7,065 matches
-
și demonul nostru, pe care-l iubim și adorăm pentru că ne torturează, domnul Whittier oftează. Privind leșul, își duce o mână tremurătoare la gură și cască. Privind leșul, Directoarea Tăgadă își mângâie pisica din brațe, al cărei păr arămiu-portocaliu se așterne peste tot. Baroneasa Degerătură și Contesa Clarviziune îngenunchează deasupra trupului lipsit de viață. Nu plâng, însă ochii lor sunt atât de măriți încât se vede albul jur-împrejurul irișilor, așa cum ai face ochii mari în fața unui loz câștigător. Privind leșul, Sfântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
nou și am urcat în tren. S-a auzit ultimul semnal al locomotivei, apoi fericiți am fluturat batiste în semn de rămas bun. Întâmplările din tinerețe au rămas amintiri. Peste părinții noștri, sora, frați, cumnați și alți cunoscuți s-a așternut tăcerea. Lespezi grele și cruci vechi și ruginite ne mai amintesc de vremurile apuse. Bătrânețea s-a abătut și peste noi, dar tot mai auzim foarte departe vântul suflând prin pădurile din jurul Fruntișenilor și a Obârșenilor. Cireșii din ogradă s-
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
gesturile celor doi, ne-am dat seama că sunt cunoștințe vechi și că ceva nu este pe placul grupului vecin care a început să-și facă semne pe sub masă și să discute mai aprins. Pentru a rupe tăcerea ce se așternuse în ambele tabere, zic: - Două sticle de vin spumant și câte trei mici de fiecare. Ospătara dă să plece, dar fratele Toader completează: - Mirela, vezi să pui și de șase cafele, apoi o mângâie cu mâna peste părul cârlionțat. Asta
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
ai trecutului și deslușitori ai prezentului ci s-au dovedit a fi, în aceeași măsură, vizionari și plăsmuitori ai viitorului. Măiestrie Măiestria creatorului de literatură se întregește pe măsura dobândirii unor noi abilități și capacități de a orândui și a așterne pe hârtie imaginile, gândurile și trăirile afective ce-i invadează mintea și sufletul. Har Abilitatea de a transforma materialul mnemic în produs literar îl au doar acele persoane care sunt înzestrate cu harul creației. Valoare Valoarea operei literare dă măsura
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
te izolezi sau să stai închis în casă, urmărind știrile negative de la televizor, citind ziarele de scandal sau ștergând mereu praful. Dacă vei sta mereu în casă și vei șterge mereu praful, atunci să știi prietene că praful se va așterne peste dorințele și visele tale. Acesta este mesajul meu transmis din suflet pentru voi, cei care citiți aceste rânduri și nu numai atât, pentru că eu nu mă voi opri aici. Voi continua să promovez comunicarea între oameni și voi sta
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
așa o stare de liniște interioară și nu prea îți poți explica de ce. Acum știi că, casa ta este curată în toate locurile ei ascunse și-ți propui să o ții curată, să nu mai lași praful obraznic să se aștearnă peste amintirile și valorile tale sentimentale depozitate acolo. Abia atunci simți că respiri aer curat și casa ta nu mai are unghere prăfuite și uitate de timp. Așa compar viața și îmi vine mai ușor să înțeleg anumite situații de
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
uscat, la jalea elefantului mistuit de beteșuguri, la bucuria vremelnică a fluturelui, la frumusețea amăgitoare a florilor, la zădărnicia Îmbrățișărilor de dragoste, la grozăvia spulberării sămânței, la neputința tigrului jigărit, la putregăciunea dinților din gură, la miliardele de frunze uscate așternute În păduri, la sfiiciunea puiului abia ieșit din găoace, la năprasnicele chinuri ale viermelui perpelindu‑se la soare ca pe jăratec, la durerea despărțirilor, la grozăvia leprosului, la uimitoarea metamorfoză a sânilor femeii, la răni, la suferința orbului...“ Și deodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
unde mai Înainte se aflase (și unde ar fi trebuit deci și acum să se afle) Simon numit Făcătorul de Minuni. Numai că el nu mai era acolo, ci doar chinga, Încolăcită precum un șarpe, ca și colbul care se așternea domol, praful ridicat de Simon când țopăise ca un cocoș neajutorat, agitând brațele ca niște aripi ciuntite. Apoi Își ridică ușor privirea În direcția În care mulțimea Își Înălțase capul, și‑l zări iarăși pe Simon Magul. Acum silueta i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
numeam În sinea mea) ar fi putut să mă roage să‑mi Întrerup lectura. Și atunci am Început să trec cu privirea peste paragrafe, răsucind cartea deschisă, atât cât permitea lanțul, după lumina anemică a becului. Colbul gros care se așternuse pe cotoare ca și pânzele văluroase ale păienjenișului stăteau mărturie că acele cărți nu fuseseră vreodată atinse. Cărțile erau ferecate În lanțuri, ca ocnașii de galere, doar că lanțurile nu aveau și lacăt. Asta era deci, Îmi ziceam eu, faimoasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
care‑i redeșteptau toate cele petrecute Înaintea acelui somn. 5. Și văzu lucirea făcliei care, aidoma unui astru, ardea deasupra capetelor lor, sub bolta grotei, și‑și aminti freamătul mulțimii care se Îmbulzea să‑i vadă, apoi tăcerea care se așternuse pentru o clipă, când Ioan, cuviosul păstor, Își va ridica mâinile spre cer, chemând numele Domnului, ca apoi iar să se stârnească zarva. Și dacă fusese doar vis? Dacă fusese doar visul unui lunatic, un vis În vis, mai aievea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
străbătut de sângele purpuriu al soarelui cald, așadar, atunci simți duhoarea purtătorilor săi, sudoarea capetelor lor rase și ale subsuorilor, ca și mirosul de vite, În clipa În care fură așezați toți trei În carul tras de boi, unde erau așternute pielicele de miel. Cu capetele Înălțate pe perne moi, zăceau În car ca‑ntr‑o corabie, deslușind scârțâitul molcom al roților amestecat cu cântări și gemete. Vrând să‑și mijească pleoapele sub care se prefirase lumina, va fi săgetat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
pe furiș una față de alta, și se uitau În sus, peste umărul tatălui, la bolta de frunze pe sub care treceau ca printr‑un tunel. Din când În când vântul le sufla câte o frunză pe bancheta din piele. Frunza se așternea cu un ușor fâșâit, ca un șoricel. Și ce‑aveau să‑i spună mamei - de bună seamă că se gândeau și la asta -, cum să‑i ascundă că le pierise entuziasmul? Cum să nu‑și dezamăgească mama, care‑n dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
din buzunar, placată În sidef, și și‑o apropie de față. Își văzu Întâi nasul pistruiat, apoi ochii și părul roșcat, precum coada veveriței. Apoi chipul ei dispăru, Întâi pistruii de pe nas, apoi numai nasul, apoi ochii. Peste oglindă se așternu suflarea ei, ca boarea ușoară de pe un măr verde. Iar ea ținea mai departe oglinda În dreptul chipului, pentru că acum vedea pădurea și frunzele unduitoare ale stejarilor. O pasăre Își luă brusc zborul dintr‑un tufiș, fără nici un zgomot; un fluturaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
la fel de reală ca și cadavrele. În această scenografie coșmarescă, doar zăpada era artificială. „Pe stradă erau Împrăștiate piese disparate de mobilier, oglinzi, veioze zobite, rufărie și veșminte, saltele, plăpumi de puf sfâșiate. Strada părea acoperită de nea, peste tot se așternuse puful penelor, chiar și În copaci.“) Lui Krușevan Îi va reveni faima publicării, pentru prima oară, a unui document ce dovedea existența unui complot general Împotriva creștinismului, a țarului și a orânduirii existente. El, Însă, nu va dezvălui originea documentului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
celor lui Eduard Drimon sau Leo Teksil, care la vremea lor derutaseră Întreaga lume catolică. În timp ce neîncrezătorul discipol al pozitiviștilor Își exprima Îndoiala, părintele Serghei se va scula brusc și va stinge lumina, Înșfăcând flacăra lumânării cu mâna goală. Se așternu bezna, deși În odaie se Întrezărea o lumină: de la licărul zăpezii de afară și de la luciul samovarului, aidoma unui lampion. Nilus Îi făcu semn oaspetelui său să vină până la fereastră. În albul imaculat al zăpezii se deslușea silueta unuia care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
nepermise și nefirești față de un dușman cu mult mai perfid, distrugător al orânduirii sociale existente?“ Ofițerul lăsă pentru o clipă cartea, ținând arătătorul Între pagini. „Iată, domnilor, ce fel de morală propovăduiesc ei.“ (Ordonanța folosi prilejul de a scutura zăpada așternută pe foaia cortului de deasupra capului ofițerului.) „Cuvântul libertate“ - și pronunță acest cuvânt de parcă Îl vedea scris cu caractere cursive - „incită comunitățile umane la nesupunere față de orice autoritate, față de orice guvernare, chiar divină. Iată de ce, când noi vom stăpâni lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Împietrită, deși mai respira. În oglindă, ca‑ntr‑un citat, se vedeau cadavre mutilate, bucăți disparate de mobilier, oglinzi, samovare, lămpi zobite, rufărie și veșminte, saltele, plăpumi de puf sfâșiate, Încât strada părea acoperită cu nea, de la fulgii care se așternuseră până și pe copaci). Pe de altă parte - un lucru important pentru el, pentru sufletul său - avea, În sfârșit, dovada irefutabilă Împotriva tezei colonelului de artilerie Dragomirov (dovadă tardivă ce‑i drept) care venea În sprijinul propriilor Îndoieli privitoare la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
vânduți pe un pumn de arginți, pentru interese meschine de neoameni, avari, egoiști, parveniți ș.a.m.d. Dar și acestora le doresc să învețe ce înseamnă iubirea, faptele luminoase, gândul bun, calea adevărului și dreptății. Fie ca “Lucrătorul” să-mi aștearnă gândurile cuminți și ordonate pe hârtie, fie ca ele să vă încălzească spiritele și să vă trezească sufletele și conștiințele pentru o nouă viață, mai bună, mai curată, superioară spiritual și moral. Tuturor, dușmani și prieteni, cunoscuți și necunoscuți, vă
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
va veni altul care trebuie să se întrebe cum se va simți el când alții mai tineri îi vor face la fel, sau, mai rău, că, vorba românului: „ce ție nu-ți place, altuia nu-i face!” și „așa cum îți așterni, așa dormi” Ce-ar fi ca, dimpotrivă, lăsând animozitățile deoparte, să dați cezarului ce-i al cezarului, să vă uniți forțele, inteligențele, inspirațiile și să reorganizați din temelii biserica... și vă garantez că numai așa veți obține, dintr-o lovitură
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
cu cât mai mulți și mai temeinici, cu atât mai multe laude se vor cuveni înaltelor fețe bisericești. Doamne ajută ! Rugă pentru împlinire Mă-ntorc cu gândul înapoi La anii din copilărie și am atâtea să vă spun și le aștern iar pe hârtie. Sunt presimțiri și sunt dorințe Ce-n mare parte s-au 'plinit. și vi le spun, pe rând, pe toate Așa cum mi s-a sorocit. Sunt doruri ne-mplinite încă, Dar care se vor împlini Atunci când El va
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Să-mi dea din bolta cea albastră Putere ca pe toți să-i cresc. șI MULȚUMESC pentru menirea Ce cu iubire mi-a fost dată ! și mulțumesc pentru-mplinirea Viselor, în această soartă. Acum revin cuminte acasă și-ncep s-aștern alte cuvinte și gândul, mâna, Maica-mi poartă și lucrul merge înainte. După această imperfectă rugă, vreau să aștern mai departe, pe hârtie, câteva constatări făcute în decursul anilor, începând chiar din copilărie și ajungând până în prezent. Sunt străfulgerări de
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
cu iubire mi-a fost dată ! și mulțumesc pentru-mplinirea Viselor, în această soartă. Acum revin cuminte acasă și-ncep s-aștern alte cuvinte și gândul, mâna, Maica-mi poartă și lucrul merge înainte. După această imperfectă rugă, vreau să aștern mai departe, pe hârtie, câteva constatări făcute în decursul anilor, începând chiar din copilărie și ajungând până în prezent. Sunt străfulgerări de adevăruri, de trăiri și revelații pe care, la timpul lor, n-am știut să le interpretez și nici mult
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Aparatul de raze-spion începu să clipească la fel ca o lumină zdrobită, numai că nu rămaseră nici un fel de sfărîmături, nimic afară de aerul gol. Unde stătuse obiectul, pe colțul mesei, nu se mai afla acum decît pătura pe care o așternuse peste birou, ca să-i protejeze tăblia de zgîrieturi. Hedrock aruncă pătura înapoi în dormitor, și apoi rămase o vreme nehotărît cu inelul în palmă. Îl puse în cele din urmă într-o cutie de metal, împreună cu alte trei inele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
scînteia și se stingea imediat, în timp ce niște puternice pompe aspiratoare (declanșate automat de către tun) curățau aerul din încăpere. Era un proces standard, atît de rapid încît tot aerul din cameră se primenea de cinci ori pe secundă. În birou se așternu tăcerea între Hedrock și Royan. Într-un tîrziu Royan îi spuse: ― Zău că nu înțeleg cum ai scăpat. Părea emoționat. Îi tremura glasul. Pălise și fără doar și poate cîteva minute trebuia să fie tratat cu multă răbdare. Atîta doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
mai departe, pînă la plictiseală. Sistemul solar are bogății inestimabile. Deverul zilnic al bursei se ridică la sute de miliarde de unități fiduciare. Și totuși guvernul nu are bani. Ce se întîmplă? Am rămas în urmă cu încasarea impozitelor? Se așternu tăcerea. Șeful finanțelor se uită disperat în jurul mesei unde se ținea ședința guvernului. Pînă la urmă privirea i se opri la fața Prințului Del Curtin. Ochii i se luminară cu un fel de apel mut. Prințul șovăi, apoi spuse: ― Maiestate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]