18,056 matches
-
de sociologie a educației, a culturii organizaționale, din seria găsirii eforturilor, procedurilor, principiilor de reducere a stresului educatorului și a educaților în fața noilor cerințe ale educației acestora, a noilor expectanțe, a eficientizării managementului clasic (Quinn, 2001). Astfel leadershipul devine o alternativă, o paradigmă de perspectivă, care cere însă o nouă abordare a competențelor educatorului și se opune sau ameliorează magistrocentrismul, autoritatea, prioritatea învățării clasice a cunoștințelor, aplicarea criteriilor rigide de evaluare, ruptura școlii în sine față de realitate și de perspectivă, nemobilizarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de ceea ce unii autori denumesc "managerial leadership", pentru a sublinia mai accentuat rolul leadershipului în aplicarea managementului clasic, pe fondul activităților manageriale cunoscute, pentru a obține mai eficient performanțe în clasă, a lua decizii de calitate, a depăși dificultățile prin alternative procedurale, a realiza motivarea elevilor, a îndeplini și așteptările acestora, a-și asuma toți responsabilități, a realiza negocieri variate. Practic, educatorul oferă aici o privire, o abordare asupra obiectivelor, resurselor, organizării, criteriilor de desfășurare și evaluare a eficienței activității (ca
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
planificare, organizare, decizie, finanțare, evaluare, reglare), iar în leadership pe utilizarea interrelațiilor pentru realizarea optimă a activităților (motivare, participare, îndrumare, stimulare, facilitare, ghidare, coordonare, consiliere). Educatorul-manager alege obiectivele, resursele și activitățile potrivite lor, le administrează și gestionează, pe când educatorul-lider caută alternativele procedurale, formulează ipoteze de soluționare, identifică oportunități, amplifică punctele tari, asigură calitatea. De aceea leadershipul nu este o poziție socială, ca cea de lider formal, ci un sistem de acțiuni efective în clasă, un mod de a vedea realizarea succesului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în grup/clasă în comunicare și colaborare, utilizarea influenței și a charismei în determinarea acțională a celorlalți și atragerea, motivarea lor pentru realizarea obiectivelor. În fond, aici se vede dinamica relațiilor de bază în procesul influențării, atragerii, motivării elevilor prin alternative procedurale și de stimulare, disciplinare, conștientizare, responsabilizare. De unde și utilizarea termenului de relationship, ca bază pentru leadership în grup, unde comunicarea și colaborarea se pot realiza prin mijloace verbale, nonverbale, paraverbale sau acționale, încât leadershipul a putut fi definit și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
decât îmbunătățirii experienței educative din clasă, diminuării caracterului autocratic al conducerii educatorului și transformării lui în lider democratic, antrenării educaților-lideri de grup, creșterii gradului de responsabilitate în rezolvarea sarcinilor. Sau unii autori (Bellinger, 2004) nu consideră managementul și leadershipul ca alternative care se exclud în realitatea acțională curentă, ci dimpotrivă, se integrează, se susțin reciproc, fiecare devenind instrument pentru celălalt, după nevoile realizării acțiunilor lor specifice. Este tocmai aici un avantaj pentru educatorul clasei, în exercitarea dublului rol de manager și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
experiențelor de învățare, • cum maximizează sarcinile și situațiile necesare noii abordări, • cum identifică și analizează diferitele efecte asupra motivării educaților și a interrelaționării lor ș.a. Iar acestea se concretizează • în modul cum proiectează căile/rutele de rezolvare, • cum antrenează în alternative elementele contextului pedagogic, • cum previne diferitele probleme critice, erori, disfuncții, atitudini. Desigur că nu se pot îndepărta total practici ale managementului clasic, existând elemente care-l solicită pentru a da fondul general al activității, educatorul real combinându-le în diferite
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Să aplice relații democratice, de colaborare în stabilirea regulilor necesare, bazate pe experiențe și așteptări, a consecințelor pozitive și negative, a responsabilităților. ► Să pornească de la elementele de rutină pentru a fi dezvoltate, a adopta o manieră flexibilă prin introducerea de alternative, antrenarea educaților în luarea de decizii organizatorice, prevederea modului de sprijinire, îndrumare și coordonare, găsirea soluțiilor pentru restructurarea acțiunilor, condițiilor, experiențelor de învățare. Să asigure o învățare cât mai atractivă pentru fiecare elev, prin sarcini relevante, care-l interesează, prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
1-21). Sau sunt sintetizate motive pentru care să fie promovat leadershipul în fața managementului clasic administrativ, ca schimbare de paradigmă (Tomlinson, 2004): • noile obiective formative ale educației, • democratizarea relațiilor, • poziția centrală a educatului în instruire, • rolul reflecției, • aplicarea și susținerea de alternative în soluționarea problemelor, • valorificarea experienței școlare și extrașcolare, • accentul pus pe stimularea și evaluarea performanței, • valorificarea evaluării continue și a feedbackului, • stimularea acțiunii-cercetare, • afirmarea rolului consilierii în educație, • accentul pus pe participarea educatului în management, • raportarea managementului la contextul real
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
practicieni pot face cercetare științifică reală, efectivă, dar cât, în ce condiții de context, cu ce metodologie, dacă și cum trece spre conceptualizare sau rămâne la dezvoltarea calitativă a practicii. Aceasta s-a conturat ca o paradigmă de actualitate, o alternativă la cercetarea și experiența lor tradițională, nu numai în sens postmodernist, dar deosebit de utilă reconsiderării activității educaționale. Scopul este de a găsi și alte moduri de abordare decât cea pozitivistă, de tip empiric-formal, strict experimental. Admițând marea varietate a situațiilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Graby, 1998, pp. 6-10). În esență, recursul la valorizarea nevoii și varietății interpretării în educație, conturată după anii '70, ca reacție la depășirea abordării pozitiviste generalizate și la domeniile socioumane, a condus la relevarea diferențelor între cel puțin a două alternative, regăsibile și în cercetarea pedagogică: calitativ și cantitativ, subiectiv și obiectiv, fapte și valori, descriptiv și prescriptiv, postmodernism și pragmatism ș.a. Complexitatea educației, nevoia compatibilizării lor obligă însă la stabilirea dialogului în clarificarea acestora, în alegerea alternativei, conform realității contextului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
puțin a două alternative, regăsibile și în cercetarea pedagogică: calitativ și cantitativ, subiectiv și obiectiv, fapte și valori, descriptiv și prescriptiv, postmodernism și pragmatism ș.a. Complexitatea educației, nevoia compatibilizării lor obligă însă la stabilirea dialogului în clarificarea acestora, în alegerea alternativei, conform realității contextului, a principiul democratic în știință și în practica educațională, în cooperarea cercetător-practician. Tabel 22: Cercetarea calitativă în educație Criterii Cercetarea calitativă versus cercetarea cantitativă Raportare la complexitatea educației • Procesele complexe se dezvoltă în timp și sunt determinate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
constatate → desfășurarea acțiunii de cercetare →observarea efectelor și colectarea datelor → reflecția → revizuirea planului → efectuarea noii acțiuni → noi observări → reflecții, interpretări finale →valorificarea rezultatelor. Sau într-un alt model al demersului său, practicianul-cercetător poate dezvolta momentele: → stabilirea diagnosticului → planificarea acțiunii, cu alternative → aplicarea, cu selectarea unor acțiuni → evaluarea, cu studierea consecințelor → specificarea a ceea ce a câștigat, cu identificarea rezultatelor. Desigur că practicianul-cercetător va respecta și principii specifice ale acțiunii-cercetare, subliniază O′Brien: reflexivitatea critică, critica dialectică, apelul la cooperare ca resursă, asumarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Este un proces de reflecție, dar una spontană apoi deliberat și sistematică pentru căutarea evidențelor la o aserțiune, pentru desfășurarea unui proces de căutare a rezolvării unei situații problematice, indică modul de colaborare în investigare, valorificare a resurselor, găsirea de alternative în rezolvare, clarificarea tensiunii în identificare, interpretare, aplicare., cu tensiuni între valori.. Reflexivitatea este esențială pentru autointerogare, autoevaluare, cu rolul dominant în dezvoltarea profesională a practicienilor prin soluționarea problemelor contextului, prin experimentul de intervenție în ameliorarea situației. • Acțiunea-formare-cercetare în educație
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
la activități, dă substanță gândirii lor critice și reflexive, le activează valori individuale, le verifică ipotezele, organizează grupuri de cercetare. După 1980 s-au diversificat cercetările în acest tip de acțiune-cercetare din nevoia creșterii eficienței și eficacității activității educaționale, ca alternativă la cercetarea academică, a creșterii performanței profesionale, a valorificării experienței educatorilor. Dar teoria asupra acesteia naște încă unele controverse, privind conceptele, filosofia, aplicațiile, metodele, natura cunoașterii, centrarea pe practicianul-cercetător, practicianul reflexiv, deși critică empirismul acțiunii tradiționale și trece la interpretarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
asupra cunoașterii ei și regăsibilă în modelul epistemologic fundamentat de către Th. Kuhn. Valoarea aplicativă a acestuia, după un demers similar întreprins asupra științei propriu-zise a educației (Joița, 2009), constatăm că reprezintă și facilitează o reconstrucție a logicii gândirii pedagogice, o alternativă în abordarea procesului evoluției științifice a interpretării practicii educaționale, a specificului intern al domeniului. În acest context, se poate afirma rolul predominant al paradigmei, ca nou concept epistemologic valorizat în filosofia științei, în fața teoriilor clasice (aici, în fața "teoriei/teoriilor practice
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
E. (2002), Educația cognitivă. Fundamente. Metodologie, Editura Polirom, Iași. Joița, E. et al. (2003), Pedagogie-educație și curriculum, Editura Universitaria, Craiova. Joița, E., coord. (2005), Strategii constructiviste în formarea inițială a profesorului, Editura Universitaria, Craiova. Joița, E. (2006), Instruirea constructivistă o alternativă. Fundamente. Strategii, Editura Aramis, București. Joița, E., coord. (2007), Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de învățare cognitiv-constructivistă, Editura Didactică și Pedagogică, București. Joița, E., coord. (2008), A deveni profesor constructivist. Demersuri constructiviste pentru o profesionalizare pedagogică inițială, Editura Didactică și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
to overcome a largely accepted prior obstacle choosing the behaviorist-essence programmed projection, respectively the instructional design. However, in order to respect the above-mentioned paradigms in the process of reconceiving activities we need to make the projection more flexible, to choose alternative models, which implies the affirmation of the flexible, constructivist projection priority paradigm versus the instructional design paradigm. f) Evaluation (chapter 7) is the finalization, as process and methodology, of the entire system of competence formation, which implies the shift of
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
managementului comportamentului Principiile ce permit profesorului controlarea răspunsul emoțional față de elev, urmărind preîntâmpinarea și reducerea comportamentelor inadecvate sunt: 1. Promovarea comportamentului adecvat Aplicarea de recompensele, sancțiunile și consecințele În mod consecvent. Realizarea unui echilibru Între sancțiuni și recompense. Oferirea de alternative elevului pentru a-l Învăța să-și asume responsabilitatea pentru acțiunile sale. Oferirea de alternative la confruntare. 2. Separarea comportamentulului de copil Comportamentul este inacceptabil, nu elevul. Catalogând elevul ca rău se poate Întâmpla ca el să devină rău. Încurajat
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
comportamentelor inadecvate sunt: 1. Promovarea comportamentului adecvat Aplicarea de recompensele, sancțiunile și consecințele În mod consecvent. Realizarea unui echilibru Între sancțiuni și recompense. Oferirea de alternative elevului pentru a-l Învăța să-și asume responsabilitatea pentru acțiunile sale. Oferirea de alternative la confruntare. 2. Separarea comportamentulului de copil Comportamentul este inacceptabil, nu elevul. Catalogând elevul ca rău se poate Întâmpla ca el să devină rău. Încurajat, elevul poate Învăța să-și Îmbunătățească comportamentul. Comportamentul adecvat, totuși, ar trebui Întotdeauna asociat cu
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
Separarea comportamentulului de copil Comportamentul este inacceptabil, nu elevul. Catalogând elevul ca rău se poate Întâmpla ca el să devină rău. Încurajat, elevul poate Învăța să-și Îmbunătățească comportamentul. Comportamentul adecvat, totuși, ar trebui Întotdeauna asociat cu persoana. 3. Oferirea alternativelor de comportament Greșelile pot fi privite ca o parte a procesului de Învățare. Promovarea alternativelor de comportament presupune: a) oferirea posibilității ca elevii să facă alegeri privind comportamentul lor; b) stimularea alegerilor potrivite; c) aplicarea consecințele alegerii lor. Transmiterea mesajului
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
Întâmpla ca el să devină rău. Încurajat, elevul poate Învăța să-și Îmbunătățească comportamentul. Comportamentul adecvat, totuși, ar trebui Întotdeauna asociat cu persoana. 3. Oferirea alternativelor de comportament Greșelile pot fi privite ca o parte a procesului de Învățare. Promovarea alternativelor de comportament presupune: a) oferirea posibilității ca elevii să facă alegeri privind comportamentul lor; b) stimularea alegerilor potrivite; c) aplicarea consecințele alegerii lor. Transmiterea mesajului că elevul este responsabil pentru alegerea făcută, prin oferirea unei arii limitate de alegeri și
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
simtă mai bine și pentru a distrage atenția de la greșeala pe care a făcut-o, nu este neapărat un atac la adresa profesorului. Comportamentul secundar poate fi verbal sau non-verbal. Focalizarea pe comportamentul primar accentuează ideea că elevul are la dispoziție alternative de comportament și este responsabil pentru ceea ce face. Focalizarea pe frustrarea indusă de comportamentul secundar Înrăutățește și mai mult lucrurile. 5. Implicarea activă În construirea unei relații pozitive cu elevul pentru sporirea Încrederii reciproce Unor elevi (mai ales adolescenților) le
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
elevi. Rezolvarea cu calm a conflictelor este unul dintre cele mai importante modele de comportament. Calmul, predictibilitatea și siguranța sunt abilități cheie care trebuie modelate. 7. Profesorul trebuie să fie ferm atunci când are de luat o decizie Atunci când profesorul oferă alternative de comportament elevilor, nu trebuie făcute excepții de la consecințele stabilite, fie pozitive, fie negative. Acordarea unei recompense pentru un comportament adecvat arată că profesorului Îi pasă și că Își va respecta cuvântul dat. Aplicând o consecință negativă, profesorul va adopta
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
este de asemenea de folos profesorului. 7. Reamintirea regulilor Reamintirea prietenească a regulilor În clasă se poate dovedi o strategie eficientă care evită confruntarea. Referirea la reguli ca “regulile noastre permite o abordare impersonală a problemelor de disciplină. 8. Oferirea alternativelor clare Prezentând consecințele continuării unui comportament nepotrivit, profesorul transmite elevului responsabilitatea alegerii. 9. Aplicarea consecințelor stabilite În cazul Încălcării regulilor Dacă elevul continuă să facă alegeri nepotrivite, se pot aplica consecințele stabilite, iar când elevul adoptă un comportament adecvat, relația
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
Wagner dau și câteva sfaturi generale, În privința unor situații conflictuale la clasă: ¾ Evitarea confruntării cu elevii În fața clasei, căci ei pot câștiga astfel noi aderenți; ¾ Evitarea oricărei amenințări, mai ales pe cele care pot fi percepute ca fizice; ¾ Optarea pentru alternativa care dă câștig de cauză și profesorului, și elevilor; ¾ Încurajarea elevilor pentru a descrie percepția lor asupra stării conflictuale, dar și profesorul trebuie să explice propria percepție asupra stării conflictuale respective; ¾ Exemplul personal al profesorului diriginte poate fi foarte convingător
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]