzații. Cât despre numele „David”, acest apelativ a fost folosit de Nancy ca un reproș la adresa soțului
Povestea cocoșatului () [Corola-website/Science/323766_a_325095]
-
de crustacee, precum și mai multe insecte din ordinul coleopterelor și heteropterelor. Printre obiectivele turistice din vecinătatea rezervației se află mai multe clădiri istorice, majoritarea situate în Șimleu Silvaniei, oraș aflat la doar 4 km. distanță față de satul Cehei. Biserica de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din satul Cehei, lăcaș de cult declarat monument istoric, aparținând marii familii a bisericilor de lemn din România; construită în anul 1765 în satul Câmpia și mutată ulterior în Cehei. Mănăstirea Bic aflată
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
majoritarea situate în Șimleu Silvaniei, oraș aflat la doar 4 km. distanță față de satul Cehei. Biserica de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din satul Cehei, lăcaș de cult declarat monument istoric, aparținând marii familii a bisericilor de lemn din România; construită în anul 1765 în satul Câmpia și mutată ulterior în Cehei. Mănăstirea Bic aflată în satul omonim, poartă hramul "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul" și este cel mai mare așezământ monahal de maici din Episcopia Sălajului. În
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
Câmpia și mutată ulterior în Cehei. Mănăstirea Bic aflată în satul omonim, poartă hramul "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul" și este cel mai mare așezământ monahal de maici din Episcopia Sălajului. În incinta complexului arhitectural se află o biserică de lemn construită în anul 1778 și declarată monument istoric. Biserica romană-catolică din Șimleu Silvaniei, clădire (monument istoric) ridicată în anul 1534 de către Báthory István, un descendent al familiei Báthory, familie nobiliară maghiară din Transilvania. Biserica suferă distrugeri în anul 1660 datorate
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
1984 orga. Biserica reformată din Șimleu, construită în anul 1730, suferă mai multe distrugeri dar este refăcută de-a lungul vremii. În anul 1737 se casetează tavanul în motive populare, în 1769 se construiește orga, în 1815 vechiul turn de lemn se înlocuiește cu altul de piatră, iar în 1817 se adaugă ceasul de pe turn. Sinagoga din Șimleu, lăcaș de cult evreiesc, este construită în anul 1876, iar din anul 2005 devine Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord Cetatea
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
dacice de fag și carpen cu vegetație de colțișor). Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), stejar ("Quercus robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), cer (Quercus cerris), frasin (Fraxinus excelsior), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinium myrtillus"), zmeur ("Rubus idaeus"). La nivelul ierburilor este întâlnită o plantă erbacee din familia cruciferelor ("Brassicaceae"), cunoscută sub denumirea populară
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
Catedrala Sf. Nicolae - cea ai veche clădire din Bălți. În 1872 a fost deschis spitalul zemstvei de 120 de locuri, apoi și dispensarul județean, o maternitate, un sanatoriu. Pe această arteră erau, chiar în centrul orașului, trei tipografii, teatrul de lemn, clădirea închisorii (prezentă și acum). În decembrie 1904 a avut loc sfințirea capelei pe lângă păușcărie În perioada interbelică pe această stradă principală a activat Biroul tehnic L. Botviniuc, care se ocupa cu construcția morilor, fabricilor de ulei și instalațiilor industriale
Strada Ștefan cel Mare din Bălți () [Corola-website/Science/323799_a_325128]
-
1904 a avut loc sfințirea capelei pe lângă păușcărie În perioada interbelică pe această stradă principală a activat Biroul tehnic L. Botviniuc, care se ocupa cu construcția morilor, fabricilor de ulei și instalațiilor industriale, depozit de stofe și postavuri, depozite de lemne, Banca Românească, Banca Moldovei, Liceul evreiesc de băieți și fete, 2 magazine de parfumerie, articole cosmetice și fotografice, cercul cerealiștilor și insdutriașilor. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial unele clădiri au fost distruse, însă multe au supraviețuit, dar au
Strada Ștefan cel Mare din Bălți () [Corola-website/Science/323799_a_325128]
-
săsesc "Hultsmänjen, Hűltsmanjen, Hultsmońen", în în ), este o localitate în județul Sibiu, Transilvania, România. Aparține de comuna Nocrich. În documentele vechi, localitatea este numită când Holzmenia (1319), când Holzmengen (1479), când Holczmang (1494), nume care ar putea veni de la holz (= lemn) și mangi (=mulțime), adica o grămadă de lemne. Biserica evanghelică din Hosman s-a confruntat de-a lungul timpului cu o mulțime de vicisitudini cauzate de incursiunile diverșilor ""prădători"" ai vremurilor. Printre aceștia s-a numărat și Vlad Țepeș care
Biserica fortificată din Hosman () [Corola-website/Science/323789_a_325118]
-
localitate în județul Sibiu, Transilvania, România. Aparține de comuna Nocrich. În documentele vechi, localitatea este numită când Holzmenia (1319), când Holzmengen (1479), când Holczmang (1494), nume care ar putea veni de la holz (= lemn) și mangi (=mulțime), adica o grămadă de lemne. Biserica evanghelică din Hosman s-a confruntat de-a lungul timpului cu o mulțime de vicisitudini cauzate de incursiunile diverșilor ""prădători"" ai vremurilor. Printre aceștia s-a numărat și Vlad Țepeș care în anul 1479 a trecut prin Hosman. Aceste
Biserica fortificată din Hosman () [Corola-website/Science/323789_a_325118]
-
a fost pictat parțial, atât în interior, cât și în exterior, în două etape: între anii 1787-1790 de către meșteri necunoscuți, și în 1820 de zugravul Ioan Popa din Săliște. Patronul lăcașului de cult este reprezentat, încă de la intrare, sculptat în lemn masiv de stejar. Pictat pe cupola pronaosului, Sfântul Ioan Botezătorul apare înfățișat atât în chip de înger, cât și în scene care descriu patru evenimente importante, care individualizează istoria sa: la naștere, predicând în Iordan, la tăierea capului și la
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Grui, Săliște () [Corola-website/Science/323806_a_325135]
-
Dionisie Novacovici. Biserica de pe Vale a fost dărâmată în 1926, iar astăzi doar o troiță mai amintește existența ei. Biserica veche de pe Vale a fost atestată la 1647; era construită din piatră și cărămidă, pe locul uneia mai vechi, din lemn probabil, datând din secolele XIII-XIV.
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Grui, Săliște () [Corola-website/Science/323806_a_325135]
-
, comuna Poieni, județul Cluj a fost construită în anul 1850. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Localitatea Tranișu adăpostește o biserică de lemn puțin cunoscută, o cauză reprezentând-o izolarea și accesul dificil. Biserica a fost ridicată în anul 1850, pe cheltuiala credincioșilor. Predecesoarea ei a fost incendiată în timpul Revoluției de la 1848 de trupele revoluționare maghiare conduse de generalul Bem. Aceștia au luat
Biserica de lemn din Tranișu () [Corola-website/Science/323848_a_325177]
-
înălțat (această biserică) pentru adunarea credincioșilor de confesiune helvetică. 1786."". Clădirea bisericii apare pentru prima dată pe o hartă a orașului Sibiu din 1829. În secolul al XIX-lea, biserica era înconjurată pe latura de vest de un gard din lemn, care a fost înlăturat când s-a lărgit strada. Orga inițială a bisericii, ce data din anul inaugurării, a fost înlocuită în 1858 cu o alta, care există și în prezent. După Unirea Transilvaniei cu România (1918), Sibiul avea în
Biserica reformată din Sibiu () [Corola-website/Science/323847_a_325176]
-
și mai apoi a fost renovată repetat de-a lungul timpului până azi; biserica actuală e reconstrucția care datează din 1810, după ce în dimineața zilei de 30 septembrie 1808 a fost mistuită de un incendiu. Au fost distruse camerele din lemn, mai ales cele din galeria armeană, rămănând intacte capelele Sfintei Elena și a Descoperirii Crucii, Biserica latină și o parte din Calvar. Cutremurul violent de pământ din 11 iulie 1927 a produs numeroase crăpături. Autoritățile mandatare britanice au apelat la
Biserica Sfântului Mormânt () [Corola-website/Science/323863_a_325192]
-
ciuda prețului mai mare cu 40 - 50%: totul este confort, nervozitate, rapiditate. 220a a fost considerată cea mai bună berlină din lume. În 1955, suspensia față a fost complet revizuită. Partea de sus a tabloului de bord este fabricată din lemn prețios "cu inserții foarte fine". Cu a doua viteză se ajunge la 75 km/h, cu a treia la 110, este mai rapid decât marea majoritate a autoturismelor. Se ajunge de la 0 la 60 km/h in 6.8 s
Mercedes W 120 / W 121 Ponton (Bondar) () [Corola-website/Science/323874_a_325203]
-
1958 / august 1959, Acesta este un model îmbunătățit al 220S, cu injecție indirectă (în tuburile de admisie) care nu se poate confunda cu 220S (tip W180) și reprezintă ultima apariție din seria ponton. Interiorul este deosebit de bine realizat : crom, piele, lemn. Noul motor din aliaj M127, cu cap cilindru, cap de arbore cu came, injecție de combustibil mecanice Bosch (de gestionare a fluxului de combustibil în funcție de temperatura camerei de ardere și presiune atmosferică), oferă 115 CP. Această deosebită inovație, injecția de
Mercedes W 120 / W 121 Ponton (Bondar) () [Corola-website/Science/323874_a_325203]
-
Biserica de lemn „Sfântul Gheorghe” din Fălticeni, cunoscută și ca Biserica de lemn din Buciumeni, este un lăcaș de cult ortodox construit în secolul al XVIII-lea în satul Buciumeni (astăzi cartier aflat în partea de vest a municipiului Fălticeni din județul Suceava
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
Biserica de lemn „Sfântul Gheorghe” din Fălticeni, cunoscută și ca Biserica de lemn din Buciumeni, este un lăcaș de cult ortodox construit în secolul al XVIII-lea în satul Buciumeni (astăzi cartier aflat în partea de vest a municipiului Fălticeni din județul Suceava). Edificiul religios se află localizat pe Strada Dumbrava Minunată nr.
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]