67,494 matches
-
Paris existau sute de lăcașuri de cult, catolice, protestante, adventiste, iehoviste, budiste, islamiste, mozaice. Dar n-avea cum să-l afle nici la Notre Dame, nici la Madelaine, nici la Sacré Coeur, nici la... Și apropo de Sacré Coeur, își aminti de o "ispravă" a revoluționarilor francezi de la 1789. Cuprinși de "furie patriotică", revoluționarii au luat cu asalt lăcașul de maici. Halal! Existau în Paris și câteva biserici ortodoxe grecești, rusești, bulgărești, sârbești... Erau, după știința sa, și trei lăcașuri ortodoxe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cândva și legătura asta, cu trecerea anilor, mă chinuiește. Și cum te pot eu ajut? Mi se pare că te cunoștea, că vizita acest lăcaș... Pe aici vin mii de credincioși, fiecare cu problemele, păcatele și gândurile lui... Poate îți amintești părinte. Numele de familie îi era Didier. Avea o soră, artistă cunoscută, Eleonor Didier. Le știu. Artista nu prea calcă pe aici. Sora ei, în schimb, venea cam o dată sau la două luni. Odată pe an se spovedea. Nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Auzea, în surdină, pianul. Să se fi întors Mihai? Deschise ușa încetișor, pentru a nu deranja. Nu era nimeni în acea cameră mare, spațioasă, pe care el o numise amfiteatru. Erau multe fotolii, un pian mare cu coadă... Și-l aminti pe Mihai copil, aplecat asupra claviaturii, cu mâinile care-i alergau cu repeziciune pe clape și i se făcu dor de el, ajuns acum mare pianist recunoscut, cu concerte în toată lumea. Aici e sufletul lui! Se așeză într-un fotoliu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
trist, se gândi la ce lăsase în urmă, la frumusețea și liniștea casei lui de la Bucura, la ce-l aștepta la București Camelia, fetele, marinarul... Ajuns în apropiere de capitală, își spuse că n-are rost să-și facă gânduri, amintindu-și, zâmbind, de spusele lui Mircea cel Bătrân: "bucuroși le-om duce toate, de-o fi pace sau război"! O anunțase pe Camelia de sosirea sa și era așteptat de toată familia. Fetele s-au bucurat, i-au sărit, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și s-a explicat: Mi se prezintă zilnic, de la Restaurant și Recepție, toate comenzile "mai speciale" și în categoria asta a intrat și comanda domnului Petre Vlaicu, din București, pentru Crăciun și Anul Nou. Când am văzut-o, mi-am amintit de dumneata și am dat ordin să fii condus la mine, ca o veche cunoștință... Vii de sărbători cu familia, ai unde sta? Deși toate cele opt etaje sunt pline, pentru prieteni... Mulțumesc, am casa mea in Bușteni. Ești proprietar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
despărțite de o mică măsuță, așa că nu deranjam pe nimeni. Aerul condiționat susura în surdină, ceilalți din familie își vedeau de-ale lor, cu glume și amintiri... Ai ascultat povești când erai mică? Bineînțeles. Și cum începeau? Nu-mi mai amintesc. La noi, multe încep cu "a fost odată"... Ei bine, află că pe aici a fost odată un oraș căruia i se spunea "Micul Paris". Asta cam acum o sută de ani, între cele două războaie mondiale. Așa i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și frumos împodobit și se despărțiră, după o primă jumătate de zi plină de imagini și emoții de neuitat. Conveniră să se revadă "când se vor trezi"! Seara de Ajun a fost o reușită. Cu toții erau fericiți, nu-și mai aminteau de câți ani nu mai fuseseră împreună. Fericirea și bucuria se citea pe fețele tuturor, părinți și copii. Petre și Camelia erau fericiți că cei patru copii ai lor au crescut sănătoși și frumoși, că fiecare are un drum al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
bine. Intră alături, la Capșa și ceru un coniac, spunându-și, după ce a tras primul gât: Uite așa încep toți bețivii. Te apucă un of și fuga la pahar! Știa că așa ceva n-o să i se întâmple lui, dar zâmbi, amintindu-și de budana babei Floarea. Și ea "consuma", ca să-și mai uite necazurile, ca să mai uite de bătrânețe și singurătate. Nu prea erau mușterii la Capșa! Localul decăzuse, nu mai erau vremurile când aici întâlneai tot ce era mai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Camelia îl întâmpină cu întrebarea: Unde mi-ai umblat, domnule, până la ora asta? Cu anunțuri pentru Bușteni. Patru ceasuri? Dacă mergeam eu, într-un ceas dădeam anunț și la Washington și la Moscova și la Beijing! Ca matale, bobocule..., își aminti Petre o replică din Caragiale! Ai ceva de mâncare? Da, domnul e flămând, vine de la plimbare! Pune-te masă, scoală-te masă! Fetele pe unde-s? Ca și tine, la plimbare, doar eu în casă, la aragaz, la mașina de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
tavă, pahare, o garafă plină cu ceva închis la culoare. Dispăru pentru câteva clipe și reveni cu un platou mare plin cu tot felul de bunătăți și cu un coș cu pâine. Domnule Petre, bine ați venit. Nu-mi mai amintesc dacă atunci când mi-ați dat comanda am băut aldămașul, dacă nu, o facem acu', de două ori nu strică. Umplu paharele și un parfum de pădure năvăli în cameră. Noroc și numai bine, domnule Petre! Noroc să ne dea Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cârnați, și leber, și tobă, am afumat și niște slănină... De la oile noastre avem și ceva brânză bună... După micul dejun "subțire" de dimineață, Petre nu așteptă să fie invitat a doua oară. Și ce minunății erau pe masă! Își aminti de ce mâncase pe la Paris, pe la restaurante sau cumpărate de la magazine. Păi ăia de acolo să poftească la badea Ion și lelea Maria să guste ceva ca lumea! Badea Ion îl urmărea cu bucurie pe "domnul Petre" cum se înfrupta, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Toni. Nu se plictisea, mereu își găsea ceva de lucru. Ba în livadă, ba la gard, ba prin sat, la sfat cu oamenii..., dar totuși viața e făcută ca să fie trăită în familie sau cel puțin în doi. Deodată își aminti de ametist uite mesajul! Am bucuria de a trăi, de a crea și parcă ura care-l sugrumase de atâta timp se risipise. Și evadarea din București îi făcuse atât de bine! Cu mâinile lui a creat această casă, această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
lui sosiseră saltelele, pe care le puse fiecare la locul ei, aranjă cearșafurile, pernele, plăpumile și păturile. În bucătărie orândui "inventarul" și apoi se apucă de meniu. Paștele era o sărbătoare deosebită, care se cerea cinstită cum se cuvine. Își amintea de bucatele mamei, dar cumpărase de la o librărie din București, fără știrea Cameliei și a fetelor, o carte de bucate de Sanda Marin și trecu la documentare. Cu vopsitul ouălor n-o să fie probleme, cozonacul și pasca o să le comande
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
surpriză pentru tine. Ce surpriză? Uite, ți-am adus icoana pe "glajă", cea păstrată în camera mea, de la bunica. Să o pui în camera ta! Dacă a fost în camera ta, să rămână în camera ta de aici, să-ți amintească mereu de bunica. E o icoană veche, frumoasă, prețioasă, cred că și bunica o avea de la mama ei. Ne-a ocrotit casa, să vă ocrotească și pe voi mai departe. La masă, Petre trăgea cu coada ochiului la Ana, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Șultz), fierărie (Grigore Airinei), frizerie și mici magazine (dugheni), o măcelărie lângă actualul monument al eroilor și un mic abator lângă podul de peste Siret, distrus de bombardamente. Mai spune că pe Imaș era un aerodrom, deservit de șase avioane. Își amintește și câteva nume de piloți locali: Starler, Ionoscuți, Mateescu. Judecătoria care era amplasată lângă Casa Grigorescu, peste drum de actuala poliție, era deservită de 4 judecători și șase avocați. Fabrica de sticlărie producea sticlă pentru geamuri, diverse obiecte unicat, bibelouri
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cele două războaie mondiale din curtea bisericii din Lespezi (la Brăteni) și a bisericii din Heci. La Bursuc Deal, este Mormântul Eroului Necunoscut din timpul războaielor și un Cimitir în memoria ostașilor sovietici, căzuți în al doilea război mondial. Ne amintesc despre cei căzuți la 1907 plăcuța de pe peretele primăriei și monumentele din curtea primăriei și cel din centrul civic. Un loc de pelerinaj și de aducere aminte poate fi și Cimitirul Evreiesc de pe malul Siretului. Deocamdată, în comuna Lespezi sunt
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
existență, de directori cu importante calități manageriale, cum ar fi: Gheorghe Slătineanu, Gheorghe Curcă, Vasile Șeremet, Ioan Varzaru, Octav Greșanu, Ioan Ciubotaru, Jenica Mărculeț și Alexandru Hirean, director la data întocmirii prezentei monografii. Despre realizările directorului Gheorghe Curcă s-a amintit în medalionul de la începutul prezentării școlii. Directorul Vasile Șeremet a preluat conducerea școlii într-o perioadă tulbure, între 1943 și 1948, pentru orientările sale politice a sufereit prigoanele regimului comunist. Alături de soția sa, Maria Șeremet, a fost adeptul unei discipline
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu tact pedagogic, ca: Mihai Hanganu (1926-1928), Nicolai Marinciuc (19281936), Vasile Apopii (1936-1949), Petru Jugaru (1946-1968), Ana Toma (1969-1978), Maria Roșca (1978-1985), Florentin Maftei (1985prezent). Din cele peste 100 de cadre didactice care au funcționat în decursul existenței unității școlare amintim pe Dumitru Cojocaru, Mihai Grigorescu, Emilia Lăzăroaia, Ioan Gordin, Vasile Mihăilescu, Maria Muscaliuc, Iordache Muscaliuc, Elena Sidor (Andronache), Gheorghe Ursanu, Natalia Prescure, Ion Calistru, Gelu Cojocaru, Rodica Curcă, Gheorghe Toma, Alexandru Bratu, Ana Cojocaru, Petru Sandu, Aurel Roșca, Anicuța Caba
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Heci. În 1927, un lespezean a participat la un concurs al ceramiștilor (olarilor) la Paris. Înrudite cu olăritul mai sunt și producerea cărămizilor, a teracotelor și a țiglelor pentru acoperișuri, necesare construcțiilor, care se produceau la Lespezi. Locul care ne amintește de aceste produse se numește „La cărămidărie”. Astăzi se mai fac sporadic chirpici, cărămizi sau bolțari din pietriș și ciment. Cojocăritul se practica într-o măsură mai mică în toate satele, mai mult în târgul Lespezi, unde se lucrau căciuli
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
slujbei Sfintei Liturghii. După cununie, mirii petreceau alături de tinerii satului până seara, luânduși astfel rămas bun de la viața pe care au dus-o până atunci. Duminică seara veneau oamenii însurați. De obicei, participa tot satul la astfel de eveniment. Îmi amintesc ce spunea tata: „Vecinii se împrumutau unii pe alții cu bani și mergeau toți împreună. Cu cincisprezece lei plecai la nuntă: zece lei îi închinai pe masă, un leu îl dădeai bacșiș la lăutari, un leu bacșiș în sân la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu elevii și gospodarii din sat. A pus în scenă piese de teatru ca Un moldovean la București - locul I pe Moldova; Tache, Ianche și Cadâr; Păcală și Tândală la târg, în care actori erau tineri și familii căsătorite. Îi amintim pe Petru Paschevici, Pavel Gheorghică, Petru Tănase, Dinu Agănencei, Maria și Anica Toader, Maria Melinte, Marița Bejan, Catinca Postelnicu. De amintit și grupul vocal ,,Pe plai de dorĂĂ și formația de fluierași, ambele instruite de profesorul Ioan Gordin. Erau cunoscuți
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
țigan,Horghidan, violonist din GuleaDolhasca, așteptat de toată lumea să cânte Ciocârlia, demonstrându-și talentul; orchestra lui Tudorică, trompetist tot din Gulea; fanfara satului, condusă de mai mulți muzicanți, printre care Ilie Ciubotaru, Vasile Pascal sau Mihai Slătineanu. Hecenii își mai amintesc de Ilie Ciubotaru - clarinet, Vasile Pascal - trompetă, Constantin Lișman și Stelea Slătineanu - bariton, Constantin Ciorângă - contrabas, Gheorghe Bolobiță - toboșar, Mihai Slătineanu - clarinet, Dumitru Ungureanu - trompetă și clarinet și de rapsodul popular Dumitru Slătineanu la dobă. Fanfara cânta la hore și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
frații Dolănescu, Daniel Iordachioaie și alții. Dintre orchestre a evoluat Rapsozii Botoșanilor, condusă de maestrul Ioan Cobâlă. Pe această scenă au loc și spectacole organizate de copii, sub îndrumarea educatorilor, învățătorilor și profesorilor. Printre cei mai vechi animatori culturali îi amintim pe învățătorii Gheorghe Curcă, I. Luchian și pe profesorul Șeremet, care avea un grup coral de ținută. După război, prin anii '57 - '58, învățătoarea Elena Sava dirija un cor de copii, iar profesorul Octav Greșanu instruia o echipă de dansuri
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
culturali, unii foști directori de instituții culturale: Ilie Pascal, Mircea Hreamătă, Vasile Spataru, Maria Turicof, Elena Sava, Constantin Sava, Aurel Roșca. CINEMATOGRAFUL, BIBLIOTECILE ȘI MASS-MEDIA În cadrul școlilor și al căminelor culturale a apărut și cinematograful. Cei mai în vârstă ne amintim de caravanele dotate cu aparate de proiecție și grupuri electrogene care poposeau periodic la școlile din comune, proiectând filme de prin anii Ă50. Prima sală dotată cu aparate de proiecție, unde se rula la început un film pe săptămână, apoi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
echipa de fotbal care activa în divizia B. De echipă se ocupa contabilul-șef al fabricii, Steinberg, care era și ginerele proprietarului fabricii, ce locuia la Botoșani. Terenul de joc era pe Imaș, lângă oborul vechi. Dintre jucători și-i amintesc pe Petru Străchinaru și Ioan Moglan, care aveau să se ocupe de reorganizarea echipei după război. Prin anii Ă60, echipa a fost reorganizată sub numele de „Siretul Lespezi”, condusă la început de Ioan Moglan și apoi de Dumitru Bitter. După
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]