6,399 matches
-
ierarhi ai bisericii, printre aceștia amintind pe Sfântul Grigore Teologul. Edificiul este adăpostit sub un acoperiș unitar. Turnul clopotniță străpunge acoperișul în partea sa vestică, deasupra pronaosului. Având foișor lărgit, cu galerie deschisă, turnul clopotniță este acoperit de o fleșă ascuțită, în vârful căreia se află o cruce metalică. Coama acoperișului, deasupra altarului poartă un mic turnuleț, cu rol decorativ. Și acesta, la rândul său, are o cruce metalică în vârf.
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
umilul zugrav Ioan Pop din Ungurași, anul 1800, iulie 10” (Ungurași este denumirea de atunci a comunei Românași). În anii 1966-1968 biserica de lemn din Păușa a fost restaurată. Acoperișul unitar și clopotnița scundă, cu doi ochi rotunzi și fleșa ascuțită, au fost refăcute, punând astfel la adăpost, pentru o perioadă de timp, prețioasa decorație sculptată și pictată.
Biserica de lemn din Păușa, Sălaj () [Corola-website/Science/309790_a_311119]
-
de filmare legat de studio, și asta s-a văzut în showuri din secolul XXI precum „"Green Wing"”, „"Little Britain"” sau „"The League of Gentlemen"”. Dintre contribuțiile lui Jones ca interpret, rolurile sale de femei între două vârste, cu voci ascuțite, sunt poate cele mai memorabile. Umorul său, alături de cel al lui Palin, tinde să fie mai degrabă conceptual; un sketch tipic Palin/Jones își datorează umorul absurdității scenariului. De exemplu, în „"Competiția rezumă-l pe Proust"”, Jones joacă rolul unui
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
din Episcopia Sălajului, primind hramul „Sfânta Treime” de la Episcopul Ioan Mihălțan, Episcopul Oradiei de la acea vreme. Are un plan dreptunghiular cu altar, naos și pronaos. Acoperișul este din șindrilă, iar clopotnița este scundă cu foișor cu arcade și o fleșă ascuțită. Pe o parte, de-a lungul peretelui se desfășoară prispa cu arcade prinse în cuie de lemn. Ancadramentul ușii de intrare este decorat cu motivul frânghiei și alte motive sculptate. Interiorul bisericii a fost pictat în anul 1795 de cunoscutul
Biserica de lemn din Stâna () [Corola-website/Science/309818_a_311147]
-
ornate cu mărgăritare. Din cămașă a mai rămas doar dantela de la guler, din mătase și fir, realizată în tehnica „pointe de Venise”. Pantalonii și încălțămintea nu s-au păstrat, însă e probabil ca acestea din urmă să fi avut vârfuri ascuțite și lungi, după moda vremii. Pe cap, personajul poartă o diademă de fir decorată cu mărgăritare, care alunecase și, când a fost descoperit mormântul, ajunsese sub bărbie. Mâinile erau prinse pe piept cu o legătură ornată cu mărgăritare care formau
Mormântul princiar din Biserica Domnească, Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/309849_a_311178]
-
de vest, deasupra pronaosului se află turnul clopotniță. Acesta are un plan pătrat, având un foișor ușor ieșit în afară, sprijinit pe console. Galeria foișorului este formată din șase stâlpi ce delimitează cinci deschideri. Peste foișor se înalță o fleșă ascuțită, înconjurată în cele patru colțuri ale foișorului de câte patru turnulețe mici. Cu scop decorativ, atât în partea de vest a coamei acoperișului cât și în extremitățile estice, sunt amplasate mici copertine cu baza semicirculară. De asemenea, turnul are amplasat
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
oscileze în orice plan vertical. Prima demonstrație a avut loc în februarie 1851, în Camera Meridianului de la Observatorul din Paris. Câteva săptămâni mai tarziu, Leon Foucault a suspendat o sferă cu o masă de 28 kg, prevăzută cu un vârf ascuțit, de domul Panthéonului, la capătul unui fir lung de 67 m. Pe podea este presărat un strat de nisip fin, pe care vârful pendului trasează o rozeta și revine în locul de unde a pornit după 32 de ore. La latitudinea de
Pendul Foucault () [Corola-website/Science/309918_a_311247]
-
Ogiva (în , din , în traducere „a întări”) desemnează arcul ascuțit ca modalitate de susținere a bolții unei construcții, soluție arhitecturală caracteristică perioadei goticului (cca 1140 - 1550). Prin extensie, arhitectura gotică a fost denumită „arhitectură ogivală”. În plan, ogiva constă din două arcuri de cerc care se intersectează, dispuse simetric, față
Ogivă () [Corola-website/Science/309308_a_310637]
-
Grafician al tranșeelor și al arsenalelor, Dion vine la o tribuna încununată cu lauri, vorbind la milioane de microfoane cu grafitul sau, o limbă esperanto a păcii și a comuniunii umane. În anii sumbrii ai comunismului, Dion, cu spiritul sau ascuțit și cu lucrările sale a zgâriat subtil dictatură. George Stâncă Ironic, malițios, inteligent, Dion ne apare că un moralist cu o determinare precisă decât un umorist în sensul larg al noțiunii. Sumbre pe alocuri în formă, desenele lui Daniel Ionescu
Daniel Ionescu-Dion () [Corola-website/Science/309425_a_310754]
-
Rezervatia cuprinde „Șesul Craiului” situat pe un platou calcaros la pește 1350 m altitudine, în continuare pădurea de pe muntele Scărita, precum și spectaculoase abrupturi ce străjuiesc obârșiile Văii Belioara (afluent al Văii Poșăgii), cu pereți verticali, tancuri, vâlcele, brâne și crește ascuțite. Are o suprafață de 47,7 ha și adăpostește multe specii rare de plante și animale. Inițiativa punerii sub protecție a zonei a avut-o Alexandru Borza, încă din anii ’20 ai secolului al XX-lea. Terenul este proprietate de
Șesul Craiului - Scărița-Belioara () [Corola-website/Science/309431_a_310760]
-
opera sa publicistică cât și în fabule, sunt de-a dreptul uimitoare. Setea nepotolită de lectură (se povestește că la predarea primelor sale fabule unui editor, ceruse în loc de modestul onorariu câteva cărți din literatura universală), mintea lui cercetătoare și un ascuțit spirit de observație l-au orientat în școala grea a vieții, înarmându-i talentul cu forțele nesecate ale înțepelciunii poporului, căruia i-a slujit prin întreaga sa operă. Tânărul slujbaș de la tribunalul din Tver are prilejul să cunoască moravurile tribunalelor
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
fie acoperite cu o piele solzoasă ca majoritatea acvilelor. Acvila de munte vânează din aer, pentru a reuși este echipată cu arme tipice de pasăre răpitoare: puternice picioare terminate cu gheare bine dezvoltate, cioc încovoiat, mare forță, viteză și o ascuțită percepție vizuală pentru a localiza prada la sute de metri distanță. Prăzile pe care le poate prinde sunt de toate mărimile: șoareci, iepuri, marmote, păsări terestre și zburătoare, vulpi, pisici, chiar iezi și indivizi batrâni sau bolnavi a căprilor sălbatice
Acvilă de munte () [Corola-website/Science/309458_a_310787]
-
scede din Patimile Domnului Nostru Isus Cristos dar și scene din Vechiul Testament. Absida altarului era separată de naos prin iconostas. Altarul era foarte mic și avea tavanul drept. Turnul-clopotniță, așezat peste pronaos era scund și se termina cu o fleșă ascuțită. Iluminatul natural în biserică se făcea prin cele câteva mici ferestre pe care biserica le avea. În altar erau două la fel și în naos,în partea dreaptă acolo unde stăteau cantorii exista o fereastră. Intrarea era pe partea sudică
Biserica de lemn din Chendrea () [Corola-website/Science/310414_a_311743]
-
este denumirea comună a unui vierme cilindric parazit, Ascaris lumbricoides, care poate parazita intestinul omului sau al animalelor. Boala produsă de acest vierme se numește ascaridioză. Este un vierme cilindric cu extremitățile ascuțite, de culoare alb-gălbuie și cu o lungime de 15-25 cm. Prezintă dimorfism sexual, femela fiind mai mare decât masculul. La capătul anterior, limbricul are orificiul bucal, înconjurat de trei buze groase, iar la capătul posterior-orificiul anal. ul este primul din
Limbric () [Corola-website/Science/310433_a_311762]
-
jumătate de veac. De asemenea, a oficiat și la Templul "Fraterna" din București. Erudit, extrem de modest, el nu și-a scris, din păcate, memoriile, dar "știa să-și povestească până la ultimul amănunt toate peripețiile vieții sale", avea umor, o minte ascuțită, era generos. În urma sa au rămas un lexicon ebraic-român, un dicționar neoebraic, o arhivă bogată în scrisori, documente, mii de predici scrise, discursuri, conferințe, mărturii ale relațiilor sale întinse cu comunități, loji "B'nai B'rith" din țară și din
Meyr Moritz Beck () [Corola-website/Science/310461_a_311790]
-
împreunate în semn de rugăciune, Nicolas Rolin stă îngenunchiat în fața Împărătesei Cerurilor primind binecuvântarea lui Hristos. Chipul cancelarului este cumpătat, serios și sobru; fruntea înaltă fiind dovada unei minți strălucitoare, voința puternică care-l animă fiind sugerată de o bărbie ascuțită. Prin alăturarea Madonei, chipul ei pare mai curând idealizat. Un înger ține o coroană bogată deasupra ei. Interiorul, pare a face parte din locuința cancelarului, unde, Fecioara Maria i se arată acestuia ca în fața unui om pios și respectabil. În
Jan van Eyck () [Corola-website/Science/310465_a_311794]
-
copilul cade în tristețe și slăbește; pentru a micșora șocul pierderii, tutorii îl trimit cu profesorul său la țară, la moșia San Mateo în valea Araqua. Va rămâne aici până la 15 ani; copilul răsfățat devine un tânăr bărbat cu inteligența ascuțită, fire bună, sensibil și cu simțul dreptății, modest, simplu, intuitiv și meditativ. Se pare că tocmai acești ani petrecuți în natură au împiedicat bacilul T.B.C. să-l ucidă înainte de a ajunge la pubertate. Conștienți că în ciuda averii sale, Simón nu
Simón Bolívar () [Corola-website/Science/304950_a_306279]
-
războinice ale daco-geților; și într-adevăr, crearea, menținerea și prestigiul statului s-au fondat în mare măsură pe o bună organizare militară, atât ofensivă, cât și defensivă. V. Pârvan susține că "unele procedee tactice, ca ordinea de bătaie în unghi ascuțit pentru a străpunge frontul dușman, au fost învățate de geți de la sciți". Mărturiile contemporanilor îndreptățesc presupunerea (formulată de D. Berciu) că "în epoca lui Decebal exista într-adevăr o armată permanentă care se instruia mereu" și că "se practica sistemul
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
frumos mestecenii, arțarii, sorbul. În partea de sud-vest a parcului de jos se întinde o pitorească poiană, unde se află specii interesante de plante. La marginea de vest a poienei cresc cîțiva plopi albi, un grup de arțari cu frunzele ascuțite, tei cu frunze mici,frasini și castani. Este foarte frumos aici toamna. În partea de nord a poienei cresc forme rare de stejar roșu american, stejar de Caucaz, stejar cu frunze în două culori, stejar castaneifoliu. În extremitatea de sud
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
spre vest de “Țiglău”), unde rîulețul cotește formînd cascade și gropi, dintre care “Groapa Lidiei” este cea mai mare și are o adîncime de mai mult de 4 metri. Pădurea este în temei alcătuită din stejar, frasin, arțar cu frunza ascuțită, arțar tătăresc, arțar de stepă, tei, corn, păr, vișin magalebn, carpen. Din arbuști se întîlnesc: drăcila, păducelul, scumpia, măceșul, porumbarul, mura. Plantațiile artificiale de salcîm sînt întîlnite îndeosebi deasupra dealului. În adîncimile din pante predomină frasinul, teiul, iar mai aproape de
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
se adună mulți vizitatori, admirându-i craniul neobișnuit și dimensiunile impunătoare. Acest dinoteriu are 5 m înălțime, vreo 6 m lungime, membrele puternice și înalte ca niște stâlpi, craniul alungit, plat și fildeși de aproximativ 1 m lungime fiecare și ascuțiți la capăt. Oare poți privi această namilă fără uimire ? Scheletul de dinoteriu de la Pripicenii-Răzești e un exponat unic în țara noastră. https://www.google.com/search?q=dinoteriu+gigantic&safe=active&biw=1280&bih=913&source=lnms&tbm=isch&sa
Pripiceni-Răzeși, Rezina () [Corola-website/Science/305239_a_306568]
-
lucru, Statele Unite, Rusia, India și China au început să dezvolte tehnologii stealth (de camuflaj). Primul pas în acest domeniu a fost de a găsi modalități de a reduce reflexia avionului la undele radar prin mascarea termică a motoarelor, eliminarea colțuri ascuțite și de redirecționare oricărei reflexii departe de sistemele de radar. Diverse materiale au fost dezvoltate pentru a absorbi energia undelor radar și au fost aplicate pe avion. S-au luat și măsuri pentru a reduce greutatea tot mai mare a
Avion de vânătoare () [Corola-website/Science/306069_a_307398]
-
cu un port caracteristic crește pe stâncile calcaroase din Banat și Oltenia; cu coroana piramidală care se lățește la bătrânețe; lujerii viguroși, brun-cenușii pânî la negriciosi, glabrii; acele câte două în teacă, au o lungime de 15 cm, foarte rigide, ascuțite, verde întunecat spre negricios. Conurile ovoid conice sunt grupate câte 2 - 4, cu o lungime de până la 10 cm, fiind sesile sau scurt pedunculate; solzii au apofiza proeminentă, galbenă - cafenie, umbelicul este uneori prevăzut cu un ghimpe scurt, mai ales
Pin negru () [Corola-website/Science/306077_a_307406]
-
cincime mai mari și mai grei decât femelele. Culoarea blănii este variabilă, de la cenușie la roșcat-cafenie. Majoritatea speciilor au un desen caracteristic pe față, format din pete sau dungi. Fața procionidelor este scurtă și lată. Urechile sunt scurte, rotunjite sau ascuțite, acoperite cu păr, drepte și ridicate. Coada este lungă și stufoasă și ajunge cel puțin până la pământ; ea este, de obicei, inelată cu mai multe inele înguste alternânde, de culoare închisă și deschisă. La speciile arboricole, de ex. kinkaju ("Potos
Procionide () [Corola-website/Science/306090_a_307419]
-
1•4•2 x 2 = 40, însă la "Potos" este 3•1•3•2/3•1•3•2, iar la "Ailurus" 3•1•3•2/3•1•4•2. Incisivii nu sunt specializați, caninii sunt alungiți, premolarii sunt mici și ascuțiți și molarii sunt largi cu coroana redusă. Masculii au un os penian. Procionidele sunt terestre, dar și bune cățărătoare în arbori, și adeseori se folosesc de această abilitate pentru a scăpa de dușmani, iar un gen ("Potos") este arboricol și
Procionide () [Corola-website/Science/306090_a_307419]