26,366 matches
-
nu sunt în stare să găsesc pe moment, iar Doru al meu suferă de anemie, de anemie severă postoperatorie... Mi-am lăsat mașina în piațeta din fața primăriei și, când m-am întors după vizita făcută colegilor mei pentru a o apuca spre casă, m-am trezit față în față cu primarul. O, dom’ profesor, s-a bucurat Mircea Tandu, ce surpriză!... Era un om scund, bine legat, cam pântecos pentru vârsta lui, îmbrăcat într-o haină de piele care abia îl
CRAVATA CU PICĂŢELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383137_a_384466]
-
chilia sa de la Mănăstirea Sihăstria: „Ei vin, săracii, aduși de îngerii lor păzitori..., fiecare cu năcazuâ lui..., el vine cu credință și, dacă se tămăduiește, nu-i de la mine, îi de la Dumnezeu!... Vin, săracii, ca albinele; când îi văd, m-apucă plânsu'..., aleargă, săracii, ca să câștige iertarea păcatelor, pentru credința lor curată cu care aleargă la Domnul...“ Câtă dragoste, smerenie și durere fără margini răzbat din aceste cuvinte!... Părintele Ilie Cleopa a împlinit cuvintele Mântuitorului „Mer¬geți în toată lumea și pro
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
știa el prea bine! Numai cu căutătura aceea a ei nu păreau să fie lucrurile în ordine. Bine, și ce-l deranja pe el asta? se gândise. Nu că-l deranja, își imputase apoi, altfel trebuia pusă problema. Dar nu apucase să-și elucideze nici pe departe starea de spirit, prea repede ajunsese la capătul aleii. Și mai era o prioritate înainte de a-și explica toate câte le simțea și le gândea în acel moment: să decidă dacă se întoarce sau
CALUL NEGRU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383141_a_384470]
-
situații. - Stai să-ți spun una nostimă cu Todoran, îmi zice la un moment dat Deliu Petroiu, căci întrebasem de bunul său prieten. Și nu s-a putut stăpâni să nu râdă, amuzat de deznodământul întâmplării pe care nici nu apucase încă să mi-o povestească. Nu de mult mă aflam cu Todoran la Lloyd, continuă în cele din urmă, să îmbucăm ceva în grabă, fiindcă el avea în după-amiaza zilei aceleia examen și, cu toate că e comod și foarte măsurat în
ŞĂGALNICUL DELIU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383138_a_384467]
-
râuri, orașe, munți cu sumare descrieri. Fără modestie, am uimit examinatorul, care m-a întrebat cu ce profesor am învățat eu geografie. - În clasele primare, i-am răspuns, de la învățătorul meu, domnul Arsu. L-am supărat rău pe profesor, dar... apucase să-mi dea nota maximă și felicitările. Totuși, la ascultare era îngăduitor cu noi, cu aprecieri ponderate pentru cei mai buni și fără jigniri pentru cei mai slabi. Mi-aduc aminte de două întâmplări, tot la lecțiile de geografie, aveam
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
învățător. Domnul Arsu ne mai potolea elanul din când în când cu câte o privire de harpie și un șuierat scurt: - Mă! Pe loc ne prefăcea în statui, dar nu ne ținea mult starea asta de cumințenie forțată, iar ne apuca, iar privirea și... mă! Dar într-o zi, nu știu din ce motiv, preaplinul de energie ne inundase sufletele cu totul. Deși ne avertizase de câteva ori cu obișnuitul „Mă!”, eu și Țuțu continuam să ne izbim cap în cap
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
capii? Într-adevăr, și eu și Țuțu îl imploram cu priviri de ovine nevinovate, doar-doar îl înduioșăm cu atitudinea noastră tâmpă. Bineînțeles că nu l-am înduioșat. - Lasă, mă, că vă fac eu berbeci, ca să vă liniștiți! Și ne-a apucat pe amândoi de ceafă, dându-ne cap în cap. Amândoi am urlat din toți rărunchii. Și acum simt durerea loviturii de atunci. - Nu vă place să fiți berbeci? Parcă vă plăcea acolo-n bancă! Hai, încă o dată! Și tot așa
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
printre crengi, precum șarpele biblic sâsâindu-ne în ochi cu păcătoase îndemnuri: - Sss! Hai, rupeți, mușcați, că sunt bune! Luați cât mai multe, să vă săturați! Rupeți crengile cu totul! Altfel, le ia colegul pe toate și tu nu mai apuci, nu mai ai ce să mănânci. Sss! Sss! Așa ne îndemna șarpele lăcomiei. Toți ne-am înarmat cu bolovani, pietre, bucăți de lemne, scânduri, și am început să aruncăm în caiși. Alții, mai sprinteni, s-au urcat în ei și
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
în curtea școlii. Probabil că-i șoptise: - Hai să-ți vezi odraslele educației dumitale! Domnul Arsu s-a oprit pe alee năucit de ce vedea. Până l-a observat un coleg care a strigat: - Șase! A venit domnul Arsu. N-am apucat să aruncăm caisele crude din buzunare și sâni, pentru că am alergat în clasă ca smintiții, fără să mai gândim ce facem. Doream să ajungem la locșoarele noastre din bancă și să luăm poziții de îngeraș cu mâinile la spate. Ce
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
mulți ani de când „eram eu bună la matematică în liceu”, iar în facultatea de arhitectură nu se făcea decât un an de matematică. A fost greu. Colegii mei toți erau ingineri, și „se jucau cu numerele”. Eu trebuia să îi apuc din urmă, să le țin pasul, să fac față unei competiții incredibile, de minți „inginerești”. Au fost momente când mă întrebăm „Ce caut eu în sala asta de clasă?” Dar am terminat cu bine. Între timp diploma mea de arhitectură
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383056_a_384385]
-
urmă, să le țin pasul, să fac față unei competiții incredibile, de minți „inginerești”. Au fost momente când mă întrebăm „Ce caut eu în sala asta de clasă?” Dar am terminat cu bine. Între timp diploma mea de arhitectură nu apucase să fie trimisă la facultatea de la Cluj, unde ar fi urmat să lucrez ca asistent. Mama a reușit, cu ajutorul unei secretare „mama studenților” (iar sunt supărată pe mine pentru că i-am uitat numele) să îmi scoată diploma de arhitect de la
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383056_a_384385]
-
are the airplanes crowding me șo tightly? Where am I now? And why șo far from home? ARMĂSARUL AURIU Păscându-mi nutrețul pe colinele tale Pe vremea când ți-eram armăsar auriu Te-așteptam fremătând pe miriști sau pe cale, Și-apucasem să uit de amoruri banale, Când în să te goleai de un caftan străveziu. Mă făcuseși postaș între mâine și ieri, Peste toamne împărțind jurămine deșarte, Pe la alte caftane ale altor muieri, Țesălate dorințe peste dulci primăveri, Galopând înspre viața
POEME DIN CUMPĂNA VIEŢII de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383153_a_384482]
-
Mă făcuseși postaș între mâine și ieri, Peste toamne împărțind jurămine deșarte, Pe la alte caftane ale altor muieri, Țesălate dorințe peste dulci primăveri, Galopând înspre viața, galopând către moarte. Dar din goana-mi nebună de comis-voiajor Sub copite scrâșnindu-mi, apucate pe-un hau, Mă opream prosternat peste aprinsu-ți bujor, Nechezând după nopți și-amintirile lor, Ca să pasc roua sfântă peste pântecul tău. Azi îmi mestec nutrețul ferit de regrete, Aminitindu-mi de față cu caftan străveziu Peste solduri și umeri
POEME DIN CUMPĂNA VIEŢII de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383153_a_384482]
-
se ia cu timpul, tuciul nu va mai fi lucios ca la prima folosire. Știam că nu mai vine. Nici el și nici alt învățător. Dar foștii monitori de bancă își scoteau conștiincioși cartea de citire sau aritmetică și se apucau de învățat. Ciudat, foștii mârlani, deși nu mai erau dați cu capul de bancă, nu mai erau trași de păr sau de urechi, mașinal își scoteau și ei cărțile și își vedeau de învățat, aproximativ liniștiți, până își aduceau aminte
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
pe frontul din Crimeea. - Ce faci, moșule, cu-atâtea cuțite? Nu-ți ajung toporul și toporișca? - Ehe!... ce știi tu, babă, cu cine mă întâlnesc eu în pădure? A tăcut baba, mulțumită că l-a urnit la treabă. Pe drum, apucându-l frica, moșul îndemna boii cu biciul și striga în gura mare, deși drumul era pustiu: - Dii, boulenilor, nu vă fie teamă de urs sau de lup, că am în car o pușcă “dum-dum” și-i fac praf dintr-o
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
cu bulgări de zăpadă pe colegii din apropierea lor. Apoi, pe la jumătatea traseului, se ivise ocazia să încărcăm bagajele și o parte din fete în remorca unui tractor care ducea provizii tocmai la cabană, iar câțiva băieți ne-am încumetat să apucăm pe niște scurtături, dacă bine stau să mă gândesc fusese partea cea mai frumoasă a excursiei, mai ales că Hodoșan nu catadicsise să ne însoțească, deși o expediase pe Adina cu tractorul care ne-o luase repede înainte. O să vă
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]
-
apropie de ea, cuvinte de reproș. El îi răspunsese în felul său, adică bășcălios, ceea ce Adina în acele momente nu părea deloc dispusă să suporte. O văzusem plecând de una singură spre cabană. Nu se mai întorsese ca s-o apuce în jos pe pârtie, ci o luase de-a dreptul, înotând prin nămeți. De câteva ori se aplecase să-și spele fața plânsă cu zăpadă. Hanoracul ei cel verde, pe care nu știu din ce motiv și-l dezbrăcase, îi
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]
-
Mark Twain Nu ești suficient de tânăr pentru a ști tot. Edward A. Murphy Nu are importanță cât de mult înveți pentru examen, ți se va pune o întrebare din acea mică parte de materie pe care nu ai mai apucat să o mai înveți. Edward A. Murphy În ochii profesorului tău întotdeauna vei greși, deci nu te mai chinui să încerci. Edward A. Murphy Întotdeauna acel examen la care vei absența va fi mai ușor decât acele examene la care
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
cete la poartă, întrecându-se cu urăturile. Eu...ce era să fac? Alergam ade acolo-acolo să prind o poartă liberă. Văzând că nu mai prind, după ce termina cu uratul o ceată, hop și eu cu „unu, unu!” De n-apuca biata gospodină să intre în casă. Venea la mine. -Tu de unde apăruși, mă țâcă? Singurel, singurel? Și mă mângâia pe obraji : -Așteaptă puiul mamii, că-ți aduc și ție un bolindete! Ce fericire! Traista începea să prindă formă. Însă, la
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
în 1989, asemenea celorlalți, vedeam doar fața plăcută și jinduită a capitalismului, vedeam doar fața pe care alții se straduiau să mi-o arate. Prins de euforia „revoluționară” a acelor vremuri, n-am înțeles cuvintele unui om în vârstă care apucase să trăiască și în România internelică. Omul îmi spusese atunci că „schimbarea «domnilor» este bucuria nebunilor”. Cuvintele lui mi-au rămas întipărite în minte, chiar dacă nu le-am dat importanță și nu le-am înțeles. Nu le-am înțeles, pentru că
RETROSPECTIVĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383230_a_384559]
-
Și ascultam colinda potecilor albastre. Trecea mereu o sanie prin tîmpla mea de foc, În inimă la tine se tot tăiau copacii Și străzile și vremea ardeau a nenoroc În alb, precum în vară, pe cîmpuri, roșii, macii. N-am apucat un bulgăr să aruncăm în noi, Parcă ningea degeaba, pentru o altă lume, Și sărbători și larme cădeau pe amîndoi, La telefon, ca-n transă, te apelam pe nume. Și n-a fost să-nțelegem nimic din tot ce-a
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
mai flutura,Și ascultam colinda potecilor albastre.Trecea mereu o sanie prin tîmpla mea de foc,În inimă la tine se tot tăiau copaciiși străzile și vremea ardeau a nenorocîn alb, precum în vară, pe cîmpuri, roșii, macii.N-am apucat un bulgăr să aruncăm în noi,Parcă ningea degeaba, pentru o altă lume,Și sărbători și larme cădeau pe amîndoi,La telefon, ca-n transă, te apelam pe nume.Și n-a fost să-nțelegem nimic din tot ce-a
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
În ultima vreme i se pare că timpul curge mai repede decât gândurile lui. Rezemându-și capul în baston, începu să mediteze: Cum mai trece timpul!... Nouășcinci?...sau nouășase?...Parcă mai contează... În fond, ce mai este un an? N-apucai să tremur bine iarna trecută, că veni primăvara. Când se-ncălzi, întrebai pe fi-miu Mihăiță: Ce-i cu căldura asta, mă băiatule? Nu suntem în primăvară? Care primăvară, bă tete, că e vară, vară, cu atâta zăpușeală! Dar eu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
În ultima vreme i se pare că timpul curge mai repede decât gândurile lui. Rezemându-și capul în baston, începu să mediteze:Cum mai trece timpul!... Nouășcinci?...sau nouășase?...Parcă mai contează... În fond, ce mai este un an? N-apucai să tremur bine iarna trecută, că veni primăvara. Când se-ncălzi, întrebai pe fi-miu Mihăiță:Ce-i cu căldura asta, mă băiatule? Nu suntem în primăvară? Care primăvară, bă tete, că e vară, vară, cu atâta zăpușeală!Dar eu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
se ia cu timpul, tuciul nu va mai fi lucios ca la prima folosire. Știam că nu mai vine. Nici el și nici alt învățător. Dar foștii monitori de bancă își scoteau conștiincioși cartea de citire sau aritmetică și se apucau de învățat. Ciudat, foștii mârlani, deși nu mai erau dați cu capul de bancă, nu mai erau trași de păr sau de urechi, mașinal își scoteau și ei cărțile și își vedeau de învățat, aproximativ liniștiți, până ... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]