95,170 matches
-
Aproape de închiderea librăriei, ultimul cititor a ieșit pe ușa acesteia ținând sub braț romanul proaspăt apărut. Afară se întunecase. Cărțile frumos aranjate în vitrină parcă priveau la perechile de tineri ce treceu pe bulevard.Dincolo de ele, Dan Dando își arunca privirea prin vitrină în stradă, și gândurile venite din trecut se amestecau cu imaginile de pe trotuar acoperite cu perdeaua nopții.Nu mai distingea figurile tinerilor ce treceua perechi, perechi,dar în fiecare dintre ele se vedea pe el și Sonia.” Așa
DESTIN TRAS LA INDIGO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346788_a_348117]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > SUB GERUL AMINTIRILOR Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 417 din 21 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Timid pe ramuri de gând Închide ochii și învață să privești. Sunt eu - cel cuibărit sub pleoapa ta. Privirea ta e cheia care mă închide în cușca inimii tale. Mă așez timid pe ramura unui gând al tău, și mă rog să nu mă trimiți afară, unde viscolul gândurilor deschide cremenea și-nlăcrimează ochii sclipitori ai astrelor. Sunt infractorul
SUB GERUL AMINTIRILOR de STELIAN PLATON în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346806_a_348135]
-
miroase a tine. Deschide-ți sufletul frumos Și lasă iernile să intre, Rănit de dor un albatros Se ascunde între cuvinte 05-02-12 Timid pe ramuri de gând Închide ochii și învață să privești. Sunt eu cel cuibărit sub pleoapa ta. Privirea ta e cheia care mă închide în cușca inimii tale. Mă așez timid pe ramura unui gând al tău, și mă rog să nu mă trimiți afară, unde viscolul gândurilor deschide cremenea și-nlăcrimează ochii sclipitori ai astrelor. Sunt infractorul
SUB GERUL AMINTIRILOR de STELIAN PLATON în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346806_a_348135]
-
Reflectii > CĂZUT DIN CER Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 418 din 22 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Mă îndepătez despuiat de frunze cu urechea surdă la cântecul inimii unde locuiesc păsările chipeșe cu ciripitul plin de atâtea priviri. Ochii adorm obosiți în orbite și mâinile caută cu disperare întregul. Sunt speriat de ghearele lumii; îmi ascund carnea sub pielea copacilor, îmi este cu neputință să înțeleg ce vor și fug. N-am nici sânge atât de albastru, să
CĂZUT DIN CER de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346811_a_348140]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > RUGĂ Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 418 din 22 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Doamne, limpezește-mi ochii, spală-mi privirea, așază-mă cu fața la chipul tău, picură-mi lacrima pe rugăciune! Ascultă-mi căința inimii, plânge-mi suferința curată și primește-mi păcatul în nepăcatul tău unic și necuprins! Iartă-mi neputința și ignoranța care s-au născut în mine, prinde
RUGĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346813_a_348142]
-
în: Ediția nr. 418 din 22 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Trec prin zile necunoscut de semeni, vorbele le rostesc în gând, să nu-mi simt dinții cum mușcă din cuvinte. Nicio zi nu-mi fură ochii, nu-mi atinge privirea, unele sunt blânde ca un câine bătrân, altele, nărăvașe ca un armăsar scăpat din pripon. Fiecare are un perete de tristețe și unul de bucurie pe care-i înghit rănile pământului. Privesc cu mirare cerul căzut peste copaci sub care
FELINARUL INIMII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346815_a_348144]
-
fulgii de zăpadă erau asemeni unor flori celeste care îmbrățișau pământul cu sărutul lor nesfârșit. Din când în când bunica își dădea jos ochelarii de la ochi să-i șteargă pe motiv că se abureau, dar de fapt eu vedeam în privirea ei lacrimi ce curgeau pe furiș. Ofta așa adânc, de parcă ziceai că îmi deapănă propria ei dramă. Ba chiar câteodată mă încerca gândul că: ,, Dacă bunica mea este mireasa din poveste? Nu avea cum, îmi spuneam eu, dar....parcă...parcă
MOVILA MIRESII, SATUL MEU, RĂDĂCINA MEA... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346742_a_348071]
-
storcea încetul cu încetul toată suflarea și-i transforma liniștea în neliniște, fericirea în nefericire. Deja se întindea la picioarele ei un lac mare de apă și ea îi căută un nume cu care să-l boteze. Cuprinzându-l cu privirea rătăcită, într-un glas stins de tristețe, legănându-și degetele firave asupra sa, își încărcă căușul palmelor cu lacrimi, le aruncă peste lacul proaspăt născut și îi spuse: ,,De azi te vei numi Lacul Sărat iar sufletul meu te va
MOVILA MIRESII, SATUL MEU, RĂDĂCINA MEA... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346742_a_348071]
-
lacrimi ce au curs din ochii săi au continuat să se scurgă până la casa din apropiere, a unui chipeș oier, care, mergând pe firul lor, a rămas mut de uimire când a găsit-o întinsă în patul zăpezii. Totuși, când privirile celor doi se întâlniră, cascadă de fiori le străbătu trupurile. Înțelesese că era mâna destinului, că ei sunt suflete pereche și era menit să se întâlnească. Simfonia iubirii răsuna din ce în ce mai tare în inimile lor, fără să le ceară voie, iar
MOVILA MIRESII, SATUL MEU, RĂDĂCINA MEA... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346742_a_348071]
-
Publicat în: Ediția nr. 417 din 21 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Sol voios de primăvară An de an așteptăm nerăbdători ziua de 1 martie, când biruim frigul iernii și ieșim parcă din amorțeala anotimpului înghețat. Iar dacă ne îndreptăm privirea către clopoțelul gingaș al ghiocelului, speranța și curajul se intensifică în inimile noastre! Ca să fie cât mai specială trecerea aceasta dintre anotimpuri, întâia zi a lunii martie ne aduce Mărțișorul. Confecționat din diverse materiale, prins la reverul hainelor cu un
SOL VOIOS DE PRIMĂVARĂ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346795_a_348124]
-
prinde de ramura unui copac sau de o floare (tufă de trandafir, mușcată etc.) semnificația fiind că, persoana ce l-a purtat să fie frumoasă asemenea florii de care l-a legat. În grădinile noastre, primele flori care ne răsfață privirea sunt ghioceii. Cu mantia lor argintie risipesc din pocalul petalelor: voioșie, optimism, victorie. Da, victorie înaintea gerului aprig al iernii pe care reușesc să-l învingă de fiecare dată, în luptă dreaptă, desigur. De la această micuță floare, noi, oamenii, avem
SOL VOIOS DE PRIMĂVARĂ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346795_a_348124]
-
trasează o linie pe care n-o vezi și calci pe lângă. Ești cu un vehicul pornit la drum, nu te mai grabești, știi unde ajungi, te prefaci obosit, râzi, cânți, oferi flori cumpărate pe drum. Când sosești acasă, cauți în privirea ei fixă acel licăr de dorință exuberantă, revărsată peste tine. Referință Bibliografică: Dintre sentimente / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 418, Anul II, 22 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate
DINTRE SENTIMENTE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346812_a_348141]
-
mișcări odulatorii ale corpului și m-a întrebat ce doresc. După ce i-am spus, îmi lasă impresia că nu a înțeles. Era atentă la un grup de băieți de seamă ei adunați în fața porții de peste drum cu care comunică din privire. Într-un târziu a inteles și și-a chemat bunicul. A apărut din fundul curții, de la treabă, ca într-un tablou al țăranului de altădată. Desculț, cu picioarele prăfuite și crăpate, cu un strat de pământ sub unghii și îmbrăcat
CONFLICTUL DINTRE GENERAŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346802_a_348131]
-
Manuscris > Scriitori > PRINȚUL METAFOREI Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 418 din 22 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Prințul metaforei lui Fănuș Neagu Nisipul din clepsidră refuză să mai curgă, Secundele vieții alunecă pe-arcuș Pășește printre îngeri cu privirea-i adâncă Și-n catastiful vieții semnează el, Fănuș! Îl doare, dar nu plânge că lasă-n urmă lacrimi Fiindcă nemuririi oferă al său trup, În slovele de aur închide vis și patimi Aripi de fericire din pieptul său se
PRINŢUL METAFOREI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346810_a_348139]
-
sus. Îl îmbrățișam strâns, strâns, de după gât, ca pe cel mai bun prieten. Știam că vor urma seri și nopți ca în povești, cu cântece și dansuri, cu povestiri pe care toți le ascultau cu capetele plecate sau își ridicau privirea din când în când către vreo stea știută de fiecare, oftând ușor. La lumina unui foc aprins între dealuri, întotdeauna în același loc, unde mă refugiam după ce ei plecau, visând la nopțile trecute atât de repede. Doar Bunicu' și eu
LUNA ŞI MAGUL de DOR DANAELA în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346785_a_348114]
-
ridicat sus/sus. Ne-am așezat în jurul focului așteptând cuminte (mi se mai întâmpla și mie) să aud iar povești. Priveam la femeile și bărbații din jurul focului. Chipuri pe care le știam din fiecare vară. Care aveau un zâmbet, o privire, o vorbă bună sau un gest mângâietor pentru mine. Se auzea respirația cailor mari și puternici, siluete întunecate în noapte. Se vedeau sclipind ochii câinilor care mă întâmpinau lătrând care mai de care, până mă înconjurau, făcând o horă în jurul
LUNA ŞI MAGUL de DOR DANAELA în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346785_a_348114]
-
focul care izbucnea brusc, ca apoi, tot brusc parcă, se topea, se retrăgea în adâncul pământului. Era un dans al nopții cu flăcările. De câte ori se apropiau siluetele, focul parcă învia apoi lăsa doar Luna și stele să lumineze. Doar o privire, și m-am ridicat cu brațele deschise spre flăcările care au izbucnit cu forță înspre înalturile nopții, atingând Luna fermecată. O bucurie ca o cascadă de flăcări mi-a străbătut ființa fragilă, un râs sonor și limpede al fericirii din
LUNA ŞI MAGUL de DOR DANAELA în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346785_a_348114]
-
Articolele Autorului închis de barierele zăpezii, bătrânul săpător, prin tunelul alb dă noaptea peste gard cu lopata și nu se mai termină, dimineata palmele-i ard... cineva a adus-o la loc de-atunci, în fiecare oră cu sufletul înghețat privirea și un miez de speranță în tocul ușii, se bucură... frontierele ferestrei sunt din nou eliberate nu se distinge nici un drum, nici un om. Referință Bibliografică: Zăpada / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 418, Anul II, 22 februarie
ZĂPADA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346817_a_348146]
-
mătăsoasă de pe munte, vorba îi era dulce ca mierea, iar sărutul îi frigea ca jarul. Era un flăcău vesel ce cânta din fluier și iubea fetele care îl priveau ca pe un zeu. Fecioarele, care îl întâlneau și îi simțeau privirea vrăjită, uneori chiar sărutul de foc, se jurau că el venise de pe alt tărâm. Tot bătrânii ... spuneau că ar fi fost o scânteie de adevăr în cele afirmate de fete. Pentru că nimeni nu știa cine îi este tată, se zvonea
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346835_a_348164]
-
Ediția nr. 422 din 26 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Crini Odată îmi era teamă de fulgii albi, pufoși, să nu-mi atingă fața, buzele, nu știam ce gânduri au, că poartă câmpul în palme ... Sângele urca în bujori, în privire - Evanghelia era sacră, erai așa aproape, vroiam să-mi dai sărutul, să mă conving că are culoarea macului, dar ca într-un slow motion infinit, pierdusem pariul cu focul chemării ... Trecător, peste creștetul anilor, visul a uitat să prindă rădăcini
CRINI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346848_a_348177]
-
mult alb ... În pământul scurs spre nicăieri, se prind rădăcini adânci, îmi strânge pieptul, șoaptele-ntre noi respiră sacadat, crinii cresc, mai mult, mai mult, se lipesc de cer, iubire, alb ... Zbor între luceferi cu liniștea sub braț, caut cu privirea o margine de crin, nu mai știu să găsesc resturi printre raze, aud doar cum se scriu cuvintele, renegând visul sub care se întorc în somn fiori ... Numai eu și macul flămând mai stăm între pietre la pândă ... Locul I
CRINI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346848_a_348177]
-
NOI DESCOPERIRI Dacă erai un continent, Te știam, desigur pe de rost, Dar iată fac un nou conspect, Pe tărâmuri unde am mai fost. Caut să fac noi descoperiri, Pentru a le trece în Guiness Book, Mă îneci tăcută în priviri, Mă pierd în căutare, ca James Cook. Doamne, cât ești de necuprinsă, În lumea ta de gânduri, Ești vastă cu lumina stinsă, Te citesc doar printre rânduri. Referință Bibliografică: Noi descoperiri / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 424
NOI DESCOPERIRI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346856_a_348185]
-
că multe sunt stenografiate total sau parțial. Caligrafia este a lui Aurel Covaci, stenografia de asemenea. M-am gândit, emționată, că hieroglifele pot acoperi taine ascunse, ultimele gânduri intime ale poetului, peste care au trecut 50 de ani și atâtea priviri scotocitoare, plus competența și vigilența "poetului prinț" Gheorghe Tomozei, care, stăpân pe toată arhiva, nu a avut interesul să se ocupe de ele. Mi s-a permis xeroxarea. Pe parcursul anului 2008, le-am descifrat cu ajutorul a două doamne stenografe supercalificate
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
vagon urcă ea". Maria Polevoi îl zărește ajuns în stație, dar se răzgândește și se retrage în umbră. „Aveam multe motive ca nimeni să nu mă vadă cu el. Când a sosit primul tamvai nr. 13, l-am urmărit cu privirea, având de gând să nu urc dacă se urcă el. Am văzut clar cum l-a îmbrâncit cel din spatele lui, continuându-și drumul, în timp ce poetul dispăruse". Despre autorul faptei: „Sta puțin la o parte, cu mâinile în buzunar, vorbea murdar
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
ochii Celuilalt este aceea a percepției holistice a corpului. În realitate, în viață și în arte, nu putem avea niciodată un unghi sferic de vedere, ceea ce înseamnă că este imposibil să ne putem cuprinde pe de-ntregul, într-o singură privire, sau să-l putem vedea vreodată complet pe Celălalt. Oricum ne-am roti sau am roti corpul obiect, imaginea percepută este parțială, restul fiind doar fotomemorii. Frumusețea și senzualitatea corpului este reprezentată metonimic ‒ partea pentru tot ‒, atât cât ne permite
ÎNTREGUL ŞI PARTEA de DAN CARAGEA în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346868_a_348197]