7,836 matches
-
femeie care a primit dreptul de a pleda. Pe lângă activitățile profesionale (a fost membră a baroului Galați și, ulterior, Ilfov), fondează societatea „Emanciparea femeii”, prin intermediul căreia a cerut expres echitate în viața publică pentru femei. Vedea emanciparea acestora prin prisma afirmării lor în toate domeniile și ocuparea de funcții în raport cu pregătirea și capacitatea fiecăreia. Militând pentru reevaluarea statutului femeii în societatea românească și-a îndreptat eforturile și către femeile de la sat, încercând să le familiarizeze cu noile tendințe în organizarea eficientă
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
dar și transformabile odată cu dezvoltarea/creșterea. Astfel, copii Își vor putea dezvolta creativitatea, vor căpăta Încredere În ei și Își vor contura o personalitate precisă, o viitoare individualitate Într-un cadru urban care din păcate le estompează orice Încercare de afirmare a potențialului creativ. Dar chiar și așa cum există, arhitectura a demonstrat că poate să fie un „bun pedagog― pentru copii. Stau mărturie proiectele de colaborare dintre muzee și școli desfășurate În Marea Britanie. Un astfel de demers, În care programe diferite
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
alegerea modelului îi va structura, prin imitație, viitoarea personalitate, având în vedere considerente de ordin estetic și afectiv. Din păcate, școala neglijează adevărul cuvintelor lui Platon, conform cărora copilul trebuie format în direcția iubirii virtuții, în disprețul viciului, dar simpla afirmare a unor valori nu înseamnă educație și cu atât mai puțin comportament moral. Un element important al textelor epice îl constituie valoarea educativă a experienței pe care o reflectă în materie de educație, ea nefiind doar depozitara unor arhetipuri cognitive
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
face un lucru, iar legea naturală vizează interdicția. Problema care se ridică este că, din moment ce distingem între drept și lege, suntem obligați să supunem dreptul față de lege și să-l limităm prin lege, în starea naturală. Dar în ordinea civilă afirmarea drepturilor naturale este esențială, pentru a conferi societății o valoare morală pozitivă, iar aceasta înseamnă că legea civilă se află sub ascultarea legii naturale, chiar dacă acest lucru nu este evident pentru toți oamenii. Cu privire la (e) semnificația legii naturale pentru acțiunea
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
egală măsură pe toți oamenii)44. Într-adevăr, putem remarca că Locke stabilește o conexiune între aceste patru categorii: descoperirea faptelor într-o ordine marcată de sens, interpretarea acestor fapte cu ajutorul rațiunii (capacitatea de a înțelege și cunoaște această ordine), afirmarea existenței unui Dumnezeu legislator care a creat ordinea faptelor, și demonstrarea logică a existenței Lui, pornind de la ordinea lucrurilor și urmând această ordine. Putem afirma, prin urmare, că pentru Locke rațiunea se regăsește în ordinea lucrurilor, ordine voită de Dumnezeu
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
uneia din cele două versiuni ale individualismului liberal, și anume al celei utilitariste sau benthamiene. Locke și puritanismul sunt la originea celeilalte versiuni, care caută să limiteze logica utilității prin considerente de natură subiectivă. Macpherson a văzut în amândouă doctrine afirmarea nevoilor, aspirațiilor și capacităților omului modern, înțeles în primul și în primul rând ca proprietar al propriei sale persoane. Diferențele dintre cele două teorii provin mai ales din semnificația pe care ele au dat-o noțiunii de persoană, una fiind
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
pentru ființa poporului român, teorii ce sunt cultivate, în ultimele decenii, de o serie de așa-ziși istorici, dar și de oameni politici cetățeni ai statului dintre Prut și Nistru și nu numai. Ne referim aici, cu deosebită neplăcere, la afirmarea existenței unui popor moldovenesc de sine stătător, a unei limbi moldovenești, limbă est - romanică distinctă de limba română, la individualitatea statului moldovenesc de-a lungul întregii sale istorii. Întemeierea Țării Moldovei în urmă cu 650 de ani este înfățișată cu
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
independenței de către Republica Moldova și ieșirea din componența URSS a dus la apariția altor grupuri interesate în menținerea statalității vechii RSS Moldovenească, din considerente de ce mai multe ori politice și materiale. O cale pentru apărarea acestei statalități a fost cea a afirmării existenței unei etnii și a unei limbi proprii, diferite fundamental de cele din statul vecin de la vest, încât Republica Moldova (din 1991) ar fi un stat național, a cărui legitimitate nu mai poate fi, așadar, pusă în discuție. S-a observat
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
decât oricând. După această incursiune preliminară în lumea tezelor moldoveniste, voi purcede, în paginile ce urmează, la o trecere în vistă, fără pretenții de exhaustivitate, a modului în care a evoluat, că de la 1812, în plan politic și cultural, afirmarea oldovenismului în spațiul basarabean, care au fost promotorii săi, etodele de promovare, în ce măsură au avut acestea aderență în ndurile intelectualilor și a maselor largi. Ele trebuie puse în gătură cu interesele politice ale puterii de la est, a Rusiei țariste și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
1940, o serie de etape, de căutări și reorientări a politicii lingvistice. Atunci când obiectivul prioritar era considerat anexarea Basarabiei, pentru care se afirma că se dispune de o legitimitate istorică (URSS ca stat succesor al Imperiului Țarist), se insista pe afirmarea identității moldovenești. Atunci când Basarabia era văzută ca un teritoriu intermediar pentru răspândirea ideilor revoluționare în România și în sud-estul Europei, se constata unitatea etnică și lingvistică a „moldovenilor” cu românii de peste Prut. Populația moldovenească din Transnistria, minoritară, semirusificată, semiucrainizată, analfabetă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
temelia istorică, etnolingvistică, politico-juridică multiseculară a poporului 50 moldovenesc și a statalității sale”. Iar guvernul „elaborează în prezent un program concret de măsuri reale în vederea realizării prevederilor Concepției, în plan educațional, editorial, al însușirii limbii moldovenești de către alolingvi, a afirmării valorilor noastre istorice și spirituale. În aceste direcții trebuie să activeze administrația publică locală de toate nivelele”. Victor Stepaniuc enunță cu această ocazie și principiul folosirii limbii ruse ca mijloc de comunicare interetnică: „totodată, pentru noi, moldovenii și celelalte comunități
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
din Republica Moldova este cea a identității dintre stat și națiune sau, mai exact, formarea unei națiuni odată cu statul și întemeierea națiunilor pe baza unor structuri politice. Astfel, după Vasile Vieru (președintele Asociației Istoricilor „Meleag Natal”), într-un articol sugestiv intitulat Afirmarea temeliilor noastre național - statale, enunță o teză halucinantă, anume că „Orice națiune (etnie) se consideră înfăptuită odată cu constituirea statului său național. Acest fenomen a avut loc și la Moldoveni. De aceea afirmăm cu toată certitudinea: da, noi suntem Moldoveni cu
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în Basarabia, nici prin proclamarea unui stat, ca în 1359, 1917 sau 1944. Vorbind tot despre întemeierea Țării Moldovei, același Vasile Stati găsește, în 2004, altă motivație a actului decât apariția națiunii moldovenești: „motivul definitoriu, cauza principală a apariției și afirmării noului stat a fost năzuința de eliberare națională, socială și politică a comunității etnice cu numele de moldoveni, constituită pe baza întrepătrunderii și conviețuirii urmașilor dacilor liberi din spațiul carpato-nistrean cu populația romanizată de la nord-vest de Carpații Orientali. Voința nestrămutată
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
doua parte a afirmației lui Stratan (și unitatea de împrejurări istorice în care s-au dezvoltat locuitorii de la est și sud de Carpați, precum și cei din interiorul arcului carpatic a fost enunțată și dovedită în studii de mare autoritate), dar afirmarea rolului geneticii în constituirea unei națiuni pune problema competenței autorului în enunțarea unor asemenea teorii. Ne punem, în același timp, întrebarea justificată a compatibilității deosebite dintre Vasile Vieru, Asociația Meleag Natal și publicația Partidului Comunist din Republica Moldova. Și ne punem
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
și represiune a populației regiunii. Într-un adevărat „repaus al rațiunii”, însă, laudă regimul sovietic ce a urmat anului 1940. Mai mult, integrarea regiunii dintre Prut și Nistru în cadrul URSS, sub forma republicii autonome Moldova, constituie o etapă marcantă a afirmării statalității statului moldovenesc, după părerea lui Vasile Stati. Autorul nu face trimiteri bibliografice, pentru ca verificarea afirmațiilor sale să fie aproape imposibilă. Acolo unde pot fi identificate, izvoarele apar într-o formă trunchiată, scoase din context în scopul susținerii tezelor avansate
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
lege privind instituirea medaliei jubiliare „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei". De menționat că noua medalie a fost instituită la inițiativa președintelui, Vladimir Voronin. Așa cum se arată în documentele Parlamentului statului moldovenesc, medalia va fi conferită pentru contribuția la afirmarea și dezvoltarea statalității moldovenești, promovarea consecventă a reformelor democratice și social-economice, precum și pentru sporirea potențialului spiritual și intelectual. Conform aceluiași proiect, a fost instituit și un nou ordin, "Bogdan Întemeietorul", care va fi conferit pentru meritele remarcabile în dezvoltarea și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
trecerea turcilor peste Dunăre”. Mărturii a românității locuitorilor de la est de Carpații Orientali se găsesc așadar în număr mare și într-o mare varietate de surse. Cele prezentate pe scurt în paginile anterioare constituie doar o mică parte dintre ele. Afirmarea unității locuitorilor din întreg spațiul românesc, între Tisa și Nistru, chiar în lucrări ale apropiaților cercurilor țariste sau exponenți ai regimului sovietic, confirmă apartenența etnică indubitabilă a românilor basarabeni și a identității dintre „limba moldovenească” și limba română. Încheiere În urma
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
dorințelor personale și nu ceva impus din exterior. În satisfacerea propriilor interese, curiozități, pasiuni prin realizarea sarcinilor școlare, se vor resimți plăcerea și bucuria învingerii dificultăților și atingerii scopurilor, ceea ce contribuie la dezvoltarea proceselor de voință, favorizează căutările personale și afirmarea ideilor proprii. Ce conține un portofoliu? Portofoliu cuprinde: lista conținutului acestuia(sumarul, care include titlul fiecărei lucrări/fișe, etc. și numărul paginii la care se găsește), argumentația care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importantă fiecare și
Caleidoscop by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93235]
-
eroism și năluci donchișotești nu prin altceva decît prin vămile date de suferința spirituală. "Căci numai suferința este creatoare adică purificatoare; ea adaugă farmec și inedit vieții, îi dă aripi și culmi spre întrezăriri de noi orizonturi. Singură ea este afirmare, fiindcă numai prin ea te simți mai aproape de viață în genere, de viața care palpită în întreaga umanitate. Nu suferința fizică ce torturează cîrpe omenești de amante în lupanare, ci suferința spirituală, neliniștea care picură în suflet farmecul demonic și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
participare decorativă și nu una reală. Autoarea conchide că politicile publice ale regimului comunist, în esența lor, nu au urmărit creșterea calității vieții femeilor, ci utilizarea lor ca forță de muncă în procesele de industrializare extensivă și ca "mijloace" de afirmare a superiorității regimului. Problematica egalității de gen și emanciparea femeilor, din perspectiva ideologiei comuniste și a modelului sovietic este dezvoltată în textul Gen, revoluție și război. O analiză comparativă asupra emancipării femeii în Uniunea Sovietică și România comunistă, semnat de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
formulat, inițial, soluții îndrăznețe privind eliberarea femeii din "sclavia casnică", în intenția de a lovi, astfel, în modelul "familiei burgheze". Alternativa uniunii libere dintre bărbați și femei părea a fi soluția adecvata pentru emanciparea femeii. Organizarea politică a femeilor și afirmarea unor militante feministe de marcă a permis adoptarea a numeroase reforme în plan legislativ cu privire la drepturile economice și politice, mariaj, avort, sexualitate. Unele dintre acestea se situau în zona libertinajului și frizau dezordinea socială. În epoca stalinistă, perspectiva asupra problematicii
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
70-'80), acest proiect se convertește într-o ideologie conservator-maternalistă, dominată de politicile pronataliste. Argumentarea autorilor Alina Ilinca și Liviu Marius Bejenaru evidențiază formalismul promovării egalității între femei și bărbați în timpul regimului comunist românesc, faptul că egalitatea nu a implicat afirmarea și respectarea egală a valorilor femeilor și bărbaților, ci mai curând impunerea standardului masculin și tratarea femeilor ca bărbați. Strategiile și politicile egalității de gen promovate de regimul comunist din România nu au schimbat substanța relațiilor dintre femei și bărbați
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
întruchipat de o evreică și, în același timp, "omul Moscovei". Acesta ar fi motivul principal pentru care memoria colectivă i-a creat o imagine negativă, supusă ulterior unui proces vindecător de uitare. Diferită ca profil psihologic și ca traseu de afirmare politică, Elena Ceaușescu se impune ca un alt model de femeie lider, reprezentativ pentru comunismul românesc. Pe lângă activistă de partid și susținătoare fidelă a soțului ei, ea dobândește și statut de savantă/"eminent om de știință", sporind impostura și mascarada
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
restrictiv al ideii de egalitate, acela de egalitarism, întreținând o opoziție ireconciliabilă între ideea de egalitate și cea de libertate, respectiv egalitatea în libertate, opoziție conservată până astăzi în mentalul colectiv; • a minimalizat și a ignorat diferențele de gen în favoarea afirmării egalității de gen utilizată, în fapt, cu sensul de egalitarism, dar având în subsidiar modelul masculin drept normă de referință (egalitatea femeilor cu bărbații). Politicile egalității de gen din perioada comunistă și postcomunistă operează, implicit, cu acest sens al egalității
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
avut același caracter duplicitar, mai ales în anii de după 1966, măsurile de consolidare și suport fiind dublate de măsuri coercitive și abuzive (legislația antiavort, interzicerea mijloacelor contraceptive, îngreunarea divorțului); • a instituit politici protective pentru femei în detrimentul politicilor de emancipare și afirmare a acestora ca subiect; • a construit identitatea femeii în jurul maternității (adoptând perspectiva naturalistă), ignorând total rolul parental al bărbaților; a adoptat politici de tipul "mama și copilul", nu politici de responsabilizare parentală "părintele și copilul"3; • a definit maternitatea ca
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]