8,634 matches
-
tot mai vehemente la gama de libertăți pe care le conferă democrația, confundând-o cu anarhia. Urmările? Interesul pentru învățătură a scăzut îngrijorător de mult. Disciplina, condiție fundamentală pentru buna funcționare a unei instituții de educație, s-a deteriorat dramatic; ținuta vestimentară a elevilor a devenit excentrică și total nepotrivită, sfidând normele etice și bunul simț. Moda buricului și coapselor dezgolite, a împodobirii cu un număr cât mai mare de bijuterii, a decorării urechilor, sprâncenelor, buzelor, nasului, buricului și chiar limbii
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
asupra pregătirii elevilor și a educării lor. Noul Regulament școlar, elaborat recent de Ministerul Educației și Cercetării este o încercare pompieristică a demnitarilor de a stăvili prăbușirea totală a educației. Rezistența elevilor și chiar a unor părinți față de prevederile vizând ținuta vestimentară, frecvența, conduita școlară și atitudinea față de învățătură reflectă gravitatea situației în care a ajuns școala românească. Pe parcursul elaborării noului Regulament, ziariștii (care află tot) pretind că s-au auzit voci care cereau să se prevadă în acest document școlar
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
proiectează pe peretele aflat în partea opusă geamurilor, intensificând senzația de orbire. În bănci, așezați după o ordine de ei știută, se află absolvenții de acum 20 de ani, mulți dintre ei alături cu soția sau cu soțul. Îmbrăcați în ținută festivă, bărbații dau semne vădite că îi stânjenesc sacoul și cravata și își adună discret cu batista picăturile de sudoare de pe față. Femeile, avantajate din acest punct de vedere, poartă bluze sau rochii subțiri, vaporoase, și discută în surdină cu
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
ridicau în picioare, spuneau localitatea de unde sunt, numele și ocupația părinților, precum și numărul copiilor din familie. Abia după această cunoaștere protocolară, Dumitru Dascălu le-a spus elevilor săi cum să se comporte în timpul orelor, în recreații, în internat, în afara școlii, ținuta vestimentară pe care trebuie să o aibă elevii normaliști ș.a. Cele mai ferme cerințe formulate au vizat atitudinea elevilor față de învățătură și frecvență. Le-a amintit că părinții i-au trimis la școala normală și fac mari eforturi financiare pentru
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
pare că hotărârea dirigintelui de a respecta riguros regulile stabilite nu era pe placul tuturor elevilor, dar a avut efecte benefice în plan educativ. Clasa lui Dumitru Dascălu a început să se remarce tot mai mult prin conduită disciplinată, prin ținută vestimentară corectă, prin rezultate tot mai bune la învățătură, prin aspectul îngrijit al sălii de clasă, prin frecvență foarte bună, astfel că, până la încheierea anului școlar, era apreciată ca fiind cea mai bună dintre cele patru clase a IX-a
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
își amintește de el, ori cu un fost coleg de muncă, la fel de hârbuit și lovit de amnezie, cu care mai schimbă o vorbă și evocă vremuri, evenimente și oameni de demult. De fiecare dată, la ieșirea din locuință, își verifică ținuta în oglinda încețoșată, veghind ca hainele, îmbătrânite și ele, să arate cât de cât acceptabil, și controlează dacă și-a luat ochelarii, demodați și uzați, de care are nevoie pentru a-și satisface plăcerea de a intra în librării ca să
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
târziu; se-ndepărtase prea mult... Cum nu îndrăzneam să ies din coloană, l-am urmărit cu privirea de departe, până a dispărut la o cotitură a străzii. Eminescu, dacă era el mergea încet, cu capul puțin aplecat, ceea ce indica o ținută de om frământat de gânduri, care trece cu ochii în pământ. E sigura dată când pașii mei s-au încrucișat cu cei ai marelui poet, când ochii mei au putut privi umbra lui pământească. Și încă, dacă în adevăr camaradul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
câțiva ani fericitul întru Domnul, Pimen al Moldovei, a dispus refacerea turlelor de la Cetățuia, redân-du-le vechea rotunzime, Iașul a regretat sincer siluetele ascuțite, cu care ochiul se deprinsese și care se profilau așa de armonios pe cerul albastru. * Preocupat de ținută, și cu drept cuvânt, căci primul său gând, odată reîntors din prodigioasa-i călătorie, e de a-și îndrepta pașii spre balconul Roxanei, Cyrano scutură de pe el finul praf cosmic pe care l-a adunat în spațiile siderale, prinde între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de victoria muncitorimei, fără a pregăti, practic, cuceririle dorite și așteptate. Dacă nu le voi fi văzut destul de clar lucrurile acestea, apoi tot trebuie să fi avut măcar intuitiv înțelegerea lor. Căci știu bine că, la epoca aceea, contrastul dintre ținuta elegantă și viața tipic burgheză, ușoară și veselă a unora, pe de o parte, și ideile pe care aceștia le profesau, democratizmul pe care ei îl afișau ca și toată acțiunea lor politică, de altă parte, îmi făceau impresia unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
sufletul lui, Iașul e ca o ființă vie, ca o femee a cărei formă, a cărei voce, a cărei privire trăiesc în amintirea noastră dincolo de timp, și stăpânesc gândurile noastre, fără putință de împotrivire. N-aș putea spune că, uneori, ținuta ieșenilor, în chestiunea aceasta, nu prezintă oarecare exagerare. Cunosc chiar cazuri delicate, foarte delicate. "O, nici nu știi cu câtă nerăbdare aștept să mă văd plecat din mizeria aceasta", îmi spunea, acum câțiva ani, la Iași, un concetățean al meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și Dv. vă faceți purtătorul de cuvânt al gălăgioșilor de la Iași". Tot restul însă este de o obiectivitate și moderațiune remarcabile. Dar Iașul inspiră mai ales pe ironici (și cine nu cultivă ironia, la noi?). Mutra ieșenilor, vorba lor domoală, ținuta lor, pretențiile lor, tramvaiele, trăsurile, cazurile de sinucidere, totul alimentează verva lor scăpărătoare. De cât, ironia poate fi de două feluri. Există una, care nu e decât un aspect al inteligenței, o însușire a ei, o formă deosebită și aleasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și morale, adică tot ce a determinat spiritul colectiv al vechei capitale a Moldovei, sufletul ei, atmosfera ei, cărora li se datoresc atâtea mișcări generoase și atâtea fecunde manifestări ale culturei noastre naționale. Iașul-capitală s-ar fi prezintat cu o ținută morală, cu o dispoziție a spiritului, cu o distincție sufletească, cu desăvârșire altele decât cele pe care le-ar fi putut oferi orice alt mediu și orice alt centru. Arta sa, gândirea sa, viața sa ar fi reflectat noblețea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
congres ținut la Bruxelles, unde se discuta problema repaosului duminical, încă nerezolvată la epoca aceea. Nu mai vorbesc de partea redacțională. Aprecierile mele s-ar putea să nu fie destul de obiective. Nu mă pot însă opri de a nu releva ținuta ziarului, obiectivitatea lui, onestă, francă, demnă. O, asta merita să fie relevat. E ceva care nu se mai întâlnește decât rar: și când se întâlnește, nu mai are nici o căutare. Totuși, în istoria presei române, ca și în aceea a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
numele meu de bună seamă. El n-a văzut și n-a înțeles însă ce trebuia să vadă și să înțeleagă, și anume că, chiar scris de mine, articolul nu era al meu, că tonul lui, violența lui, întreaga lui ținută erau străine de mine și de spiritul meu. Căci între mine și Pella existau senzibile deosebiri de temperament și de metodă ba chiar deosebiri mari în modul de a privi și de a concepe unele lucruri în politică, în artă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
unei misiuni alese. De aceea spiritul de cordialitate, de bonomie, de veselie, din care e făcută atmosfera Junimii. De aici toată juvenila naivitate pe care o pune în toate manifestările sale, scrisori în versuri, albumuri caraghioase, glume, farse, de aici ținuta aceasta de oameni aleși de soartă, de oameni fericiți, cu care vechii junimiști ne apar în toate mărturiile și în toate relațiile pe care le avem despre ei, despre lucrările lor... Toate aceste le spun despre prima fază, cea mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în palatul gării, cu o porțiune din clădirea acestuia. După ,,Albumul României", în care Gara figurează în vechiul ei aspect, înainte dar de a i se fi făcut toate reparațiunile și simplificările ce se văd astăzi și care-i falsifică ținuta originară. Pag. 288. "...Ochii mei caută zadarnic să deslușească dulcea curbă a dealului Cetățuiei, cu silueta fină a mânăstirei și palatelor sale domnești." (Foto-Regal) NOTE cu privire la text În căutarea trecutului (pag. 15-25). Epoca din viața Iașului pe care lucrarea aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ies întotdeauna în câștig de cauză. Deja nu ne mai surprinde când vedem vreun coleg de ser viciu submediocru cum este promovat numai pentru că știe să pluseze dezinvolt, chiar dacă e total pe dinafară. Mona Muscă, prinsă cu mâțan sac, a ținuto pea ei și a crescut în sondaje. Voiculescu la fel. Trăim întro vreme a cacealmalei - ceea ce pentru unii mai mult ca sigur că e foarte excitant. (2006) Butaforiile „de calitate“ Secetă mare la televiziuni pe timpul verii, monșer! Prin deșertul ăsta
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Volumul se constituie într-un omagiu pentru cei ce au slujit cu credință pe altarul culturii, științei, pentru întreaga lor activitate depusă. Este un semn de prețuire și respect pentru probitatea lor profesională, clădită pe studiu, tenacitate, dăruire și înaltă ținută morală demonstrată. În spatele fiecărei fraze din acest volum se află o investigație făcută pe durata mai multor ani. Aceste rânduri au căutat să proiecteze o lumină asupra unor vieți și activități creatoare, astăzi dispărute, dar care, prin experiența și înțelepciunea
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
considera privilegiați de soartă. A înțeles munca de pedagog al pianului în toată complexitatea și noblețea sa. În activitatea pedagogică a știut să răspândească tot ce aducea ea nou - interpretativ în arta pianistică occidentală. A îmbinat armonios cultura muzicală complexă, ținuta etică ireproșabilă cu vocația pentru activitatea didactică. Lecțiile sale erau profunde analize ale textului muzical: melodica, ritmul, structura piesei, stilul lucrării, al compozitorului, al epocii. Explicațiile clare erau însoțite de demonstrații, adevărate modele de măiestrie interpretativă. Comparațiile cu imagini din
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
cu o experiență de viață extraordinară, prizonier de război, în toate sensurile o viață plină și dedicată studiului. În ciuda vârstei, academicianul Constantin Ciopraga a fost până în ultimul moment o prezență constantă la evenimentele culturale, un invitat care a onorat prin ținuta sa intelectuală, prin simplitate, orice acțiune care a avut în centru arta, istoria și, mai ales, literatura română. Criticul și istoricul literar, Constantin Ciopraga a trecut la cele veșnice în ziua de 2 februarie 2009 și a fost înmormântat în
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Iași. Prin trecerea în neființă a academicianului Constantin Ciopraga, cultura ieșeană a pierdut pe unul dintre ultimii cărturari importanți, de amplă respirație umanistă, format în epoca marilor modele interbelice. CONDURACHE, GHEORGHE VAL[ERIU] (1950-2007) SCRIITOR și CRITIC LITERAR Publicist de ținută, devotat culturii ieșene, căreia i s-a dedicat trup și suflet, Valeriu Gheorghe Condurache rămâne un spirit inteligent și subtil în critica literară românească. S-a născut la Iași, pe 2 august 1950. A urmat cursurile Liceului Internat „C. Negruzzi
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
conducerea științifică a acad. prof. dr. I. Enescu și prof. dr. Gh. Bădărău. Din 1994 a fost conducător științific de doctorat, în specialitatea Cardiologie. În sprijinul procesului de învățământ, pentru formarea generațiilor de studenți și medici în spiritul unei înalte ținute profesionale, prof. dr. Adrian Cosovanu a editat: Epidemiologia bolilor cardiovasculare (Editura Medicală, 1981), Electrocardiografie pentru studenți (Editura U.M.F., Iași), Terapeutică medicală (curs, 2 vol., U.M.F. Iași). A elaborat peste 200 de lucrări științifice, publicate în reviste de specialitate din țară
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
mod hotărâtor la formarea a numeroase generații de specialiști. S-a stins din viață, după o grea suferință, la 9 ianuarie 2010 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. Prin tot ceea ce a realizat cu spirit academic, prin ținuta sa morală, prof. univ. dr. Ioan Druță rămâne în conștiința tuturor celor care l-au cunoscut, ca un simbol al dăruirii generoase pentru profesia de dascăl și cercetător. FILIOREANU, ALEXANDRU (1926-2009) INGINER FEROVIAR În cele cinci decenii și jumătate de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
teza Grinzi - pereți cu rigiditate variabilă. La 1 octombrie 2007 a ieșit la pensie, ca profesor la Catedra Mecanica construcțiilor din cadrul Facultății de Construcții și Instalații Iași. Activitatea didactică a prof. dr. ing. Dumitru Gorbănescu se remarcă printr-o distinsă ținută universitară, un înalt nivel științific, o deosebită pregătire profesională. S-a preocupat permanent de dezvoltarea bazei materiale a laboratoarelor de Rezistența materialelor și Fotoelasticimetrie ale catedrei, prin introducerea unor noi lucrări de laborator la nivelul tehnicilor de experimentare actuale, proiectarea
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
memoria omului de știință și legăturile cu satul natal au determinat ca Institutul de Cercetări din cadrul Universității „Apollonia“ Iași și școala din comuna Ipatele să primească numele „Ioan Hăulică“. HRISCU ANIȘOARA (1944-2008) FARMACISTĂ și PROFESOARĂ Cadru didactic cu o înaltă ținută morală și profesională, cercetător științific de mare valoare, pedagog desăvârșit, prof. univ. dr. Anișoara Hriscu și-a adus o contribuție însemnată la formarea a numeroase generații de farmaciști. S-a născut la 1 mai 1944, în comuna Hagieni, județul Ialomița
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]