9,516 matches
-
de la putere în special, ca să poată lua după alegeri și din cealaltă parte. A trebuit să recitesc ca să pricep logica și nu cred că am reușit pe deplin. Este o culme a interpretării, am fost fascinat. Cum răspun deți la acuzațiile astea? — Vedeți, în urmă cu trei, patru sau cinci ani eram întrebați de presă de ce, la nivel înalt, sunt inves tigați doar oameni din opoziție. Deja se schimbase pu terea în 2004. Explicația e cât se poate de simplă: corupția
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
lipsa de claritate morală deturnează dezbaterea publică. Bettino Craxi a recunoscut că partidul său primise ilegal nouăzeci și trei de milioane de dolari, dar s-a justificat spunând că toată lumea face la fel. Paolo Berlusconi, fratele lui Silvio, a recunoscut acuzațiile că ar fi creat, la firma familiei, un fond special pentru mituirea Gărzii Financiare. Avocatul lui l-a apărat victimizându-l: „Paolo a fost victima unui sistem de corupție din care nici el, nici alți oameni de afaceri nu puteau scăpa
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
unde avem decizii nedefinitive de confiscare. — Decizia Curții Constituționale s-a luat în urma cărui caz? — În urma cazului Brădișteanu. Acesta cred că este un caz de referință în sens negativ pentru sistemul judiciar românesc. Adică avem un caz penal, care comportă acuzații de corupție, și unul administrativ de confiscare a averii nejustificate, care se plimbă în instanță de câțiva ani, cu achitări scandaloase în prima instanță. Sunt foarte mulți ani care au trecut și care aruncă o pată neagră pe obrazul justiției
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
să trecem la cazurile fericite. Cazurile fericite... Aș vrea să dau în primul rând exemplul cazului polițiștilor din Argeș (legat de obți nerea permiselor de conducere prin mită - n. a.), unde știți că DNA a gestionat o operațiune amplă, a formulat acuzații de corupție și la percheziție a găsit niște sume foarte mari de bani, de ordinul sutelor de mii de euro. DNA, neavând posibilitatea de-a verifica dacă acele sume proveneau dintr-o infracțiune, ne-a transmis nouă cazul, noi am
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
decât miniștrii, cazurile lor nu ajung la Înalta Curte. — Din păcate, asta vedem. Și în general în situațiile în care instanțele inferioare dau decizii de condamnare, vedem că la Înalta Curte se dau decizii surprinzătoare. În cazul Romsilva, de exemplu (acuzația de corupție împo triva fostului director al Romsilva - n.a.), care este un caz tipic de fraudare a unor proceduri de achiziție pu blică, Înalta Curte a decis achitarea spunând că e în regulă să furi atâta timp cât Romsilva încă face profit
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
oa meni. Trebuie să învățăm bine lecția foștilor guver nanți, care se zbat acum între umilință și dispariție“, spunea Adrian Năstase atunci. Ironia istoriei face ca, după exact zece ani de la această declarație, el însuși să intre la închisoare pentru acuzații de corupție. Dar să nu anticipăm. E încă iulie 2002, când termenul de „baron local“ făcea carieră. Baronii locali trec umili prin fața lui Adrian Năstase, iar decla rații ca aceasta de mai sus au produs senzație în presă. În tr-unul
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
arată o accelerare a accep tării condițiilor de către România imediat în 2005. Ceea ce e paradoxal din perspectiva teoriei clasice a euro pe nizării: recompensa cea mare (încheierea negocierilor) fusese primită, ar fi trebuit să scadă ritmul, nu să accelereze. O acuzație frecventă la adresa Monicăi Macovei din partea celorlalți politicieni este că a indus în eroare Comisia Europeană, împotriva intereselor României (de pildă, că a venit cu ideea unui Mecanism de Cooperare și Verificare post-aderare, pentru a se asigura că politi cienii nu
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
este că a indus în eroare Comisia Europeană, împotriva intereselor României (de pildă, că a venit cu ideea unui Mecanism de Cooperare și Verificare post-aderare, pentru a se asigura că politi cienii nu vor distruge totul după aderare). O asemenea acuzație este ridicolă. Ea pleacă de la ideea că cei de la Comi sia Europeană nu știau ce se întâmplă aici și că era nevoie ca Macovei să le facă agenda. Dimpotrivă, știau perfect. Doar că au găsit în Macovei un interlocutor care
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
se găsește mereu cineva să insereze un versus. O bătălie pentru public, un război al audiențelor, o confruntare a influenței, în care jurnaliștii sunt piesele albe, iar bloggerii cele negre. Puțini se mai gândesc, în acest joc de șah al acuzațiilor, că și unii, și ceilalți ar avea de învățat de la tabăra pe care o consideră adversă. Despre Mircea Badea vs Zoso se vorbea frecvent și aproape la fel de firesc precum întrebările-clișeu „cine câștigă dacă Superman se bate cu Batman?“. Dar oare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
vs. Nu ai citit cartea despre care ți-am spus? în acest ultim caz, interlocutorul poate simți faptul că locutorul s-a gândit la varianta de a nu fi citit cartea, întrebarea conținând, subtil, o așteptare negativă sau chiar o acuzație la adresa interlocutorului); * valorificarea, la începutul întrebării, a unor formule "aperceptive", care să-l pregătească pe interlocutor pentru un feedback pozitiv: Ai putea să-mi spui, te rog, ce anume ți-a atras atenția...?; Îmi permiteți să vă întreb când va
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Stoica-Constantin, 2004). 36 Considerate "fraze trăgaci" (Watzke-Otte, 2009, p. 59). 37 Vezi, în acest sens, și exemple de "strategii ale moderației" în discursul publicitar, reflectând "încercarea autorilor de a-și prezenta mesajul în termeni moderați, ca pentru a preîntâmpina eventuale acuzații de exagerare și chiar de fals"//: un alt mod de..." în loc de unic, perfect, ideal etc. (Zafiu, 2003, pp. 118-119). 38 Cf. Ekman, 2011; Borg, 2010; Vasilescu, 2010, pp. 202-209; Watzke-Otte, 2009, pp. 63-71; Cabana, 2008; Popescu, 2007, pp. 14-15, 56-57
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ani temniță grea. Un articol (pe care l-am recepționat de pe Internet) are un titlu semnificativ: Destine frânte de Securitate. „Procesul membrilor Legației Italiei la București din toamna anului 1951 a demonstrat că Securitatea nu avea scrupule în inventarea unor acuzații grave. Toți cei implicați în respectiva mascaradă judiciară au ispășit ani grei de temniță în pușcăriile politice. Cei mai fericiți au reușit să plece după un timp în Italia, prin presiuni internaționale. Din nefericire, pentru unii, închisoarea a însemnat sfârșitul
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
concursul de atestare ca medic primar chirurg la care a obținut nota 20 la fiecare probă clinică și operatorie. În 1962 a fost arestat împreuna cu soția, timp de 6 luni, din motive politice. După anchetă, s-a constatat netemeinicia acuzațiilor și au fost repuși în toate drepturile. Din anul 1964 până în 1975 a fost șeful Serviciului I Chirurgie din Spitalul Militar Central - București, iar din 1965 este numit și șeful Catedrei de Chirurgie de Campanie în cadrul Cursului de perfecționare pentru
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Roma,: "De zece ani de zile acești domni din Est, cunoscuți ca bețivani violenți, asasini, care exploatează minorii și copiii, criminali ai străzii, vin în țara noastră pentru a comite infracțiuni". Pe 4 februarie 2009, politicianul italian și-a reînoit acuzațiile: Dacă un extrasterestru ar veni pe pământ și m-ar întreba în ce sunt specializați românii, le-aș răspunde "la viol"". Împotriva respectivului senator a fost depusă o plângere penală pe motiv de "instigare la discriminare și la ură rasială
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
funcționar împărătesc instalat chiar în orașul lui de reședință. Trebuie să observăm, însă, că deficitul pentru care se învinovățește aici Vodă Ghica, provenea din reaua administrație a lui Kiseleff și din lipsa lăsată de el în casele publice, și că acuzația era cu atât mai puțin întemeiată cu cât, chiar atunci, Obșteasca Adunare constatase existența unui mic excedent al veniturilor asupra cheltuielilor. Apoi, de la început, consulatul împărătesc impusese lui Ghica niște mari vistieri care erau creaturi ale rușilor: ... Se pare că
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
intenționat forțele inamicului” și „este probabil ajutat de puterile occidentale imperialiste”. În felul acesta, apare în istoriografie problema dacă nu cumva este vorba de o „epurare pretitoistă”? La plenară Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 10 - 11 iunie 1948, acuzațiile sunt și mai clar formulate: „un exemplu tipic de renunțare la politica luptei de clasă împotriva exploatatorilor”, apărător al tezei alianței cu întreaga țarănime, falșificator al istoriei muncitorimii, exponent al politicii de „împăciuire față de reprezentanții reacțiunii burghezomoșierești”. Suntem în mare
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
să ajungă la sursele puterii”. Pe de altă parte au existat însă unele analogii de natură ideologocă cum ar fi cea legată de dorință fruntașului comunist român exprimată la reforma agrara din 1945, de a se colabora cu toata țărănimea, „acuzație aproape identică aceleia îndreptată împotriva Partidului Comunist Iugoslav”, care „apreciase țărănimea mai presus de clasa muncitoare”, nereușind „să realizeze distincția dintre chiaburi și ceilalți țărani”. O altă asemănare poate fi extrasa din aluzia făcută la orientarea lui Lucrețiu Pătrășcanu către
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Consfătuirea de la București, în noiembrie 1949, a avut loc o nouă întrunire a Biroului Informativ, la care Gh. Gheorghiu-Dej a prezentat un consistent raport. Paul Sfetcu, șeful său de cabinet, ne informează că ar fi fost solicitate Moscovei dovezi cu privire la acuzațiile ce urmau a i se aduce oficial lui Tito. Stalin ar fi promis întreaga documentație, dar l-a îndemnat pe liderul român să redacteze cât mai repede documentul. „Am întocmit și prezentat un raport pe bază de idei dictate, pe
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de înlăturare și lichidare în cazul în care ar fi participat la întrunirea Cominformului”. El admitea la câteva luni mai târziu că Lavrenti Beria, șeful NKVD, avea tot interesul să răspândească zvonul pecetluirii destinului sau, urmând să fie arestat sub acuzația de apartenență la ideologia „titoistă”. În partea introductiva a materialului, amintit de noi, realizat de Gh. Gheorghiu-Dej într-un limbaj ce denotă o totală obedienta față de Moscova, se dorește demonstrarea valabilitații în timp și valoarea de „excepțional document teoretic și
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
despărțit de Uniunea Sovietică și de celelalte țări socialiste. Populația este supusă unei „terori turbate”, închisorile sunt pline de cei care refuză să îndeplinească „muncă voluntară”, regimul de înfometare insufla groază, „asasinatele și execuțiile se țin lanț”. Reluând mai vechea acuzație referitoare la eliminarea din Partidul Comunist Iugoslav a „adevăraților comuniști, credincioși principiilor marxism-leninismului”, Gh. Gheorghiu-Dej face similitudini cu „bestialitățile fasciștilor hitleriști sau ale călâilor lui Tsaldaris în Grecia sau ai lui Franco în Spania”. Asupra primului caz revine în altă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
sovietic a acordat-o în momentele grele de criză economică celorlalte țări socialiste. Iugoslavia, dimpotrivă, s-a îndepărtat de Moscova, preferând dependența față de „imperialiști”. În atitudinea lor de servilism, „teoreticienii fascizanți ai regimului polițist al lui Tito” au ajuns până la „acuzații mârșave, calomnioase” privitoare la faptul că Uniunea Sovietică „atâta spectrul războiului”, pentru a ține sub ascultare statele din sistemul comunist. Pentru a determina direcția în care se îndreaptă regimul de la Belgrad se face apel la o privire realistă asupra evoluției
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de 12 milioane dolari „pentru a asigura cu alimente forțele armate ale Iugoslaviei”. Această atenție specială a maimarelui de la Washingthon demonstrează că „ține în mâinile sale marele stat major al armatei iugoslave, gata să îndeplinească orice ordin al său”. Principala acuzație ce i se aduce lui Tito este acceptarea în rândul armatei, încă din timpul războiului, a unui număr mare de ofițeri din „formațiile armatei dușmane”, sub pretextul „lărgirii bazei mișcării de eliberare”. În realitate nu era vorba decât de a
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de încercuire”. Vom reține, în acest context, moment evidențiat așa cum s-a văzut și de alte materiale, plasarea pe langă comandamentul partizanilor, alături de alți ofițeri din partea Aliaților, a maiorului Randolph Churchill, nimeni altul decât fiul premierului britanic. Este limpede că acuzațiile la adresa comportamentului lui Tito au în vedere, înainte de toate, complicitatea să cu forțele anglo-americane. „Mică debarcare” a armatelor engleze la Istria, la începutul anului 1945, n-a avut efecte practice „nici în ceea ce privește distrugerea Germaniei hitleriste, nici în ceea ce privește eliberarea Balcanilor, deoarece
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
adânc pe teritoriul lor, știute fiind rivalitățile pricinuite de problema macedoneană. Cu toate acestea, Tito a fost obligat la 5 octombrie 1944 să semneze o înțelegere prin care se permitea în mod formal armatei bulgare să acționeze pe teritoriul iugoslav. Acuzația care i se aduce conducătorului partizanilor este legată de faptul că obstacularea ofensivei bulgare a dat posibilitatea comandamentului german să retragă nestingherit divizii care, ulterior, au fost înglobate în Grupul de Armate „F”. Un capitol important are în atenție noua
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
județul Gorj, „au cerut ca să se aplice acestor bandiți pedeapsa cea mai gravă”. La 7 august 1950, Tribunalul Militar București a condamnat la moarte sau la ani grei de temnița un grup de 11 cetățeni români de origine sârbă, sub acuzația de spionaj în favoarea Iugoslaviei și a „puterilor imperialiste”. Aceste sentințe, consemna publicația gorjeana, „arată clar că poporul nostru retează fără milă ghiarele acelora care încearcă să le înfigă în trupul patrie noastre”. Rețeaua se ocupă cu răspândirea de broșuri „pline
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]