27,712 matches
-
Târgu Jiu (1956-1960) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1960-1965). A devenit doctor în teatrologie cu teza Condiția umană în dramaturgia postbelică (2002). Redactor și șef de secție la ziarul „Înainte” din Craiova (1966-1974), redactor și redactor-șef adjunct la „Ramuri” (1974-2003). Din 2002 este cercetător la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” și profesor la Facultatea de Filologie, secția teatru, din Craiova. A debutat publicistic în „Viața studențească” în 1963 și editorial în 1976, cu volumul de
DIACONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286746_a_288075]
-
La îndemnul lui Victor Ion Popa urmează Conservatorul de Artă Dramatică (clasa Mariei Filotti) din București, după care, între 1946 și 1948, e actor la Petroșani și București. Este redactor și reporter la revista „Flacăra”, redactor la „Scânteia”, redactor-șef adjunct la „Luceafărul” (1961-1962). Ca poet, debutează în revista lui G. Călinescu „Lumea”, în 1945, iar editorial, cu volumul Goarnele inimii, apărut în 1949. A murit înecat în Marea Neagră. Primele versuri, incluse abia mai târziu în volum, arată înclinație spre confesiune
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
Nu este definită ca un anuar aparte al subsecției românești, dar volumele, care ies mai întâi o dată la doi-trei ani, iar din 1993 anual, poartă același titlu, iar numerotarea este succesivă. Redactorul-șef al publicației a fost, la început, președintele adjunct al Asociației, dar în ultimii ani este președintele secției naționalităților conlocuitoare. S-au schimbat, de asemenea, de la număr la număr, și redactorii: Ágnes Kovács și Alexandru Hoțopan sunt cei ce redactează primul volum, următoarele fiind redactate de Gheorghe Mihăescu, Emilia
DIN TRADIŢIILE POPULARE ALE ROMANILOR DIN UNGARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286785_a_288114]
-
ascunderea pierderilor înregistrate în comerț. În ciuda activității auditorilor interni și externi și a unor manageri de conducere cărora le raporta, aceste activități au fost descoperite mult prea târziu și Barings s-a prăbușit. (6) Metropolitan Police - 1995 Anthony Williams, director adjunct al finanțelor pentru Poliția Metropolitană, a fost dezvăluit ca fiind un escroc. El a furat peste cinci milioane £, între 1986 și 1994, dintr-un cont bancar secret, stabilit ca parte a unei operațiuni împotriva terorismului. (7) Railtrack - 2001 Railtrack s-
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1963-1968). A lucrat ca metodist la Centrul de Îndrumare a Creației Populare din același oraș (1968-1977), redactor la Editura Junimea (1977-1990), bibliograf la Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” (din 1990), al cărei director adjunct a fost un timp. După debutul în „Cronica”, a colaborat cu nuvele și fragmente de roman la „Convorbiri literare”, „Neamul românesc”, „Flacăra Iașului”, „Opinia”. A scris, în colaborare, scenarii radiofonice. Împreună cu Nicolae Busuioc, a elaborat monografia „Gh. Asachi” - 80. O
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
DUMBRĂVEANU, Victor (20.VIII.1946, Corlăteni, j. Bălți), prozator și publicist. A absolvit Universitatea de Stat din Republica Moldova în 1968 și a activat timp îndelungat în presă, pornind de la funcția de corespondent la diferite publicații și ajungând redactor-șef adjunct la „Tinerimea Moldovei” (1972-1977), redactor-șef la revista „Orizontul”, ulterior „Columna” (1986-1991), redactor-șef adjunct la „Curierul de seară”. Activitatea de reporter s-a răsfrânt asupra celorlalte scrieri ale sale. Chiar din cartea de debut, Insula de coral (1975), este
DUMBRAVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286900_a_288229]
-
de Stat din Republica Moldova în 1968 și a activat timp îndelungat în presă, pornind de la funcția de corespondent la diferite publicații și ajungând redactor-șef adjunct la „Tinerimea Moldovei” (1972-1977), redactor-șef la revista „Orizontul”, ulterior „Columna” (1986-1991), redactor-șef adjunct la „Curierul de seară”. Activitatea de reporter s-a răsfrânt asupra celorlalte scrieri ale sale. Chiar din cartea de debut, Insula de coral (1975), este vădită predilecția pentru problemele etice ale tinerilor din comunitățile citadine. Sondajul psihologic îl tentează în
DUMBRAVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286900_a_288229]
-
în învățământ, e profesor la Târgu Cărbunești, după care, în 1962, începe o lungă carieră în presă: redactor la „Viața studențească”, redactor-șef la „Scânteia tineretului” (1963-1969), șef de secție la „Scânteia” (1969-1974), redactor-șef la „Luceafărul” (1974-1980), redactor-șef adjunct la „Scânteia” (1980-1990), apoi redactor-șef adjunct la „Ordinea”. A mai colaborat la „România literară”, „Ramuri”, „Contemporanul” ș.a. A debutat în „Luceafărul” (1959), iar în volum, cu Moartea calului troian (1968). În afară de poezii, a scris (în colaborare) romanul Drumeț în
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
după care, în 1962, începe o lungă carieră în presă: redactor la „Viața studențească”, redactor-șef la „Scânteia tineretului” (1963-1969), șef de secție la „Scânteia” (1969-1974), redactor-șef la „Luceafărul” (1974-1980), redactor-șef adjunct la „Scânteia” (1980-1990), apoi redactor-șef adjunct la „Ordinea”. A mai colaborat la „România literară”, „Ramuri”, „Contemporanul” ș.a. A debutat în „Luceafărul” (1959), iar în volum, cu Moartea calului troian (1968). În afară de poezii, a scris (în colaborare) romanul Drumeț în calea lupilor (1987), a realizat câteva scenarii
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
cu teza Opera poetică a lui Ion Heliade-Rădulescu. Este, succesiv, profesor de limba și literatura română la Maia, Brazi, județul Ilfov (1974-1975), București (1975-1978), redactor pentru versiunea franceză a revistei „Cărți românești”, redactor-șef la „Universul cărții” (1991-1995), redactor-șef adjunct la „Revista română”, conferențiar la Universitatea „Ovidiu” din Constanța și profesor la Colegiul Național „Sf. Sava” din București. Primește Premiul pentru critică al revistei „Luceafărul”. Critic cu o frază suplă, funcțională, cu judecăți critice exacte și expresive, D. a debutat
DUGNEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286893_a_288222]
-
aici, Facultatea de Limba și Literatura Română (licențiat în 1968). Lucrează ca redactor de emisiuni literare la Televiziune (1968-1985) și ulterior la Radiodifuziunea Română, unde între 1990 și 1996 este redactor-șef al departamentului Literatură, iar din 1996, redactor-șef adjunct. Începe să semneze pagini de critică în „Ateneu” (1970), colaborează la „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Steaua”, „Tomis”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a. Editorial debutează în 1977, cu volumul Poezia lui Vasile Voiculescu. Cartea dedicată lui V. Voiculescu dezvoltă o pledoarie pasională
GRASOIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287343_a_288672]
-
iar după decembrie 1989, în condițiile libertății de exprimare în presă, s-a afirmat în cadrul emisiunilor în limba română ale postului național Radio România-Actualități, devenind unul dintre cei mai buni gazetari radiofonici ai țării; o vreme, a fost director general adjunct al Societății Române de Radiodifuziune. A debutat cu poezie în revista „Amfiteatru”, în 1967. Prima sa carte e Anatomia unei străzi, apărută în 1992. Proza din volumul de debut al lui G. aparține, în sens larg, genului memorialistic, deși se
GRIGORIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
gazetărie în 1968, concomitent publicând în „Amfiteatru” prima proză, și încă din timpul facultății devine redactor, apoi șef de subredacție la revista „Viața studențească”. Este timp de un an asistent de socialism științific la Universitatea din Cluj și redactor-șef adjunct la revista „Echinox”. Din 1972 optează hotărât pentru gazetărie: este redactor la „Viața studențească”, între 1974 și 1979 lucrează ca redactor-șef adjunct la „Viața studențească” și la „Amfiteatru”, iar între 1979 și 1987 ca redactor-șef adjunct la „Scânteia
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
studențească”. Este timp de un an asistent de socialism științific la Universitatea din Cluj și redactor-șef adjunct la revista „Echinox”. Din 1972 optează hotărât pentru gazetărie: este redactor la „Viața studențească”, între 1974 și 1979 lucrează ca redactor-șef adjunct la „Viața studențească” și la „Amfiteatru”, iar între 1979 și 1987 ca redactor-șef adjunct la „Scânteia tineretului” și redactor-șef la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”. În această perioadă realizează în fiecare an pe litoral, la Costinești, revista „Secvența
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
redactor-șef adjunct la revista „Echinox”. Din 1972 optează hotărât pentru gazetărie: este redactor la „Viața studențească”, între 1974 și 1979 lucrează ca redactor-șef adjunct la „Viața studențească” și la „Amfiteatru”, iar între 1979 și 1987 ca redactor-șef adjunct la „Scânteia tineretului” și redactor-șef la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”. În această perioadă realizează în fiecare an pe litoral, la Costinești, revista „Secvența”. Între 1987 și 1989 este redactor-șef la revista „Teatrul”, de unde va demisiona în decembrie
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
402-405 FRANKENBURG FR, ZANARINI MC (2002Ă - Divalproex sodium treatment women with borderline personality disorder and bipolar II disorder: a double blind placebo controlled pilot study. Journal of Clinical Ppsychiatry, 63: 442-446 FREINHAR JP, ALVAREZ WA (1985Ă - Clonazepam: a novel therapeutic adjunct. Int. J. Psychiatry Med: 15: 321-328 FREUD S (1923Ă - The ego and the id. In „The Standard Edition of the Complete Psychological Works of Sigmund Freud”, vol 14, Translated and edited by STRACHEY J, London, Hohgarth Press, pp 1-66 GABBARD
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
poet și publicist. Este fiul Luciei (n. Filotti) și al lui Dimitrie Ignat, avocat. După terminarea Liceului „Spiru Haret” din București, face studii la Universitatea de aici, luându-și licența în filosofie (1941). A lucrat ca redactor și redactor-șef adjunct la „Scânteia” (1945-1962), ca redactor-șef adjunct la „Lupta de clasă” (1962-1981). Între 1948 și 1950 și între 1969 și 1982 a fost profesor și decan al Facultății de Ziaristică a Academiei „Ștefan Gheorghiu” din București. A colaborat la „Viața
IGNAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287508_a_288837]
-
Filotti) și al lui Dimitrie Ignat, avocat. După terminarea Liceului „Spiru Haret” din București, face studii la Universitatea de aici, luându-și licența în filosofie (1941). A lucrat ca redactor și redactor-șef adjunct la „Scânteia” (1945-1962), ca redactor-șef adjunct la „Lupta de clasă” (1962-1981). Între 1948 și 1950 și între 1969 și 1982 a fost profesor și decan al Facultății de Ziaristică a Academiei „Ștefan Gheorghiu” din București. A colaborat la „Viața românească”, „Diplomat Club”, „Anotimpuri literare” (Timișoara) ș.a.
IGNAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287508_a_288837]
-
și traducător. Este fiul Eufimiei și al lui Ștefan Damian, intelectuali. Tatăl, condamnat politic, a fost deportat nouă ani în Siberia. D. a absolvit Universitatea de Stat din Chișinău (1960). Angajat în redacția ziarului „Tânărul leninist”, ulterior este redactor-șef adjunct al revistei „Nistru”, redactor principal la Comitetul de Stat pentru Edituri, consultant literar și secretar al Comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească. A fost distins cu titlul de Maestru emerit al artei din Moldova (1985), cu Premiul
DAMIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]
-
se pensionează la cerere în 1986. A fost angajat și în învățământ, ca profesor la Reșița și la Timișoara (1969-1976). Este fondatorul Societății literar-artistice „Sorin Titel” din Banat, al cărei președinte devine în 1990. Fondează revista „Anotimpuri literare” (redactor-șef adjunct), almanahul literar-cultural „Frăția”, inițiază seria nouă a revistei „Vrerea” (redactor-șef) și editează volumul colectiv Primul lup de mare (1996), consacrat centenarului Victor Vlad Delamarina. Debutează în 1968, în „Orizont”. A colaborat la revistele „Orizont”, „Familia”, „Tribuna”, „Flacăra”, „Almanahul oștirii
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
și spiritualitatea ortodoxă. Între 1990 și 1993, face cursuri de doctorat la Universitatea Fordham din New York. În 1999 își susține teza pentru un al doilea doctorat, început la Facultatea de Teologie a Universității din București. În 1992 intră ca profesor adjunct la Colegiul Metropolitan din New York; în 1993 este angajat prin concurs ca profesor titular la Catedra de filosofie și etică la același colegiu, predând și cursuri de psihologie socială și sociologie. Din 1996 este coordonator academic al departamentului din Staten
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
1950 până în 1955, urmează cursurile Școlii de Literatură „M. Eminescu” și Facultatea de Filologie a Universității din București, susținând însă examenul de stat în 1972. În calitate de redactor la „Contemporanul” (1951-1954), „Gazeta literară” (1954-1968), „România literară” (1968-1973) sau de redactor-șef adjunct la „Luceafărul” (1973-1974), încurajează afirmarea pe scena literară a lui Ștefan Bănulescu, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Virgil Duda, Bujor Nedelcovici, Sorin Titel și Nicolae Velea. Din 1976 se stabilește în Germania, unde predă limba și literatura română în cadrul Seminarului de
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
învățători. După studii liceale la Rădăuți și studii universitare (1960-1964) la Facultatea de Filologie a Universității din București, este, succesiv, profesor la Botoșani (1964-1971), instructor la Consiliul Culturii și Educației Socialiste (din 1971), instructor la Centrala Editorială (1982-1990), director general adjunct în Ministerul Culturii (1990-1997), consultant artistic la Centrul Național al Creației Populare (din 1997). Și-a luat doctoratul în 1978, la Universitatea din București, cu teza Balada în folclorul Moldovei de Nord. Culegerea Folclor din Moldova de Sus (1969) conține
CARSTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]
-
din perioada interbelică, al cărei curs la Oradea fusese „întrerupt brutal” în anul 1940 (articolul-program Din nou, la drum!, 1/1990). Colegiul de redacție este alcătuit din Viorel Faur (director), Miron Blaga (redactor-șef), Constantin Mălinaș, apoi Dan Motea (redactori-șefi adjuncți); secretar general de redacție este Teodor Crișan, urmat de Alexandru Sfârlea, iar din 1994, secretar de redacție e Mariana Sipoș. Cu mici modificări de-a lungul anilor, din redacție mai fac parte Nicolae Brânda, Antoniu Brândaș, Corneliu Crăciun, Octavian Blaga
CELE TREI CRISURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]
-
calitatea sa de secretar ales, un nou comitet de conducere, format din Mircea Eliade (președinte de onoare), Octavian Vuia și Theodor Cazaban (vicepreședinți), Raymond de Geouffre de la Pradelle (președinte și administrator), Max Richard și Virgil Ierunca (cenzori), Matei Cazacu (secretar adjunct), Titus Bărbulescu (trezorier), Paul Bărbăneagră (responsabil cu relațiile externe). „Noua organizație a Centrului continuă firesc unele structuri deja existente, cum ar fi cercul istoricilor și filologilor români de la Sorbona sau grupul de discuții privind gândirea tradițională” - sublinia Cicerone Poghirc într-
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]