KorAP: Find »[drukola/base=agresiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...238 239 240 ...442 >

11,041 matches

Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391

ori, comportamentul agresiv este și violent, dar sunt cazuri de conduită agresivă (este clară intenția de a vătăma, de a face răuă, dar În forme nonviolente. Otrăvirea lentă a unei persoane este o conduită agresivă, dar nonviolentă. Privitor la comportamentul agresiv cu răsunet antisocial, unii autori diferențiază mai multe tipuri, cum ar fi: 1. Agresivitatea nediferențiată, ocazională, care nu are răsunet antisocial obligatoriu; 2. Comportamentul agresiv propriu-zis, polimorf și cronic, În care se include și comportamentul criminal; 3. Comportamentul agresiv ca

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
nonviolente. Otrăvirea lentă a unei persoane este o conduită agresivă, dar nonviolentă. Privitor la comportamentul agresiv cu răsunet antisocial, unii autori diferențiază mai multe tipuri, cum ar fi: 1. Agresivitatea nediferențiată, ocazională, care nu are răsunet antisocial obligatoriu; 2. Comportamentul agresiv propriu-zis, polimorf și cronic, În care se include și comportamentul criminal; 3. Comportamentul agresiv ca expresie integrantă, nemijlocită a unei stări patologice, fie consecutivă unei afecțiuni neoropsihice preexistente, fie dobaâdită. Comportamentul agresiv este orientat nu numai În afara subiectului, ci

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
comportamentul agresiv cu răsunet antisocial, unii autori diferențiază mai multe tipuri, cum ar fi: 1. Agresivitatea nediferențiată, ocazională, care nu are răsunet antisocial obligatoriu; 2. Comportamentul agresiv propriu-zis, polimorf și cronic, În care se include și comportamentul criminal; 3. Comportamentul agresiv ca expresie integrantă, nemijlocită a unei stări patologice, fie consecutivă unei afecțiuni neoropsihice preexistente, fie dobaâdită. Comportamentul agresiv este orientat nu numai În afara subiectului, ci și asupra sinelui. Și aici trebuie să diferențiem Între actele comportamentale autoagresive, forma cea

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
care nu are răsunet antisocial obligatoriu; 2. Comportamentul agresiv propriu-zis, polimorf și cronic, În care se include și comportamentul criminal; 3. Comportamentul agresiv ca expresie integrantă, nemijlocită a unei stări patologice, fie consecutivă unei afecțiuni neoropsihice preexistente, fie dobaâdită. Comportamentul agresiv este orientat nu numai În afara subiectului, ci și asupra sinelui. Și aici trebuie să diferențiem Între actele comportamentale autoagresive, forma cea mai gravă fiind suicidul și actele comportamentale care pot periclita sănătatea și echilibrul organismului (fumat, alcool, droguriă. Elementul

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
planul În care se consumă conduitele ofensive (verbal, acțional, simbolică sunt variabile importante În Înțelegerea fenomenului. 2 Agresivitatea - trăsătură Înnăscută sau dobândită? O problema viu discutată este dacă agresivitatea constituie o trăsătură Înnascută sau dobândită. Altfel spus, un individ este agresiv din naștere sau prin forța Împrejurărilor. 2.1. Caracterul Înnăscut al agresivității Partizanii caracterului Înnăscut al agresivității vorbesc de un “instinct al agresiunii”. Această poziție este susținută de psihanaliști și de etologi. 2.1.1.Modelul psihanalitic Modelul psihanalitic are

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
care tind să reducă pulsiunile vieții cu scopul de a le suprima pe acestea, readucând viața la formele ei anorganice. La Început, pulsiunile morții se Îndreaptă spre interior, urmărind aceasta distrucție, apoi se orienrează spre ezterior, manifestându-se ca pulsiuni agresive sau distructive. * Pulsiunea sexuala este concepută ca un puseu intern, ale cărei activități nu trebuie echivalate cu cele ale activității sexuale În accepțiunea curentă, În sensul că pulsiunea sexuală acoperă un câmp mai larg de manifestare. * Pulsiunea vieții se constituie

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
de copmortamentul agresor al animalelor comparativ cu cel uman. Datele obtinuțe pe baza acestui model nu pot fi transferate comportamentului uman decât sub rezerva unor corespondente genetice. K.Lorenz- câștigătorul premiului Nobel În 1968 - accentuiază asupra naturii biologic-instinctuale a comportamentului agresiv. Este vorba de o energie instinctuală, acumulată pe perioade mari de timp ca și de o descărcare a acestei energii, remodelată În bună măsură de factorii de relație și conjuncturali, care fac posibil, Într-un anumit grad, controlul asupra acesteia

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
naturală a celor cu un potențial genetic ce va permite, odată cu transmiterea lui urmașilor, reproducerea agresivității. Totuși, datele obținute În studiul agresivității la animale au, datorită continuității genetice, părți comune cu agresivitatea umana, și anume : Motivele principale ale actelor agresive: frustrarea unor nevoi legate de instinctele fundamentale - hrană, conservare, competiție sexuală, apărarea speciei, apărarea teritoriului; * Conduite elaborate În scopul blocării sau derularii virtualului agresor: atitudinea de supunere, de neajutorare, de slăbiciune, de dezarmare, pe de altă parte atitudinea de seducție

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
Împreună cu șoarecii au manifestat agresivitate numai În propoprție de 17%. Privitor la agresivitatea umană daca ea ar fi de natură instinctuală, ar fi de asteptat să Întâlnim foarte multe asemănări Între oameni, legate de modul de adoptare a comportamentului agresiv. Dar, realitatea a demonstrat și demonstrează continuu că există mari diferențe interindividuale În manifestarea agresivității. Sunt populații, comunități care aproape că nu cunosc agresivitatea și altele care se manifestă deosebit de agresiv. De aexmplu, În cadrul unei statistici oferite de Archer și

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
Între oameni, legate de modul de adoptare a comportamentului agresiv. Dar, realitatea a demonstrat și demonstrează continuu că există mari diferențe interindividuale În manifestarea agresivității. Sunt populații, comunități care aproape că nu cunosc agresivitatea și altele care se manifestă deosebit de agresiv. De aexmplu, În cadrul unei statistici oferite de Archer și Gartner, privitoare la rata omiciderilor, În perioada anilor ’70 situatia (exprimata la 100000 de locuitoriă se prezenta asfel: aproape zero(Norvegia); sub 1(Anglia); 2(Canada și Ghanda); 3(India și

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
2(Canada și Ghanda); 3(India și Italia); 4(Ungaria); 9(SUA); 13(Irlanda de Nord); aproape 14(Thailanda). 2.1.3.Modelul neurobiologic Modelul neurobiologic (Bernardă pleacă de la reacțiile excitative ale celulei vii, care costituie un model in miniatura al; comportamentului agresiv. In ultimile decenii s-au facut experiente intense, prin metoda stimulării electrice a sistemului nervos central, atât la animale cât și la oameni. In general, comportamentul agresiv are un mecanism neural. Stimulatea unor formații talamice și hipotalamice produce un comportament

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
reacțiile excitative ale celulei vii, care costituie un model in miniatura al; comportamentului agresiv. In ultimile decenii s-au facut experiente intense, prin metoda stimulării electrice a sistemului nervos central, atât la animale cât și la oameni. In general, comportamentul agresiv are un mecanism neural. Stimulatea unor formații talamice și hipotalamice produce un comportament agresiv. Fernandez-Molina a demonstrat că există o interelație morfologică și functională Între lobul temporal și diencefal. Anumiti centri ai amigdalei influențează reacțiile afective de apărare, furie și

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
In ultimile decenii s-au facut experiente intense, prin metoda stimulării electrice a sistemului nervos central, atât la animale cât și la oameni. In general, comportamentul agresiv are un mecanism neural. Stimulatea unor formații talamice și hipotalamice produce un comportament agresiv. Fernandez-Molina a demonstrat că există o interelație morfologică și functională Între lobul temporal și diencefal. Anumiti centri ai amigdalei influențează reacțiile afective de apărare, furie și fugă. La om comportamentul agresiv are caracteristici particulare. Aceste caracteristici sunt date de organizarea

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
Stimulatea unor formații talamice și hipotalamice produce un comportament agresiv. Fernandez-Molina a demonstrat că există o interelație morfologică și functională Între lobul temporal și diencefal. Anumiti centri ai amigdalei influențează reacțiile afective de apărare, furie și fugă. La om comportamentul agresiv are caracteristici particulare. Aceste caracteristici sunt date de organizarea specificp a sistemului nervos central, cât și de modelarea funcțională obținută ontogenetic prin stimulări de mediu sociocultural. A doua caracteristică a modelului neurobiologic este constituită de insăși funcționalitatea sistemului nervos, bazată

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
Respingerea cvazi-generală a naturii instinctuale a agresiviatății nu Înseamnă, Însă, și ignorararea unor influențe biologice asupra ei. S-a vorbit multa vreme În anii ’60 despre un cromozom Y suplimentar, numit “cromnozom al crimei”, ce ar fi responsabil de actele agresive. Studiile au arătat Însă că nu există diferențe Între oameni În privința agresivității care să se datoreze unui cromozom Y suplimentar. Sunt recunoscute Însă influențele neuronale prezentate de modelul neurobiologic. Pe lângă acestea ar mai fi influențele hormonale (masculii sunt mult

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
au arătat Însă că nu există diferențe Între oameni În privința agresivității care să se datoreze unui cromozom Y suplimentar. Sunt recunoscute Însă influențele neuronale prezentate de modelul neurobiologic. Pe lângă acestea ar mai fi influențele hormonale (masculii sunt mult mai agresivi decât femelele datorită diferențelor de natură hormonalăă și cele biochimice (creșterea alcoolului În sânge, săcderea glicemiei pot intensifica agresivitatea). 2.2.Caracterul dobândit al agresivității 2.2.1. Ipoteza frustrare-agresiune Patizanii caracterului dobândit al agresivității susțin că aceasta survine În funcție de

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
aceasta survine În funcție de contexe și este un răspuns al individului la condițiile de mediu. In acest sens cea mai cunoscută teorie este cea formulată de cercetatorul american de la Universitatea Yale, John Dollard, și de colaboratorii săi, care explică natura comportamentelor agresive prin ipoteza frustrare-agresiune. Chiar În prima pagină a lucrării lor, intitulată Frustrare și Agresivitate, apar cele două postulate: - “agresivitatea este Întotdeuna o consecință a frustrării”; - “frustrarea Întotdeauna conduce către o anumită formă de agresivitate”. Blocarea căii de atingere a unui

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
reacțiile cu caracter predominant intelectual și obiectiv, reacții de interpretare adecvată a situației frustrante. Intre cele două clase există una intermediară, aeea a indivizilor care, cunoscând normele morale, sociale, dar fără a le interioriza sau accepta, disimulează sau amână reacțiile agresive (Rudică, T., 1979, Pp.137-140ă. 2.2.2.Teoria Învățării sociale Dintr-o altă perspectivă, teoreticienii Învățării sociale susțin că agresivitatea este dobândită fie prin Învățare directă- acordarea de recompense sau pedepse unor comportamente-, fie prin observarea și imitarea unor

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
modele de conduită ale altora. Agresivitatea face deci parte dintre diferitele comportamente sociale pe care individul le achizitionează și care sunt menținute și actualizate când condițiile o impun. Experimentele psihologului american Albert Bandura au demonstrat rolul adultului În Însușirea comportamentului agresiv la copii . Putem așadar disocia două aspecte În anlizele asupra agresivității. Pe de o parte, agresivitatea este considerată o trăsătură internă, inaccesibilă, care ține mai mult de instinct, o potențialitate de a Înfrunta dificultățile, și este parte integrantă a individului

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
tem mai mult de agresivitatea manifestată În plan verbală, iar 30% din victime afirmă că agresiunile le efectează capacitatea de a se concentra asupra sarcinilor școlare. Mitrofan N. (1996, pp.429) identifică patru criterii În funcție de care se pot clasifica conduitele agresive: 1. In funcție de agresor sau de persoana care adoptă o conduită agresivă, diferențiază: * Agresivitatea tânărului și agresivitatea adultului * Agresivitatea masculuiăa și agresivitatea feminiăa * Agresivitatea individuală și agresivitatea colectivă * Agresivitatea spontna) și agresivitatea premeditată 2. In funcție de mijloacele utilizate În vederea finalizării

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
victime afirmă că agresiunile le efectează capacitatea de a se concentra asupra sarcinilor școlare. Mitrofan N. (1996, pp.429) identifică patru criterii În funcție de care se pot clasifica conduitele agresive: 1. In funcție de agresor sau de persoana care adoptă o conduită agresivă, diferențiază: * Agresivitatea tânărului și agresivitatea adultului * Agresivitatea masculuiăa și agresivitatea feminiăa * Agresivitatea individuală și agresivitatea colectivă * Agresivitatea spontna) și agresivitatea premeditată 2. In funcție de mijloacele utilizate În vederea finalizării intențiilor agresive, diferențiază: * Agresivitatea fiziăa și agresivitatea verbală * Agresivitatea directă, cu efecte

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
In funcție de agresor sau de persoana care adoptă o conduită agresivă, diferențiază: * Agresivitatea tânărului și agresivitatea adultului * Agresivitatea masculuiăa și agresivitatea feminiăa * Agresivitatea individuală și agresivitatea colectivă * Agresivitatea spontna) și agresivitatea premeditată 2. In funcție de mijloacele utilizate În vederea finalizării intențiilor agresive, diferențiază: * Agresivitatea fiziăa și agresivitatea verbală * Agresivitatea directă, cu efecte directe asupra victimei, și agresivitatea indirectă,Între agresor și victimă existând intermediari. 3. In funcție de obiectivele urmărite, diferențiază: * Agresivitatea ce urmarește obținerea unor beneficii, a unui câștig material * Agresivitatea ce

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
și agresivitatea instrumentală. Diferența principala constă În faptul că prima formă apare, mai ales, ca urmare a supărării sau ostilității, În timp ce a doua (instrumentalăă este orientată, În primul rând, În directia obtinerii unui castig material (bani, obiecte etcă, iar actul agresiv in calitate de mijloc de obținere a unor asemenea achiziții. O formă particulară de agresivitate instrumentală o constituie conflictul realistic de grup, formulare ce aparține autorilor americani Levine și Campbell.Specific pentru acest tip de conflict este faptul că anumite

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
conduce, din nefericire, În loc de câștiguri, mai ales la pierderi, de cele mai multe ori irecuperabile. 4. In funcție de forma de manifestare a agresivitatății, diferențiază: * Agresivitatea violentă și agresivitatea nonviolentă; Agresivitatea latenăa și agresivitatea manifestă; O altă tipologie a conduitelor agresive care combină mai multe criterii - planul agresiunii, verbal/fizic, gradul de deschidere, directă/indirectă, și tipul de implicare a agresorului, activă/pasivă-, a fost realizată de J.Herbert În 1991 (cf. L.Șoitu, C.Havârneanu,2001ă și include: 1. Agresiuni

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
mai acută, mai pertinentă și mai traumatizantă de agresivitate prin limbaj. Daca ironia, sub forma ei obișnuită, nu are conotație clară de răutate, sarcasmul are corespondent patologic- sadismul- și vehiculează o Încărcătură considerabilă de răutate. 3. Calomnia constituie cea mai agresivă formă verbală. Deși pare un act spontan, ea este un scenariu bine conceput al adolescentului. Va exista mai Întâi alegerea șintei, adică a colegului sau a profesorului În jurul căruia se va structura conflictul, ceea ce Înseamnă o acumulare de resentimente, de

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]