20,435 matches
-
că educația poate juca un rol semnificativ în reducerea consumului de alcool. Totuși, H.D. Holder susține că, în general, eforturile de prevenire a alcoolismului organizate la nivel local nu iau în considerare sistemele dinamice în cadrul cărora apar problemele legate de abuz. Din acest motiv, o mare parte a programelor de profilaxie comunitară ce se focalizează pe probleme individuale și specifice dau rezultate doar pe termen scurt (Holder, Howard, 1992; Leukefeld, Battjes, Amsel, 1992, pp. vii-xiv). Pe de o parte, profilaxia comunitară
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de întregul sistem și, prin urmare, nu poate fi atribuit doar unui număr restrâns de indivizi neadaptați. Astfel, spune autorul, riscul colectiv poate fi redus prin intervenții menite să influențeze întreaga sferă de procese comunitare care, la rândul lor, influențează abuzul de alcool (Giesbrecht, et al., 1991). Strategiile educaționale, din această perspectivă, sunt întreptate în trei direcții: în primul rând, se folosesc programe educaționale publice, apoi se organizează acțiuni în cadrul cărora comunicarea este îndreptată spre grupuri specifice (elevi, mame singure etc.
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
mass-media, materiale scrise și informații verbale (în general, oferite de asistenți sociali). În ceea ce privește folosirea mass-mediei ca strategie profilactică, una dintre metodele cele mai populare este contrareclama. Scopul contrareclamei este acela de a limita consumul prin accentuarea aspectelor negative legate de abuzul substanței. De exemplu, campania sponsorizată de Mothers Against Drunk Driving (MADD) folosește imaginile unor copii uciși de șoferi aflați în stare de ebrietate pentru a accentua consecințele negative ale consumului excesiv de alcool (Fisher, apud Ammerman, Ott, Tarter, 1999, p. 239
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
eticheta produselor sau pe marginea unei imagini publicitare. Scopul acestor mesaje este acela de a accentua efectele negative asupra sănătății ce apar ca urmare a unui consum excesiv. Presupoziția de bază constă în faptul că reclama creează un climat favorabil abuzului, iar acest lucru trebuie corectat prin oferirea unor informații complementare cu privire la riscurile asupra sănătății (Fisher, apud Ammerman, Ott, Tarter, 1999, p. 239). Totuși, studiile arată că aceste campanii care folosesc contrareclama au efecte pe termen scurt - de obicei, doar pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Campaniile educaționale publice au ca scop reducerea alcoolismului - acest lucru este realizat prin conștientizarea populației cu privire la riscurile alcoolului asupra sănătății - și prin informarea cu privire la acțiuni specifice de prevenire a alcoolismului. Din acest punct de vedere, strategiile educaționale îndreptate asupra prevenirii abuzului de alcool din rândul adolescenților sunt un exemplu care se bazează pe acest scop. Studiile privitoare la etiologia abuzului de alcool și dezvoltarea psihologică a adolescentului indică faptul că perioada critică pentru debutul consumului de alcool, tutun și droguri este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sănătății - și prin informarea cu privire la acțiuni specifice de prevenire a alcoolismului. Din acest punct de vedere, strategiile educaționale îndreptate asupra prevenirii abuzului de alcool din rândul adolescenților sunt un exemplu care se bazează pe acest scop. Studiile privitoare la etiologia abuzului de alcool și dezvoltarea psihologică a adolescentului indică faptul că perioada critică pentru debutul consumului de alcool, tutun și droguri este începutul adolescenței (Pentz, apud Cazares, Beatty, 1994b, pp. 75-94). Din acest motiv, marea majoritate a studiilor din domeniul profilaxiei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
mică de 13 ani (Botvin, Gilbert apud Ammerman, Ott, Tarter, 1999, p. 281). De asemenea, în cazul profilaxiei alcoolismului în rândul elevilor, se pune problema eficienței pe termen lung. O serie de studii efectuate asupra programelor școlare de prevenție a abuzului de alcool și droguri indică faptul că efectele pozitive sunt evidente pe o perioadă de până la trei ani după încheierea metodei profilactice (Hansen, 1993, pp. 54-60; Moskowitz, 1989, pp. 54-88). De asemenea, studiile multicomponențiale au notat o influență a programelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
indică faptul că efectele pozitive sunt evidente pe o perioadă de până la trei ani după încheierea metodei profilactice (Hansen, 1993, pp. 54-60; Moskowitz, 1989, pp. 54-88). De asemenea, studiile multicomponențiale au notat o influență a programelor de prevenție școlară (pentru abuzul de tutun) de până la șapte ani (Perry, Kelder, Murray, Klepp, 1992, pp. 1210-1216). Totuși, în ciuda acestor date impresionante, marea majoritate a studiilor susțin că rezultatele metodelor școlare de profilaxie sunt doar de scurtă durată (Ellickson, McGuigan, 1993, pp. 856-861). M.
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Bell, 1993, pp. 131-147; Resnicow, Botvin, 1993, pp. 484-490). Alți autori, însă, nu au renunțat la încercarea de a implementa, într-un mod eficient, un program școlar de profilaxie. G.M. Gazda, de exemplu, consideră că educația stă la baza prevenirii abuzului, datorită faptului că indivizii și, în mod special, adolescenții învață principii de viață și alternative sănătoase de a face față stresului și presiunii de grup (Gazda, 1984, p. 187). Unul dintre cele mai complexe studii în domeniul prevenirii alcoolismului și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
abilități asertive în fața presiunilor sociale, care îi învață norme antidrog și le prezintă trăsăturile personale și sociale dezirabile (Johnson, Amatetti, Funkhoser, Johnson, 1988, pp. 578-586;). Aceste abordări accentuează educarea abilităților și nu se focalizează pe prezentarea informațiilor referitoare la consecințele abuzului de alcool sau droguri asupra sănătății. Totuși, în ciuda efectelor imediate impresionante, este evident faptul că, în lipsa unor sesiuni complementare, rezultatele cunosc, în timp, o scădere semnificativă. Astfel, pentru a avea o influență de lungă durată, apare necesitatea continuării activităților profilactice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Ammerman, Ott Tarter, Ralph, 1999, p. 237). Astfel, se poate observa faptul că programele profilactice comunitare ce au drept componentă centrală un anumit curriculum școlar - dând astfel dovadă de o abordare sistemică - au rezultate pozitive pe termen lung în ceea ce privește reducerea abuzului de alcool în rândul adolescenților (Murray, Perry, Griffin, Harty, Jacobs, Schmid, Daly, Pallonen, 1992, pp. 449-472). Implicarea legislativă cu scopul reducerii disponibilității băuturilor alcoolice (Greenfield, Graves, Kaskutas, 1992). Din punctul de vedere al abordării sistemice, comunitatea are și rolul de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
locale îndreptate spre schimbarea sistemelor comunitare în scopul prevenirii alcoolismului: Reducerea disponibilității alcoolului printr-un control sistematic al magazinelor din comunitate (Wittman, Hilton apud Holder, 1987, pp. 337-366). Educarea vânzătorilor de alcool cu privire la politicile existente în scopul de a reduce abuzul în cadrul barurilor și restaurantelor (Russ, Geller, 1987, pp. 952-954; Saltz, 1987, pp. 5-27). Schimbarea formei de vânzare a băuturii: de exemplu, vânzarea spirtoaselor la pahar, și nu la sticlă (Blose, Holder, 1987a, pp. 52-60). Creșterea prețurilor la băuturile alcoolice (Cook
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
În al doilea rând, comunitatea ca întreg constituie un cadru de implementare mult mai diversificat, și astfel mult mai greu de controlat (Pentz, 1994a, pp. 26-51). În al treilea rând, comunitățile tind să adopte programe profilactice axate pe probleme specifice (abuzul de alcool, șomaj, sărăcie, etc.) și astfel nu pot fi standardizate și aplicate în cadrul mai multor comunități (Pentz, apud Langton, Orlandi, 1995a). În ultimul rând, problematica abuzului de alcool, împreună cu programele profilactice menite să scadă consumul, se află într-o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
al treilea rând, comunitățile tind să adopte programe profilactice axate pe probleme specifice (abuzul de alcool, șomaj, sărăcie, etc.) și astfel nu pot fi standardizate și aplicate în cadrul mai multor comunități (Pentz, apud Langton, Orlandi, 1995a). În ultimul rând, problematica abuzului de alcool, împreună cu programele profilactice menite să scadă consumul, se află într-o continuă competiție cu toate celelalte probleme și programe ce apar în cadrul unei comunități. De asemenea, intensitatea competiției crește într-un mod proporțional cu perioada de timp scursă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Iași OCTAVIAN DRIGA, Centrul ,,Alcoolicii Anonimi”, Iași VIOREL ROBU, Universitatea ,,Petre Andrei”, Iași Considerații preliminare Alcoolul este un drog din clasa inhibitoarelor difuze ale sistemului nervos central, folosit de foarte mulți dintre noi. Utilizarea netemperată și/sau îndelungată a lui (abuzul) ajunge să inducă boala denumită în mod obișnuit alcoolism. Alcoolismul este o boală cu numeroase consecințe biologice, psihice și sociale atât pentru băutor, cât și pentru familia (codependenți) sau grupul său social. Dintr-o perspectivă care abordează alcoolismul ca pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cele mai frecvente se numără tulburările funcționale ale tractului gastrointestinal, ale sistemului cardiovascular, precum și ale sistemului nervos central și periferic, cu efecte asupra funcționării fiziologice normale la diferite niveluri și pe diferite paliere. Problemele comportamentale dezadaptative cel mai des asociate abuzului de alcool (alcoolismului) sunt comportamentele sexuale sau agresive inadecvate, labilitatea afectivă, deteriorarea funcțiilor judecății, mnezice, atenționale sau perceptive, deteriorarea semnificativă a funcționării în planul relațiilor sociale sau profesionale etc. (DSM IV, 2000). De asemenea, se poate vorbi de o dimensiune
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ca și în pierderile de productivitate date de inactivarea/deteriorarea funcționării profesionale a persoanelor care suportă efectele unui consum abuziv de alcool. De exemplu, după datele indicate de D.P. Rice (1996), la nivelul anului 1990, costurile economice totale legate de abuzul alcoolic și de dependență în SUA au fost estimate la aproximativ 98,6 miliarde de dolari. Deși societatea consideră alcoolismul drept o boală rușinoasă și îl condamnă pe alcoolic, acesta nu trebuie să fie judecat. El nu este un om
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sa ascund ceea ce li se întâmplă. Virtual, nimeni nu știe cu adevărat amploarea dramelor care se consumă în căminele în care alcoolul îl transformă periodic pe titularul familiei într-o persoană iresponsabilă: de la simpla perturbare a somnului de noapte până la abuzul sexual comis asupra copilului de către părintele beat. Numărul cazurilor de alcoolism vizibile în societate este comparabil cu minusculul vârf aparent al unui ghețar plutitor. Scopul studiului În cazul alcoolismului, societatea românească este lipsită de cea mai importantă premisă necesară pentru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
children of alcoholics screening test”, în Measurement and Evaluation in Counseling and Development, 27, pp. 200-210. National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism (1990), „Children of alcoholics: Are they different?”, în Alcohol Alert, 9. Rice, D.P. (1996), „Costurile economice ale abuzului și dependenței alcoolice”, în Alcool - Alertă Maximă, Grupul Academic Medicină-Adictologie, Iași, 1, 4. *** http: // www.rsmq.qc.ca/fr/instruments. HIV/SIDA și alte infecții cu transmitere sexuală (ITS). Cunoștințe și comportamente de risc Asist. univ. FLORIN LAZĂR, Universitatea din
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
HIV și alte infecții cu transmitere sexuală, precum și a atitudinilor și practicilor legate de viața sexuală și consumul de droguri. Introducere Copiii străzii reprezintă unul dintre grupurile cele mai vulnerabile în ceea ce privește contractarea bolilor cu transmitere sexuală din cauza expunerii lor la abuzul sexual, la consumul de droguri și din cauza lipsei de facilități medicale. Copiii străzii au puține informații despre riscul infecției cu HIV și al altor infecții cu transmitere sexuală, despre serviciile medicale specializate, iar lipsa actelor de identitate face ca mulți
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
educația, mediul de proveniență, vârsta, nivelul socioeconomic (Studiul Sănătății Reproducerii, 1999). În ceea ce privește copiii străzii, vulnerabilitatea lor la HIV/SIDA și la infecții cu transmitere sexuală, în general, este dată de anumiți factori de risc. Viața în stradă presupune expunerea la abuzuri de orice fel. De multe ori, abuzul sau neglijența din familie sunt cauza ajungerii în stradă. Abuzul sexual din partea altor minori sau a adulților, condițiile precare de igienă, prostituția sau relațiile sexuale întâmplătoare reprezintă tot atâtea situații de risc. Conform
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Studiul Sănătății Reproducerii, 1999). În ceea ce privește copiii străzii, vulnerabilitatea lor la HIV/SIDA și la infecții cu transmitere sexuală, în general, este dată de anumiți factori de risc. Viața în stradă presupune expunerea la abuzuri de orice fel. De multe ori, abuzul sau neglijența din familie sunt cauza ajungerii în stradă. Abuzul sexual din partea altor minori sau a adulților, condițiile precare de igienă, prostituția sau relațiile sexuale întâmplătoare reprezintă tot atâtea situații de risc. Conform datelor cercetării de teren, nivelul de informații
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
HIV/SIDA și la infecții cu transmitere sexuală, în general, este dată de anumiți factori de risc. Viața în stradă presupune expunerea la abuzuri de orice fel. De multe ori, abuzul sau neglijența din familie sunt cauza ajungerii în stradă. Abuzul sexual din partea altor minori sau a adulților, condițiile precare de igienă, prostituția sau relațiile sexuale întâmplătoare reprezintă tot atâtea situații de risc. Conform datelor cercetării de teren, nivelul de informații al copiilor străzii asupra infecțiilor cu transmitere sexuală este mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
care băieții pot găsi resurse de valorizare și modele de identificare. Fetele, dimpotrivă, evită în general grupurile din stradă, acceptarea lor fiind condiționată de relații cu anumiți membri în stare să le confere sentimentul că primesc o oarecare protecție împotriva abuzurilor ce pot surveni în orice moment în stradă. De asemenea, ascunderea identității sexuale ca metodă de apărare împotriva abuzurilor sexuale este des întâlnită în stradă, în special la fetele între 12 și 15 ani. ● Etnie 40% dintre copiii străzii s-
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
acceptarea lor fiind condiționată de relații cu anumiți membri în stare să le confere sentimentul că primesc o oarecare protecție împotriva abuzurilor ce pot surveni în orice moment în stradă. De asemenea, ascunderea identității sexuale ca metodă de apărare împotriva abuzurilor sexuale este des întâlnită în stradă, în special la fetele între 12 și 15 ani. ● Etnie 40% dintre copiii străzii s-au declarat romi, în vreme ce 57% s-au declarat români, procente care diferă mult de raportul existent la nivelul populației
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]