7,853 matches
-
asemenea sate erau scutite de plata birului. Familiile de țigani sunt în general numeroase. La ultimul recensământ al populației toți țiganii din Baranca s-au declarat români în afară de un singur caz. Toți vorbesc numai românește. Există și câteva familii de țigani buni gospodari, de exemplu familiile Strună, Prodan, Lăzărescu. După revoluția din 1989 satul Baranca s-a înfrățit cu localitatea Capdenac-Gare din Franța și de mai multe ori prietenii francezi au făcut vizite la Baranca, iar în anul 1991 o delegație
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mergea până la Herța. Acest drum este pietruit iar în prezent s-a pietruit și drumul care leagă Baranca de Hudești. Majoritatea caselor au fost refăcute și în prezent nu mai există nici urmă de bordeie. în urma unui Program SAPARD pentru țigani, aceștia vor primi un tractor nou și o gamă de mașini agricole pentru deservirea lor. Populația din acest sat a fost o perioadă de timp în creștere. în momentul de față se stabilizează și probabil în anii următori vom asista
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
357 - toată suma caselor, - 151 - se scad rufeturile: - 11 femei sărace - 34 argați, slugi, păstori și plugari ai dumisale spătarului Mihalachi Costachi - 11 slugi, argați și plugari ai dumisale vornicesei Anița - 5 preoți și diaconi și dascăli - 3 jidovi - 37 țigani boierești - 30 scutelnici ai dumisale spătarului Mihalachi - 20 ai dumisale vornicesei Anița - 206 rămân birnici. Birnici 1. Ion Comândatul 2. Andreiu Comândatul 3. Ștefan Roșca 4. Dumitrașco Puiu 5. Anton Jacotă 6. Andronachi Hrivor 7. Simion Prodan 8. Nichita Prodan
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
31. Acsintii, purcar 32. Georghi, argat 33. Toader, argat 34. Andreiu, rus, Botezat Preoți 1. Preotul Ilie 2. Preotul Andreiu Dumitrescu 3. Preotul Sandul 4. Toma, dascălul 5. Diaconul Mereuță Jidovii 1. Moscul, jidov 2. Zeilic, jidov 3. Leiba, jidov țigani boierești ai dumisale spătarului 1. Ștefan Gândac,jiude 2. Gavril, croitor 3. Ursul Gândac 4. Ipate, zlătar 5. Costandin,potcovar 6. Vasile Jambric 7. Toader, grădinar 8. Ion, chitar 9. Ion Minciună 10. Grigorii Modoran 11. Andreiu fiul lui 12
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și al autenticelor modele morale românești. 2. Prostia ca handicap social. Stigmatul aplicat românilor din Italia (acela de "specialiști în violuri") ilustrează perfect această nefericită ipostază a prostiei. Ești prost în sensul că ți se aplică automat eticheta, stigmatul de "țigan", "hoț", "violator", în virtutea mecanismului social al funcționării predicției creatoare. Un zvon fals devine real în sensul că este interpretat ca fiind real. E de ajuns ca un român din Italia să fie acuzat de viol pentru ca toți românii de acolo
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
se mărginește cu Munții Alpi, iar spre est se apropie de lanțul munților Carpați, Balcani și Rodopi. Locuitorii majoritari aparțin popoarelor sudslave (sârbi, croați, slavo-macedoneni și slovenia, alături de care au conviețuit de-a lungul istoriei: vlahi, albanezi, turci, sași, evrei, țigani etc. În cadrul unui proces istoric complex și sinuos au apărut și s-au dezvoltat diferențe notabile de cultură, mentalitate și religie. Slovenii și croații s-au integrat ariei occidentale de civilizație, de sorginte catolică și protestanta, folosind alfabetul latin, în timp ce
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de croați din rândurile lor. Chiar și viitorul președinte al Croației, Franjo Tudjman, a parcurs o strălucită carieră militară, urcând până la gradul de general. Se vorbește de circa 300.000 sârbi masacrați de croați, „exterminarea aproape completă a evreilor și țiganilor”, dar și de numeroși musulmani executați de cetnici. Ultimul episod tragic s-a derulat în mai 1945, cănd zeci de mii de refugiați sau retras de teama represaliilor în Austria, în zona britanică de ocupație, dar ei au fost predați
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
angara, dandana, șucăr Alișveriș = a cumpăra, a umbla la pungă, a face piața Alviță = cîștig. Similar: pradă, ciubuc, pleașcă, lapte, plin Amortizoare = sîni. Similar: bidoane, echipament, înaintare, lacto-bar, bordaj, bubecși, foale, ulcioare, balcoane Angrosist = deținut versat, inițiat în infracțiuni Arzoi = țigan. Similar: balaoacheș, cioroiplan, abanos, barabușter, cocalar, mirandolină, stăncuță, caramea Babaroase = zaruri Balconar = homosexual. Similar: bulangiu, buzilău, crețar, curlangiu, domnișoară, fagurist, fetiță, goazăr, capră, lache, fochist Balenă = dubă, mașina cu care sînt transportați deținuții Bășicat = enervat. Similar: capsat, montat, opărit, șucărit
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ca o formă a "subculturii carcerale" (termen introdus în circulație de Gresham M. Sykes 67), este perceput ca o modalitate de justificare a comportamentelor unor delincvenți irecuperabili. Chiar dacă la ei se întîlnesc mai frecvent zvîcniri poetice și muzicale (" Pentru că orice țigan e muzicant", după cum explică directorul unui mare penitenciar) decît la cadre ("Căci rigoarea profesională nu poate fi cîntată în versuri"), cultura lor se sprijină pe concepte total greșite despre lume și viață, căci normalizează delațiunea sau, și mai grav, crima
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
experienței, alocăm un înțeles definitoriu evenimentelor din lumea înconjurătoare. Stereotipiile sînt scheme simplificate prin care sînt atribuite caracteristici favorabile sau defavorabile tuturor persoanelor sau obiectelor din mediu. Aceste scheme se cristalizează cu ajutorul unor cuvinte ce conțin o anumită încărcătură semantică: țiganul, comandantul, mascații, jetul, carcera etc. În aceste persoane sau obiecte se focalizează o reprezentare puternică, ce provoacă imediat anumite atitudini sau dispoziții psihologice. Prin stereotipii, individul se confundă cu grupul din care face parte, iar toți membrii unei colectivități par
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
încercat să mă înjosească (să îl supună perversiunilor sexuale n.n.). N-am vrut și au zis că mă bat. Am țipat, am ieșit la raport și i-am spus comandantului. M-a mutat la o altă cameră. Acolo alți doi țigani tîrgovișteni au încercat să mă spurce. Am refuzat, m-au bătut, mi-au luat hainele și m-au lăsat în pace. Comandantul nu le-a făcut nimic. Noroc că am întîlnit un planton care-i cunoștea pe cei din orașul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
află "bulangiii" sau "spurcații" cei supuși perversiunilor sexuale pe cale orală sau anală. Aceștia sînt, de regulă, selectați dintre românii mai aspectuoși fizic și care la data "înjosirii" erau puternic deprimați psihic și moral, deci vulnerabili într-un grad ridicat. Niciodată țiganii nu ajung în situația aceasta; ei sînt însă cei care "spurcă". O dată intrat în această categorie, din ea nu se mai iese pînă la liberare. Bulangiii sînt bătaia de joc a tuturor deținuților. Cu ei nu stă nimeni la masă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nu ajung la urechile cadrelor n.n.), nu "toarnă", le fură altora din pachete. În această categorie se ajunge prin vechime, forță și șiretenie, dar și prin protecția unui prieten sau unei rude aflați în penitenciar într-o poziție ierarhică superioară. Țiganii sînt cei mai predispuși să ocupe aceste locuri. În rîndul șmecherilor intră, de regulă, cei cu fapte deosebit de grave (omoruri, lovituri cauzatoare de moarte, violuri etc.). Fiecare dintre ei au cîțiva sclavi unul le face patul, altul le cară bagajele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
intoxicarea ideologică și naționalistă a făcut o ruptură radicală cu tot ceea ce însemna civilizație. Antimodernizarea presupunea închiderea sistemului față de influențele străine, dezvoltarea unei tradiții și identități puternice și căutarea explicației neajunsurilor în influența anumitor etnii inferioare sau periculoase (maghiarii, evreii, țiganii, arabii). Căutarea specificității "socialiste" și "românești" avea ca scop respingerea însăși a temei civilizației. Eforturile intelectualității comuniste de a crea modele alternative de civilizație carcerală nu au rămas fără urmări. În lupta împotriva profitului și eficienței pe care instituția occidentală
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
trebuie să prezinte numărul de ore efectuate, numărul de participanți, programa cursurilor, numărul profesorilor, sălile de curs, materialele utilizate, accesul la ele etc. Un al doilea aspect neevidențiat de statistici este cel privind naționalitatea deținuților. Este un lucru cunoscut că țiganii ocupă o pondere importantă în structura etnică a populației carcerale, semnificativ mai mare decît cea existentă în afara zidurilor. Această centrare pe infracțiunile rromilor a fost deseori criticată, statul fiind acuzat de purificare etnică sau, mai blînd, de discriminare a minorității
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
XIX-lea a fost unul al birocrației și laicizării, secolul XX a fost unul al naționalismului și socialismului. Unirea de la 1918 a schimbat compoziția etnică a persoanelor încarcerate, în Ardeal predominînd deținuții maghiari, iar în Vechiul Regat cei evrei și țigani. Pînă la începutul ocupației sovietice, închisoarea a fost o instituție pusă în slujba nivelării naționaliste (în penitenciarele din Transilvania era interzisă limba maghiară, erau aduși preponderent preoți ortodocși, lecțiile se făceau în limba română, gardienii erau de origine română etc.
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
-o?... Hai, lăsați-vă de glume! Dați-mi geanta!... Ce spui, nene! se întoarse iritat polițistul. Visezi poate... Cum, tu crezi că noi ți-am luat ceva? De geanta ta avem noi nevoie!? Ai adormit și ți-au furat-o țiganii. Bătrânului îi scăpărau ochii de furie. Își aminti apoi de tren. Porni în goană spre peron. După ce trecu de gară, pătrunse într-un compartiment. Nici nu observă dacă se afla cineva acolo. Stătea pe banchetă privind în gol. Când își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
până aproape de verticală. Halucinant ce forță și curaj! Ce pasiune pentru scenă! Ce perfecțiune în realizarea dramatică și vocală a personajului! Am mai avut ocazia să lucrez, mulți ani după, cu Viorica, la Théâtre du Capitole din Toulouse pentru Voievodul Țiganilor, de Johann Strauss. Interpreta rolul bătrânei vrăjitoare Czipra. A apărut la repetiție tot în lejer decalaj și tot acompaniată de mașiniștii care-i purtau mândri valizele. La fel de radioasă, la fel de în formă. Toți interpreții, ca de obicei, dar, de data asta
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
a fost timp. Bine ne-am cunoscut la Paris, după un alt recital, la Salle Cortot. L-am admirat nespus! Avea o amintire sacră pentru Enescu. știu când l-a rugat pe Ion Voicu să-l ducă să vadă violoniștii țigani, niște virtuozi fără egal. Că tot veni vorba de violoniști... îndrăciți și plini de patos, ați fost... soacra unuia! — Boris Belkin. Era frumos și avea talent cu carul. Leonard Bernstein și Isaac Stern l-au ajutat mult la venirea lui
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
în judecată pentru furt intelectual sau eventual plagiat. Dar să dau și câteva exemple dintre acestea: omul care călărește un porc cu o sticlă în mână, muzicanții legați cu funii de niște pomi, (acesta este cred cel mai reprezentativ exemplu), țiganii la masă, mireasa și mirele. Mă gândeam de mult să fac și eu un tablou inspirat după acest film, dar mi-am dat seama că aș putea fi acuzat că l-am copiat pe vreun pictor naiv iugoslav, care făcuse
Cu șevaletul prin lume. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1039]
-
și acest lucru este pus pe seama acelei „revoluții” eliberatoare de ... comunism! nu? Să-i amintim și pe cei de la Antitero, uciși în fața sediului Ministerului Apărării Naționale și înscriși cu tăblițe ca teroriști, blocați acolo pentru a fi batjocoriți de toți țiganii și golanii din București, timp de o săptămână. Familiile lor nu au avut dreptul de a-i ridica și de a-i înmormânta creștinește. Acestea au fost ordine date de acel comandament fantomă format din "eroii" care ne conduceau: Iliescu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
din astea nedorite, păguboase pentru neamul nostru, fapte de care poate că nu s-au auzit de veacuri întregi, le înregistrăm din această perioadă,ați îngrozit poporul cu știrile voastre.Pe cine interesează câte lovituri de cuțit i-a aplicat țiganul sau bețivul x nevestei sau colegului de pahar, ori metodele de ucidere a unor criminali de profesie, cu care ați învățat mii de minori să procedeze la fel. Nu știu dacă și alte nații sunt ca noi, dar nația noastră
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
necesare pentru a ne construi baza unei economii proprii, să aibă românul nostru unde munci, aici, acasă, să nu fie obligat în a-și câștiga existența, angajându-se slugă la străini, ca acum în zilele noastre, unde suntem tratați ca țigani, hoți, bețivi, depersonalizați, desconsiderați și evitați de multe state din occident, unde au afișat lozinci cu conținut denigrator ca "fără români." Iată ce am ajuns! Unde sunt fabricile, uzinele, combinatele, fermele cu care ne mândream, unde este forța noastră de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
sticlă spartă, de dă sângele! Aici ne dădură-ți niște bocanci de câteva kilograme, care sunt așa grei fir-ar să fie”, dialoga Ilie cu maiorul. „Să vezi Ioane, lucru dracului! S-au adunat toți în jurul meu, ca și în jurul țiganului cu ursul, uitându-se unul la altul și nu le venea să creadă, că găsiseră răspunsul la întrebarea. Acesta era răspunsul pe care-l căutau de cine știe câtă vreme prin unitățile militare, poate și prin laboratoare. După câteva minute, mă invitară
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de o propagandă lipsită de logică și rațiune, tocmai când forurile de conducere germane știau, sau trebuiau să știe că războiul era inevitabil și că toți acești oameni erau împinși către o viață nomadă, fără sens, ajunși curând în situația țiganilor care cutreierau de secole Europa în lung și în lat, fără niciun căpătâi. Nu, sunt erori mari, nepermise, care nu pot avea decât consecințe grave, foarte grave. Pentru moment, acești oameni (care constituiau o părticică din toți cei plecați cu
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]