7,924 matches
-
dacă alegem doar metode de măsurare a sărăciei lunare, o parte importantă a indivizilor fluctuează deasupra și sub pragul de sărăcie. Doar 25% dintre indivizii săraci în oricare din cei trei ani sunt sub linie în toată această perioadă. Lucrarea argumentează că dacă ne centrăm pe perioade mai mari, pe de o parte, creștem încrederea în date și, pe de alta, schimbăm modalitatea în care le privim (în care înțelegem persoanele sărace și/sau excluse social). În cazul nostru am distins
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
furnizor de studii dedicate problematicii sărăciei în România. Așa cum se va vedea, în unele cazuri am fost obligați să alegem proceduri diferite de cele utilizate de institutul oficial al statisticii românești. În paginile de mai jos, vom încerca să ne argumentăm opțiunile susținând că produc date ce reflectă mai bine calitatea vieții în familiile din România. Obiectiv sau subiectiv? Metoda de măsurare a sărăciei a fost cea a bugetelor de venituri și consumuri ale familiilor. Partea principală a instrumentului de culegere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de consum, spre deosebire de sumele pentru gospodăriile care au făcut achiziții importante, ce tind să fie exagerate, sporindu-le artificial bunăstarea aparentă. Pe de altă parte, specialiștii Institutului Național de Statistică nu folosesc aceste măsuri în construcția agregatului de consum. Ei argumentează că bunurile de folosință îndelungată din România sunt de multe ori foarte vechi și cu o valoarea foarte scăzută, fiind nocive pentru măsurarea sărăciei deoarece deținerea lor nu este neapărat un indicator al bunăstării. În plus, deținerea locuințelor nu este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cele pozitive au crescut de la 20,0 % la 30,6%, iar cele neutre de la 10,8 la 26,3%; (vezi Graficul 3: Evoluția percepțiilor față de organizație în organizațiile nonguvernamentale). Chiar dacă a fost un experiment simplu, variabilele dependente luate în considerare argumentează posibilitatea schimbării interpretării pe care o au indivizii față de organizațiile din care fac parte, mai ales în urma unei influențe exterioare apreciative. EMBED Excel.Sheet.8 Fig. 3. Evoluția percepțiilor față de organizație în organizațiile nonguvernamentale Concluzii 1. Ancheta apreciativă este o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
contextului de plecare (cauze, procese migratorii, efecte ale migrației în localitățile de plecare), ci analizează practicile transnaționale ale migranților în legătură cu integrarea pe piețele de muncă din Italia și cu structurarea mediului de migranți români din Milano. Astfel, în acest studiu argumentez faptul că pentru a înțelege dinamicile transnaționale ale migranților români, este necesar de studiat atât modul în care se structurează mediul de migranți români în Milano, cât și riscurile și oportunitățile cu care se confruntă migranții în Italia și în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și a micșora tensiunile locale, în cazul Borșei, cele două procese, politicile de sus în jos implicate de aderarea la Uniunea Europeană și practicile transnaționale ale transmigranților români, nu au aproape nici o legătură una cu cealaltă. Concluzii În acest studiu am argumentat faptul că pentru a înțelege practicile transnaționale ale migranților români, sunt necesare studierea modului în care se structurează mediul de migranți români în Milano, și urmărirea riscurilor și a oportunităților cu care se confruntă migranții în Italia și în România
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
adecă Adunare de multe învățături, lucrare alcătuită de mitropolit „din multe scripturi”. Pe lângă sfaturile destinate preoților despre felul cum trebuie oficiată liturghia, I. combate, în unele paragrafe, superstițiile populare, cărora încearcă să le dea o explicație exactă, în spirit iluminist. Argumentând necesitatea de a dobândi noi cunoștințe, el adresează, în încheiere, un nou apel părinților ca să-și dea copiii la învățătură: „Nu se poate să fie mai fericit omul, când pune tot gândul și purtarea lui de grijă, în ce chip
IACOV PUTNEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287479_a_288808]
-
în O moarte care nu dovedește nimic, Ioana, Jocurile Daniei și în nuvele. Luându-și modele mai ales din literatura franceză, dar și din cea engleză (Pierre Ronsard - pentru strategia de a crea multiple profiluri feminine, prin intermediul cărora să se argumenteze formal valoarea subiectivă a oricărei percepții directe a obiectului pasiunii; Racine - pentru jocurile sufletești transpuse textual, fără suport decorativ; glisările trecutului în prezent și ale prezentului în trecut, precum în fabula lui La Fontaine, La Laitière et le pot-au-lait; romanul
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
că esențială în om este acțiunea anumitor forțe oculte „vitale”, și nu spirituale. Omul real se raportează variat, din punct de vedere afectiv, la ceilalți, se implică în existența lor, se potențează reciproc cu ei prin iubire, își justifică și argumentează acțiunile ca sens și responsabilitate, e totdeauna gata să răspundă pentru ceea ce a făcut. Pentru că e persoană spirituală, el e totdeauna în raport cu alții, iar existența sa are un anumit sens. Etica lui Scheler nu s-a îndepărtat de abordarea sociologică
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
microgrup, lăsând și el în umbră diferențierile între temperament și caracter sau tema conștiinței morale. Millon sugerează o schemă vagă a personalității și dezvoltării acesteia, susținând continuumul tulburărilor psihice între simpla reacție, sindroamele complexe și tulburările personalității. În schimb, nu argumentează prea clar nici continuumul, nici punctele de discontinuitate cu normalitatea. Un merit al lui Millon este că atrage atenția asupra varietății cazuistice, a subtipurilor, a studiilor de caz pentru a nu ne lăsa copleșiți de criteriologia nomotetică a categoriilor și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mai ales în perspectiva dezvoltării afective și a impulsivității. Instabilitatea afectivă din TP borderline e mai mult reactivă, pe când în tulburarea bipolară e endogenă, iar impulsivitatea din borderline nu se ridică la cea condiționată de stări afective. AKISKAL (2004Ă a argumentat că TP borderline ar fi mai bine conceptualizată ca o tulburare afectivă, mai precis ca o ciclotimie disforică. În diverse studii tulburarea bipolară este co-ocurentă cu TP borderline - între 1% și 35% - dar se întâlnesc și TP narcisică și obsesiv-compulsivă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pe ambele axe, fapt ce complică problema. Clusterul C și tulburările somatoforme. Această co-ocurență e mare, ele fiind întâlnite la 59-88% din cazuri în multe studii dacă se pleacă de la identificarea tulburării pe Axa I. De aceea, unii autori au argumentat că tulburările somatoforme ar fi mai bine clasificate ca tulburările de personalitate, deoarece aproape la toate se realizează debutul la vârsta tânără și au un curs persistent, cronic. În special hipocondria preia acest statut iar TYRER o și propune ca
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
unui stress major: există trăsături de personalitate anormale de tip pasiv-dependent, evitant sau anankast (cluster CĂ; există o istorie de tulburare secundară la rudele de gradul I. Acest concept larg de „sindrom nevrotic general” este denumit „cotymie”. El ar fi argumentat și de faptul că există o mare co-ocurență simultană și succesivă a tulburărilor menționate pe Axa I, și la fel tulburările de personalitate din clusterul C sunt mult co-ocurente. Ideea cotymiei înțelege corelația între Axa I și II din perspectiva
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
socioterapeutice. În ansamblu, ele se consideră a fi puțin eficiente pe termen scurt și ineficiente pe termen lung în cazul TP schizoidă, TP schizotipală și TP paranoică. În cazul TP antisociale dificultatea realizării unei alianțe terapeutice este reală dar mult argumentată de prejudecățile corpului medical psihiatric. Tehnicile psihoterapeutice pot fi utile în modelarea unor abilități relaționale și a lumii valorilor personale. În schimb terapiile psiho-farmacologice nu par să aibă efect decât asupra unor simptome țintă precum impulsivitatea (CLONINGER, 2005Ă. Și în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nu pot fi considerate cum ai privi speciile zoologice și botanice”. Identificarea individualului implică adoptarea de către critic și a abordării istorice, în speță recurgerea la instrumentele istoriei literare. Departe de a considera, asemenea lui Dragomirescu, istoria literaturii o disciplină inutilă, argumentează posibilitatea conlucrării acesteia cu estetica. Susține chiar, invocând exemplul lui Benedetto Croce, că întotdeauna „punctele de vedere rodnice și marile descoperiri se îndeplinesc la hotarul între două discipline”. După C., interesul pentru viața unui scriitor nu exclude punctul de vedere
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
o monografie a comicului caragialean, studiu sistematic propunându-și să-l fixeze mai precis pe scriitor în marea tradiție comediografică și să-i definească „orizontul tipologic” și „mijloacele”, apartenența stilistică. După un examen minuțios al „filiațiilor” și al „influențelor”, cercetătorul argumentează o dată mai mult originalitatea marelui dramaturg român. Spirit analitic și penetrant, cum se va dovedi în întreaga lui operă de istoric literar și eseist, C. consideră O noapte furtunoasă „comedia vanităților satisfăcute”, vede în Pristanda victima propriului său automatism și
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
nu numai prin apetența teoretică, dar și prin frecventarea tuturor artelor, degajarea stilistică, îmbinarea spiritului „științific” de odinioară cu unul subtextual ironic și în același timp delectabil. După ce definește fenomenul kitsch, pornind de la teoria lui Abraham Moles și după ce îl argumentează cu bogate ilustrări din artele plastice și literatură, autorul ajunge la Caragiale, a cărui operă o consideră un vast studiu dedicat acestui fenomen. Ample caracterizări, deduse din mulțimea exemplelor, duc la concluzia că numele românesc al omului-kitsch este moftul, cel
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
Tehnica interioară și Tehnica exterioară încheie descrierea operei. În Analize, Eminescu în timp și spațiu se efectuează pentru întâia oară o profundă analiză estetică a întregii opere eminesciene, din care nu lipsesc obiecțiile și afirmațiile, uneori, poate prea categorice. E argumentat încă o dată romantismul lui Eminescu într-o largă demonstrație ce culminează cu examinarea Luceafărului. Atenție specială este acordată postumelor, socotite egale și uneori superioare antumelor. Întrucât i s-a părut că descrierea operei e prea extinsă, prea detaliată, că se
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
istoricului literar, să posede o bogată cultură istorică, filosofică, literară etc. C. probase toate aceste calități în Viața lui Mihai Eminescu și în Opera lui Mihai Eminescu. Concepția sa asupra istoriei literare va fi expusă mai pe larg și mai argumentat teoretic în prelegerea Istoria literară ca știință inefabilă și sinteză epică. Profesorul pornește de la ideea că istoria literară este, cu anumite caractere proprii, un capitol al istoriei generale și urmează a fi studiată folosind criteriul valorii și pornind de la documente
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
a Science, 1959); ș.a. Mai puțin cunoscută a rămas opera sa din 1938, The Psychology of Human Conflict. Era lucrarea psihologului-șef al Biroului de Informații Secrete al Marinei SUA. Cartea părea (și pare!) „eseistică”, în sensul că autorul își argumentează insuficient teoriile și tezele pe care le avansează. Este greu de crezut însă că Guthrie a scris o lucrare fantezistă. Faptele doveditoare și argumentele științifice nu îi lipseau, dar ele constituiau secrete militare. Elaborarea acestei opere pare să fi avut
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
teste cu animale. Köhler susținea că ar trebui înțeles ca un experiment simplu și clar întrucât conține întreaga problemă bine explicată. Este vorba aici despre o concepție metodologică marcată de fenomenologia husserliană îndelung contestată. Köhler (1925, p. 195) și-a argumentat poziția în mod ferm: „Dacă cineva consideră aceste soluții evidente și neavând nimic în comun cu inteligența - scrie el -, trebuie să arate clar și exact cum se realizează procedura. În prezent, nici un psiholog nu poate stabili acest lucru. Am separat
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de la oameni diferiți. Mamele vor relata experiențele culminante nu numai ca urmare a nașterii naturale, dar și ca urmare a alăptării. Bineînțeles, acest lucru nu se întâmplă mereu. Aceste experiențe culminante sunt mai degrabă rare decât comune, spune Maslow. Dar, argumentează ironic în continuare Maslow, nu a auzit vreodată de un bărbat care să dobândească o experiență culminantă alăptându-și copilul. Pur și simplu așa ceva nu se întâmplă. El nu a fost conceput în acest scop. Oamenii sunt diferiți din punct
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
doctoratul, în sensul instructivității, povestește el”). Dacă cineva gândește în termenii dezvoltării felurilor de înțelepciune, ai modurilor de înțelegere, ai felurilor de abilități practice, atunci trebuie să gândească în termenii a ceea ce s-ar putea numi educație intrinsecă - învățare intrinsecă, argumentează Maslow; adică, în primul rând, a învăța să fii o ființă umană în general și, în al doilea rând, a învăța să fii o ființă umană individuală. Maslow se declară absorbit în încercarea de a prinde din urmă toate aceste
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
multe alte exemple asemănătoare. Trebuia cercetată generalitatea repetiției, a învățării prin repetare, exercițiul (Holt, 1964). Experiențele în urma cărora e descoperit eul intrinsec sunt apte pentru a fi considerate momente unice, și nu acumulări lente ale unor bucățele, segmente solidificate. (Maslow argumentează că e imposibil de repetat, spre exemplu, moartea tatălui cuiva.) Acestea sunt experiențele în care se descoperă identitatea (the experiences in which we discover identity) (Maslow, 1968b); propriile preferințe și aprecieri, capacitățile de acțiune, forțele ce conduc la neliniște, la
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
un text și a realiza o investigație a unei anumite problematici. În a doua etapă, cursanții vor construi un cub din hârtie pe care vor nota, folosind fiecare dintre cele șase suprafețe ale acestuia: Descrie!, Compară!, Asociază!, Analizează!, Aplică! și Argumentează pro sau contra!. Autorul citat consideră că este necesară urmărirea acestor procese în activitatea de învățare pe care echipa de cursanți o desfășoară. Vom completa acest aspect cu o perspectivă pe care o considerăm mai motivantă pentru implicarea tuturor cursanților
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]