60,440 matches
-
dizolvarea oricăror determinări temporale și chiar spațiale. Orice accent oniric, orice supralicitare obsesional-delirantă sunt lăsate deoparte în favoarea unei semnificații soteriologice a martiriului, atât pentru sfânt, cât și pentru comanditarul feminin, adevăratul călău, Salomeea. De data aceasta, Salomeea este înveșmântată, însă tema sărutului pe gură apare din nou. Salomeea ține în mâini acest cap din care sângele curge abundent și-l sărută, dar nu pe gură, ci pe obraz. În fundal se află doi chiparoși, dar detaliul are la Cecilia Cuțescu-Storck o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
precum și o desolidarizare a Salomeei de actul crud. Ea apare ca îndoliată, ca o bocitoare retrasă în suferința sa, fără să mai afișeze nimic din ceea ce definea feminitatea devorantă a Salomeelor decadente. Fără îndoială, din ciclul picturilor având-o ca temă pe Salomeea, aceasta afișează cel mai pronunțat influența iconografiei bizantine. O altă variantă interesantă care se desprinde de tradiția decadentă a temei, Salomeea oferind capul sfântului Ioan, o înfățișează pe Salomeea oferind capul sfântului Ioan chiar mamei sale, Herodiada. Și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bizantine. O altă variantă interesantă care se desprinde de tradiția decadentă a temei, Salomeea oferind capul sfântului Ioan, o înfățișează pe Salomeea oferind capul sfântului Ioan chiar mamei sale, Herodiada. Și aici devine vizibil eclectismul tablourilor Ceciliei Cuțescu-Storck, care autohtonizează tema. Cele două personaje apar unul în profil, Salomeea, și altul în prim plan, frontal, Herodiada pe care o identificăm și prin faptul că ea poartă o coroană, este regina. Salomeea păstrează o rezervă resemnat-hieratică, întinzând deasupra mesei talgerul pe care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
hieratismul mut al tahitiencelor lui Gauguin, un chip hindus de divinitate crudă și impenetrabilă. Sub talgerul pe care se află capul sfântului avem un vas decorat cu motive populare românești și un pahar. Ca și în alte tablouri cu aceeași temă, chipul sfântului poartă amprenta modelajului iconografiei bizantine, unde figurile sunt mai interiorizate, într-o dimensiune extrasă oricărei contingențe. O altă tratare a temei o regăsim în Salomeea (Pastel pe carton) (vezi planșa 4). Și aici putem discerne o manieră bizantină
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
față de care artista nutrea o mare admirație. Cecilia Cuțescu-Storck a utilizat culori foarte vii, pastelate, cămașa Salomeei are albul cămășilor țărănești, sugerând simplitatea, dar și o dorință de purificare. În concluzie, așa cum anunța în autobiografia sa, Cecilia Cuțescu- Storck reinterpretează tema disociindu-se de bagajul esteticii decadente, operând o inversiune fundamentală, prin care Salomeea devine o precursoare a figurilor mariale, a mironosițelor, a femeilor pioase participând la suferința Mântuitorului, dintre care Maria Magdalena este poate cea mai apropiată ca model. XI
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o inversiune fundamentală, prin care Salomeea devine o precursoare a figurilor mariale, a mironosițelor, a femeilor pioase participând la suferința Mântuitorului, dintre care Maria Magdalena este poate cea mai apropiată ca model. XI.5. Frederic Storck Salomeea O dovadă că tema era atractivă și pentru sculptori este Frederic Storck. Interesant însă că atracția vine la Storck pe filieră muzicală. Meloman, îndrăgostit de muzica lui Bach, Beethoven, Wagner, Schumann, Strauss, Schubert, Rameau, Debussy, sculptorul fusese impresionat de opera Salomeea (1905) a lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să execute o figură de dans, expunând trofeul fără să se uite la el, ca și cum acesta i-ar inspira oroare sau dezgust, realizând astfel un cuplu de forțe din care rezidă tensiunea irepresibilă a atracției-repulsie. Dincolo de o posibilă influență maillolistă, tema este tratată neconvențional. Pe de o parte, Salomeea ne recomandă spectacolul ororii, pe de altă parte, încearcă să-l țină la distanță, îndepărtându-l pe cât posibil de corpul ei și deturnându-ne privirea către el. Odată cu capul tăiat putem contempla
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pasiunea nu e calitatea talentului d-sale, deși atacă uneori subiecte pasionale. Salomeea culcată nu are frenezia palpitantă de tinerețe în exprimarea răzbunării satisfăcute, când joacă în picioare capul tăiat al Botezătorului"557. În nudurile culcate nu avem propriu-zis o temă, ci o expresie mai degrabă neutră, înscrisă în cadrul general al nudului ea apare oarecum mai nuanțată într-o piesă intitulată Dormind. Sculptorul vrea să prindă liniile unui corp în absența unei stări, a unui afect, dar și un reflex intimist
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Postmortem Laureatus Pare surprinzător că Loghi nu a realizat propria sa Salomee, totul în datele sensibilității și orientării estetice a pictorului presupunea abordarea unui astfel de subiect. Cu toate acestea, există ceva similar, un tablou enigmatic care aduce în discuție tema biblică, ieșită de sub incidența contextului istoric, pentru a se transforma într-o figură cheie a decadenței. Tabloul Post-mortem laureatus (1896), expus la Expoziția Universală din 1900, revendică statutul compozițiilor având-o drept personaj pe Salomeea. O fată pe jumătate dezbrăcată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ea întrucâtva enigma morții, reprezintă ea o altă figură, decadentă, a deșertăciunii, cu a cărei filozofie ne familiarizează toate acele amare memento mori din Ecleziastul? Regăsim acest topos al melancoliei în "nocturnele" lui Georges de La Tour, ca o simbioză dintre tema "vanității", specifică secolului XVII, și a reflecției düreriene, pe care Victor Ieronim Stoichiță o înregistrează în seria Magdalenelor pictate de acesta. Melancolia întruchipată adesea de Magdalena apare mai mult decât ca o expresie a prototipului curtezanei penitente (meretrix paenitens), (e.g.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
plin estetica decadentă, însă, constituie ea, mutatis mutandis, și o pictură en Madeleine? Analiza pe care Victor Ieronim Stoichiță o face acestei teme la Georges de La Tour este utilă pentru a sesiza câteva diferențe, dar și posibile rezonanțe cu această temă. Cum se poate observa, Kimon Loghi nu păstrează decât un singur element esențial în configurarea vanitas-urilor, craniul pe care fata îl ține în poală. Este posibil ca artistul să preia, pe filiera düreriană, atitudinea melancolică ca atitudine "artistică" tipică, prezentă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
voluptuoase. Munch își expusese deja lucrările la Paris, în 1896, la Salonul Artiștilor Independenți. Relevant în acest sens este desenul lui Félicien Rops, Diaboli virtus in lombis (1888), care servea drept frontispiciu romanului Inițiere sentimentală (1887) al lui Joséphin Péladan. Tema decapitării și a sexualității fuzionează în acest desen malițios care are în prim plan osul iliac al unei femei, os dotat cu fastuoase aripi de fluture. Femeia al cărui posterior apare dezvelit, cu sugestia unei lubrice activități, stă vertical între
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
distrugeri a casei și a ocupantului ei, care se resorb în narcisimul mortifiant al cărui simbol îl constituie apele întunecate ale iazului din preajma casei, cavou specular atât pentru ruină, cât și pentru corpul nefericitului Usher. În cultura română există această temă a imolării în contingența unui act estetic, reflectată în întreaga arie balcanică și găsindu-și o realizare specifică prin difuziunea în nenumărate variante a Baladei Meșterului Manole. Mircea Eliade îi consacră un studiu consistent, Comentarii la legenda meșterului Manole, iar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
homme même. Interiorul reflectă și se reflectă în interioritatea artistului. O importantă dimensiune decadentă o regăsim în felul în care pictorii, scriitorii sau colecționarii de artă aleg să-și decoreze interiorul casei, dacă nu să o și construiască. Una dintre temele romanului lui Huysmans, În răspăr (1884), este și această relație pe care personajul o întreține cu propria sa casă, transferând ceea ce ține de exterioritatea dezirabilă, călătoria, sau de o temporară dorință de recluziune austeră, chilia, în interiorul propriei sale locuințe, capabilă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și un tablou reprodus în revistă, O elegantă descinzând din trăsură, pictat la Paris în 1911. Desigur, eleganta este tot o pariziană. Emilian Lăzărescu este interesat de evenimentele mondene, de o anumită strălucire a luxului din high society. Una dintre temele predilecte pe care le abordează pictorul este balul. Balul operei, (semnat stânga jos cu brun, ulei pe lemn, pe verso "Femeie în fotoliu", 31x19,5 cm), La bal (ulei pe carton, 11 x 18 cm), La bal (ulei pe lemn
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vieții moderne pe care o elogia și-o execra totodată Baudelaire. "Dănțuitoarele cu gesturi nebune și riscate, cu beția de mișcări, cu voluptatea echivocă ce se desprinde din valurile de dantele și din spuma mătăsoasă a "dessous-urilor" sunt iarăși o temă favorită a acestui pictor [...]. Alte ori pictorul surprinde colțuri pitorești din Paris, în înserări în care aprinsul felinarelor sfredelesc vagul întuneric cu puncte de aur și de rubine, pe când midinetele în mers siluetează zâmbetul naiv și pervers"600. Pictorul influențat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
326 x 0,234 cm, semnat stânga jos în tuș negru cu penița: Theodorescu-Sion, nedatat, 1909-1910), "subiect frecvent în literatura și plastica simbolismului"607. Desenul este reprodus în revista satirică Furnica din 21 mai 1909, iar ca variațiune pe aceeași temă avem și un autoportret cu titlul În cabaret (pastel pe carton, 0,450 x 0,350 cm, semnat stânga jos cu creion negru: Theodorescu-Sion, nedatat 1912-1913). Lumea cabaretului este prin excelență una a luxurei, a decadenței metropolitane, în care evoluează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la provocările globalizării comportamentul individului uman capătă noi accente, iar schimbarea atitudinală este din ce În ce mai frecventă și cu un determinism din ce În ce mai greu de descifrat. Comportamentul consumatorului acoperă o arie socio-economică majoră a procesului globalizării și integrării europene. Studierea unei astfel de teme este importantă din cel puțin trei mari considerente: comportamentul consumatorului pune În evidență modificări atitudinale și comportamentale care au avut loc la nivelul societății În ansamblul ei, iar studierea mecanismelor care stau la baza deciziilor oamenilor sunt esențiale pentru evoluția
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
subiecților vor avea atitudini private și concomitent atitudini publice opuse. Investigarea și măsurarea atitudinilor private se poate face cu ajutorul tehnicii proiective, cum ar fi completarea formularelor sau benzile desenate. Tehnica benzilor desenate solicită subiectului să privească un desen sugestiv cu temă comercială și apoi să completeze În spațiile libere replicile care i se par potrivite. Teoretic, subiectul va exprima propriile atitudini evitând Însă expunerea publică a acestora și implicit situațiile neplăcute și jenante. Atitudinile private nu au de obicei bază o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a relației dintre psihic și fizic și a trebuinței ca prin self-management să ne responsabilizăm privind consumul de medicamente. Psihologul de familie În colaborare cu medicul de familie pot organiza ore de informare și discuții cu membrii famililor arondate pe teme de perezentare a unor medicamente noi și a impactului acestora asupra unor afecțiunii pe care pacienții le au sau având ca subiect suplimentele alimentare consumate de pacienți și efectele lor În planul fizic și psihic etc. Prin aceste acțiuni ei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și diagnostic 6.2.1. Evoluția consumului de droguri Fenomenul consumului de droguri În România nu poate fi perceput și analizat din perspectiva naivă, idealistă a anilor ’90, când opinia publică dezbătea problematica abuzului de substanțe stupefiante ca pe o „temă occidentală”, ca pe o realitate izolată a consumatorului, a persoanei afectate, prea Îndepărtată pentru o societate aflată În plin proces de reorganizare politico socio-economică. Raportarea neadecvată, specifică deceniului trecut În România, ignora pericolul pe care Îl prezintă drogurile Într-o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Într-o limbă; chiar și când se traduce, o creație literară intră În universul spiritual al vorbitorilor de limbă În care a fost tradusă și se individualizează datorită acestei noi situații prin care a intrat În circulație.. Boris Tomașevski definește tema unei opere literare ca termen indispensabil, legat de ceea ce teoreticianul rus Mihail Bahtin numește conținut al unei asemenea creații, o „unitate de sens a diverselor elemente dintr-o operă (literară), proprie oricărei lucrări scrise Într-o limbă inteligibilă”. Desigur, numărul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
particularitățile universului sau literar. În mod obișnuit, orice comentariu literar Începe cu precizarea universului tematic, pus În lumină de către autor, ilustrat fiind de o multitudine de motive menite să-l particularizeze. Din acest punct de vedere se individualizează oricare din temele luate la modul general. Marile teme ale literaturii pot fi sintetizate, dar nu Întotdeauna fenomenul are vreo semnificație anume. Pentru autorii unor studii de literatură comparată, tematologia (studiul temelor literare) este o ramură, o subdiviziune a domeniului. Ea vizează circulația
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
obișnuit, orice comentariu literar Începe cu precizarea universului tematic, pus În lumină de către autor, ilustrat fiind de o multitudine de motive menite să-l particularizeze. Din acest punct de vedere se individualizează oricare din temele luate la modul general. Marile teme ale literaturii pot fi sintetizate, dar nu Întotdeauna fenomenul are vreo semnificație anume. Pentru autorii unor studii de literatură comparată, tematologia (studiul temelor literare) este o ramură, o subdiviziune a domeniului. Ea vizează circulația acestora În literaturile popoarelor, cu particularitățile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-l particularizeze. Din acest punct de vedere se individualizează oricare din temele luate la modul general. Marile teme ale literaturii pot fi sintetizate, dar nu Întotdeauna fenomenul are vreo semnificație anume. Pentru autorii unor studii de literatură comparată, tematologia (studiul temelor literare) este o ramură, o subdiviziune a domeniului. Ea vizează circulația acestora În literaturile popoarelor, cu particularitățile lor distincte.O primă dimensiune tematică a literaturii din toate timpurile o constituie substanța mitologică. Nu este nici o exagerare dacă se afirmă că
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]