60,912 matches
-
și-au petrecut-o în dormitor. Chiar și având contact doar câte douăzeci de secunde, trebuie c-au făcut sex cam patruzeci și opt de ore în total. Cu luminile încinse uscându-le sudoarea de pe piele. Ca să rămână excitați, au așezat un televizor în afara cadrului și-au au pus un film porno la care se puteau uita în timp ce înregistrau. Ăsta a devenit cartonul lor cu indicații sau teleprompterul lor. Ca și soții Clark, oamenii din film părea să privească undeva în afara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
jos. Și-așa n-o folosesc la nimic, zice Pețitorul zâmbind. Și ne face cu ochiul. Până acum nu s-a oferit nimeni să dea cu satârul. Nu pentru c-ar fi prea scârbos, prea oribil, ci pentru că l-ar așeza drept în loja de onoare. Nimeni dintre noi nu poate bate un penis retezat. Și totuși, dacă ar face-o - și ar muri din cauza hemoragiei -, ar însemna că drepturile de autor se împart doar la cincisprezece. Paisprezece dacă domnișoara Hapciu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
mă linge Cora pe față... Scormonind după bandaje, am găsit costumele. Căutam în culise pânze curate pe care să le tăiem fâșii, și am dat peste robe și vestoane de vodevil și operetă. Împăturite în hârtie, împreună cu bucăți de naftalină, așezate în cufere și în pungi de haine, am dat peste crinoline și togi. Peste chimonouri și kilturi. Peste cizme și peruci și armuri. Fiindcă doamna Clark a tăiat cablul mașinii de spălat, toate hainele pe care le-am adus cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
nu spune propoziția de mai sus. Dar nimeni n-a avut de ce s-o spună. Așa că, anul trecut, Cora Reynolds împreună cu alții se duc la cabinetul sanitar și o scot pe Betty Suflătoarea din valiza ei de plastic albastru. O așează pe linoleum. Îi tamponează gura cu apă oxigenată. Procedura standard de igienă. O altă prevedere locală. Directoarea Sedomnulak își așează palmele în mijlocul pieptului lui Betty. Pe stern. Cineva îngenunchează ca s-o prindă de nas. Directoarea apasă pieptul de plastic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
împreună cu alții se duc la cabinetul sanitar și o scot pe Betty Suflătoarea din valiza ei de plastic albastru. O așează pe linoleum. Îi tamponează gura cu apă oxigenată. Procedura standard de igienă. O altă prevedere locală. Directoarea Sedomnulak își așează palmele în mijlocul pieptului lui Betty. Pe stern. Cineva îngenunchează ca s-o prindă de nas. Directoarea apasă pieptul de plastic. Și tipul aflat în genunchi, cu buzele lipite de buzele de cauciuc ale lui Betty, începe să tușească. Se lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Cora stătea acolo, aplecată peste biroul ei, tremurând atât de violent încât chitanțele îi fluturau în mână. Directoarea s-a uitat la ea și a zis: — Și, ce vrei să spui? E clar ce se întâmplă, a spus Cora. Și, așezată la biroul ei de lemn, directoarea s-a pus pe râs. I-a spus: — Ia-o drept o plată cu aceeași măsură. Toate femeile alea, a spus directoarea, care scandează și protestează împotriva revistei Hustler, spunând că pornografia transformă femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
ar fi fost aurolac sau cocaină din camera probelor. Atunci Cora a ieșit la prânz și a cumpărat o lamă. Două. Trei lame. Cinci. La următoarea rotație, când fetița ajunge pe biroul ei, Cora o duce la baie și o așază pe marginea chiuvetei. Îi șterge cu un șervețel rujul de pe buzele roz. Îi spală și piaptănă părul uns. În timp ce următorul detectiv bate deja în ușa încuiată a băii, Cora îi spune fetiței: — Iartă-mă. Iartă-mă. Iartă-mă... Îi spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
mică discuție între patru ochi. Nimeni n-a avut cum să-i spună că zilele ei erau numărate. Directoarea îi spune să ia loc de cealaltă parte a mesei mari de lemn. În biroul ei cu fereastra înaltă. Directoarea e așezată în contralumină, pe fundalul mașinilor din parcare. Îi face semn Corei să se aplece mai aproape. — Mi-a fost greu, spune directoarea, să decid dacă întreaga echipă a înnebunit, sau dacă tu ai... reacționat exagerat. Nimeni n-a simțit strângerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
-o, Cora îl forțează pe detectiv să meargă cu spatele pe coridor, târând fetița și băiatul prin fața biroului directoarei, prin fața cabinetului sanitar. Până în holul de la intrare. Apoi până în parcare. Acolo detectivii așteaptă până-și deschide mașina. Cu băiatul și fata așezați pe bancheta din spate, Cora apasă accelerația, împroșcându-i pe bărbați cu pietriș. Până să treacă de poarta gardului de sârmă, se aud deja venind sirenele mașinilor de poliție. Nimeni n-a știut cât de pregătită era Cora Reynolds. Betty
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
cu vine și cheaguri negre, un strat de vopsea care parcă se transformă în malachit dacă îl privești cu atenție. În amfiteatrul egiptean, pereții sunt de ipsos și papier mâché, sculptați și modelați în piramide și sfincși. În faraoni uriași așezați pe tron. În șacali cu nas ascuțit. În șiruri peste șiruri de hieroglife căscate ca niște ochi mari. Deasupra lor atârnă frunzele penate ale palmierilor artificiali, făcute din panglici de hârtie neagră îngreunate de mucegai. Deasupra coroanelor prăfuite ale copacilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
tare, aproape strigând: — Unde suntem? Sunt într-un Gulfstream G550, cel mai tare avion privat cu reacție pe care-l poți închiria, spune Flint. După care Flint își vâră două degete în buzunarul pantalonilor și-i întinde ceva lui Webber, așezat de partea cealaltă a culoarului. O pastilă albă. — Înghite-o, spune Flint. Și bea odată aia, aproape am ajuns. — Unde-am ajuns? spune Webber și bea pastila. A rămas răsucit, uitându-se la fotoliile de piele albă care se pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
treaba cu mimul s-a fâsâit, am încercat „Cincizeci de dolari să-i dai un pumn unei tipe”. Flint știa o fată care ar fi fost de acord. Dar după ce-a luat una în figură, fata a zis „Pas...”. Așezată pe podea, printre cojile de alune, ținându-se de nas, fata zice: — Dați-mi mie voie să fac școala de pilotaj. Să fiu eu pilotul. Vreau să v-ajut. Cam jumătate de bar încă mai așteaptă cu banii în mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
mult pentru un public care să plătească din greu. Într-o seară, pe când se întorc la motel după ce Webber și Flint și-au lăsat mare parte din machiaj în parcarea Expoziției de Arme și Muniții a Statelor din Vest, Webber, așezat pe locul mortului, întoarce oglinda retrovizoare spre el, și zice: — Nu mai pot să duc mult chestia asta. Webber arată OK. Oricum, nu contează cum arată. Melodia contează mai mult. Peruca și rujul de asemenea. — N-am fost niciodată, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
light și-l privește. Clătinând din cap, zice: — Băi pulă... Zice: Aia nu-i peruca mea? 11 Groaza nu ne umplea chiar toate zilele. Trebii ăsteia Pețitorul îi spune „culesul piersicilor albe”. Tragi două canapele albe pe rotile și le așezi față în față, chiar sub „copac”. Pe insula asta din canapele construiești o „scară” așezând una peste alta măsuțe de lemn sculptat și suflat în aur. Fiecare masă cu tăblia ei grea de marmură cenușie, cu vinișoare roz. Deasupra măsuțelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
mea? 11 Groaza nu ne umplea chiar toate zilele. Trebii ăsteia Pețitorul îi spune „culesul piersicilor albe”. Tragi două canapele albe pe rotile și le așezi față în față, chiar sub „copac”. Pe insula asta din canapele construiești o „scară” așezând una peste alta măsuțe de lemn sculptat și suflat în aur. Fiecare masă cu tăblia ei grea de marmură cenușie, cu vinișoare roz. Deasupra măsuțelor așezi scaune picioare subțiri, fragile precum coaja de ou, ca să poți urca tot mai sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
față în față, chiar sub „copac”. Pe insula asta din canapele construiești o „scară” așezând una peste alta măsuțe de lemn sculptat și suflat în aur. Fiecare masă cu tăblia ei grea de marmură cenușie, cu vinișoare roz. Deasupra măsuțelor așezi scaune picioare subțiri, fragile precum coaja de ou, ca să poți urca tot mai sus. Până ajungi să te uiți în jos la cuiburile gri ale perucilor prăfuite ale fiecăruia. Stau toți cu capetele date pe spate atât de mult încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
într-o imagine cu contraste mari (spre exemplu, fotografierea unui desen în peniță făcut pe o foaie albă, unde, dacă am folosi direct exponometrul, am obține o supraexpunere de două trepte, datorată luminii reflectate de hârtie). Carta gri 18% se așază în planul subiectului de fotografiat și apoi se măsoară lumina reflectată (figura 3.3). O altă soluție de compromis ar fi înlocuirea cartei cu palma, având în vedere că acestea două nu diferă prea mult. Corecții ale expunerii În situația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
de pe aparatul de mărit, precum și a luminii filtrate de lentila condensoare devin extrem de importante în obținerea fotografiilor profesionale. Pentru examinarea și arhivarea filmelor fotografice, profesioniștii realizează copiile-contact, ce reprezintă o copiere directă a tuturor ștrasurilor unei pelicule fotografice. Ștrasurile se așază direct pe hârtia fotografică, după care se pune o sticlă transparentă, pentru asigurarea planeității peliculei (figura 7.4). Există diferite procedee tehnice de laborator care permit obținerea unor imagini expresive artistic: separarea de tonuri (obținerea unor imagini grafice cu 2-3
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
cum îi spuneau localnicii, îi apăru în fața ochilor ea, Luana Leon, trecând pe bicicletă cu viteza vântului, mândră că nici un alt biciclist nu reușea s-o ajungă din urmă. Probabil că visa pentru că micuța Luana tocmai se năștea, moașa o așeza în brațele mamei iar aceasta o arăta cu mândrie tatălui și mai apoi, într-o secundă, fetița cu ochii negri era acasă, într-un pătuț moale în care aștepta, surâzând, tot ceea ce avea să vină! CAPITOLUL I Boțul de aur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
arsura cruntă a nuielei buclucașe. O singură lovitură și Bica se întoarse la treburile ei. Luana rămase agățată de gard, cu ochii în lacrimi. Durerea era cumplită. Nu mai fusese niciodată bătută. Coborî înfrântă și se încuie în camera ei. Așezată pe covor, cu genunchii la gură, plânse în voie până când se întoarse mama acasă. În momentul în care aceasta o luă în brațe și-o copleși cu mângâieri, fetița constată, uimită, că nu simțea nici un resentiment față de femeia care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
era imperios necesară. La prânz, când toți dormeau și curtea se afunda într-o tăcere îndărătnică, se simțea pierdută. Nu suporta singurătatea. Acest somn la orele amiezii îi fura agitația din jur și-o arunca într-o inactivitate bolnăvicioasă. Se așeza în iarba din curte și privea cerul, căutând să-și piardă amorțeala în alunecarea piezișă a norilor. Sub adierea vântului, copacii își scuturau frunzele iar Luana cobora privirile către ei și pornea un dialog imaginar cu fiecare creangă în parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cu ochi măriți, lucrurile extraordinare din jur. Se aruncă pe pat și acesta abia se arcui sub apăsarea delicată a trupului ei. Se ridică și se maimuțări în oglinda de cristal apoi deschise șifonierul și mângâie, rând pe rând, hainele așezate pe umerașe. Tare ar fi avut poftă să se îmbrace cu una din rochiile de seară ale mătușii! Avea și ea lucruri frumoase. Mama nu făcea niciodată economie la bani când era vorba de îmbrăcăminte. Cele mai multe haine le cumpăra de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
blănii și fetița se emoționase la gândul că această frumusețe îi dăduse viață. În ce-o privea pe Luana, nici un sacrificiu nu era suficient pentru a o îmbrăca mai elegant ca nimeni alta. Ar fi fost în stare să-i așeze coroniță pe cap și s-o scoată astfel la plimbare. Pierdută în amintiri, fetița nu simți aproprierea bunicii. Îi auzi doar glasul, plin de reproș: Ce cauți aici? Fugi afară și te joacă! Își găsi verii, împreună cu doi vecini, pregătiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
din răsputeri să străbată mulțimea compactă. Oamenii strigau, se împingeau, amenințau cu pumnii vânzătoarele care, ceva mai înainte, moțăiseră pe scaune, lipsite de activitate. Ema prinse mâna Luanei și începu să tremure. După câteva minute, Sanda apăru triumfătoare. Luana, vă așezați pe covor și nu vă mișcați de aici. Nu am suficienți bani la mine și trebuie să merg să scot de la C.E.C. Nu vă ridicați, indiferent ce se întâmplă, ai înțeles? Luată pe nepregătite, fetița întrebă speriată: E departe? Micuța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
bani la mine și trebuie să merg să scot de la C.E.C. Nu vă ridicați, indiferent ce se întâmplă, ai înțeles? Luată pe nepregătite, fetița întrebă speriată: E departe? Micuța mea, am încredere în tine. Vin cât de repede pot. Hai, așezați-vă aici! Făcut sul, covorul arăta ca un șarpe uriaș. Sanda le așeză călare la cele două capete și dispăru. În lipsa agitației din magazin fetițele ar fi putut găsi, lesne, un mod de joacă dar haosul din jur le făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]