7,010 matches
-
ale Universității bucureștene, specializându-se în fizică nucleară. În 1963 și-a susținut doctoratul cu teza „Asupra modelului cu două centre al jeturilor cosmice”, continuându-și activitatea ca profesor la Universitatea din București și ca cercetător, la Institutul de Fizică Atomică de pe platforma Măgurele. Între 1971-1991 a fost coșef de laborator la Lawrence Berkeley Laboratory al Universității din California. Activitatea sa de cercetare s-a concentrat îndeosebi asupra radiației cosmice a particulelor accelerate la mari energii de măsură aferente, fiind concretizată
Erwin M. Friedländer () [Corola-website/Science/307144_a_308473]
-
(n. 10 octombrie 1929, Cluj) este un fizician român stabilit în străinătate, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române (din 1974). A adus contribuții fundamentale la studiul teoretic al interacției sistemelor atomice cu radiația electromagnetică. Este considerat un continuator al școlii românești de fizică cuantică fondată de Șerban Țițeica. s-a născut la 10 octombrie 1929, la Cluj, ca fiu al doctorului Ion Gavrilă și al soției sale Florica (n. Vișoiu), ambii
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
în toamna anului 1974. În perioada de tranziție care a urmat a fost profesor invitat la Norwegian University of Science and Technology, NTNU (Trondheim) și Royal Institute of Technology, KTH (Stockholm). În 1975 s-a stabilit la FOM Institute for Atomic and Molecular Physics, AMOLF (Amsterdam), unde a devenit liderul unui grup de teorie, lucrând fără întrerupere până în 1992 iar după aceea intermitent. În 1992 a devenit "senior scientist" la Institute of Theoretical Atomic, Molecular and Optical Physics (ITAMP) de la Harvard-Smithsonian
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
s-a stabilit la FOM Institute for Atomic and Molecular Physics, AMOLF (Amsterdam), unde a devenit liderul unui grup de teorie, lucrând fără întrerupere până în 1992 iar după aceea intermitent. În 1992 a devenit "senior scientist" la Institute of Theoretical Atomic, Molecular and Optical Physics (ITAMP) de la Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics, CfA (Cambridge, Massachusetts). Și-a revăzut țara în 1990, după prăbușirea dictaturii comuniste. În anii care au urmat a revenit frecvent în România, contribuind la reașezarea și dezvoltarea fizicii românești
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
a mecanicii cuantice pentru a expune metodele ei generale; principiile fundamentale ale teoriei erau ilustrate prin exemple utile pentru capitole de fizică cuantică ulterioare. Predat riguros și atractiv în același timp, cursul sublinia natura probabilistă a legilor fizicii la scară atomică, o idee pe care școala Țițeica a susținut-o consecvent. Exercițiile de seminar consolidau cunoștințele de matematică ale studenților și stimulau capacitatea lor de a rezolva probleme în mod independent. Examenul final era foarte exigent. În anii '60, a depus
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
Sunt de amintit și elegantele lecții de "Teorie cuantică avansată" (1971-1973). Cercetările asupra efectului fotoelectric relativist din păturile electronice interioare ale atomilor, inițiate odată cu teza de doctorat (1958), au fost completate ulterior (1977) prin calculul corecțiilor radiative. Cercetările asupra proceselor atomice cu doi fotoni au început cu evaluarea nerelativistă, în aproximația dipolară electrică, a amplitudinii de împrăștiere elastică a fotonilor de atomul de hidrogen în starea fundamentală. Calculul nerelativist a fost extins pentru a include retardarea, conducând la descrierea nerelativistă completă
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
evaluarea nerelativistă, în aproximația dipolară electrică, a amplitudinii de împrăștiere elastică a fotonilor de atomul de hidrogen în starea fundamentală. Calculul nerelativist a fost extins pentru a include retardarea, conducând la descrierea nerelativistă completă a împrăștierii Compton de un electron atomic din pătura K. Aproximația dipolară a fost apoi folosită în studiul împrăștierii Compton din pătura L. Rezultatele acestor lucrări (printre care confirmarea existenței unei divergențe infraroșii, prevăzută de electrodinamica cuantică, și punerea în evidență a unei rezonanțe în spectrul fotonului
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
acestor metode, la intensități arbitrare dar pentru frecvențe laser mai înalte decât frecvențele tipice de legare a electronului în atomi, a dus la descoperirea unor efecte neașteptate. Într-un câmp cu polarizare liniară, atomul de hidrogen prezintă fenomenul de "dihotomie atomică": distribuția de sarcină electrică, sferic simetrică în starea fundamentală neperturbată, se scindează în doi lobi de sarcină separați atunci când ea oscilează antrenată de câmpul laser. Într-un câmp cu polarizare circulară, distribuția de sarcină ia forma unui tor cu axa
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
de doi electroni, creându-se ioni negativi de hidrogen cu sarcină multiplă, relativ stabili. Sunt de așteptat și noi proprietăți ale moleculelor. În câmpuri superintense probabilitatea de ionizare a atomului este modificată în mod contraintuitiv, ducând la efectul de "stabilizare atomică": cu cât câmpul laser este mai intens, cu atât ionizarea este mai slabă. Acest efect, prezis teoretic în 1989, a generat un larg interes și a fost verificat în experimente efectuate la AMOLF în anii care au urmat. A făcut
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
în 1989, a generat un larg interes și a fost verificat în experimente efectuate la AMOLF în anii care au urmat. A făcut parte din comitetele de organizare sau de program ale unor conferințe internaționale de fizică: "International Conference on Atomic Physics", "International Conference on Photonic, Electronic, and Atomic Collisions", "International Conference on Multiphoton Processes". A fost membru al comitetului de redacție la "Physical Review A" (1991-1993) și referent pentru peste 200 de articole prezentate la "Physical Review A", "Journal of
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
a fost verificat în experimente efectuate la AMOLF în anii care au urmat. A făcut parte din comitetele de organizare sau de program ale unor conferințe internaționale de fizică: "International Conference on Atomic Physics", "International Conference on Photonic, Electronic, and Atomic Collisions", "International Conference on Multiphoton Processes". A fost membru al comitetului de redacție la "Physical Review A" (1991-1993) și referent pentru peste 200 de articole prezentate la "Physical Review A", "Journal of Physics B" și alte reviste. A participat la
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
în nr de 4: Coști, Mihai, Dorin și Lăură. La scurt timp s-a decis ca Lăură să părăsească formația. A urmat continuarea proiectului Valahia în formula de 3 cu apariția piesei „Banii și fetele”, având primul videoclip rulat pe Atomic Tv. A descoperit trupa Exotic (din care, după despărțire s-au format Blondy și Sexxy). După ceva timp, a creat prima melodie manea „Femeia te iubește”, cu influențe orientale. Au urmat trupele Kosovo și Elegance (această trupa având mai multe
Costi Ioniță () [Corola-website/Science/307270_a_308599]
-
i sunt compuși oxigenați ai siliciului cu metale. Constituie peste 90 % din scoarța pământului, pe când mantaua este alcătuită numai din silicați. i au o structură atomică bazată pe același principiu de construcție, piatra de fundament o constituie tetraedri de . Un atom de siliciu fiind legat de patru atomi de oxigen, în centru rămâne un loc gol pentru atomul mic de siliciu. O altă caracteristică a silicaților
Silicați () [Corola-website/Science/308478_a_309807]
-
este profesor de fizică teoretică și structura materiei la Universitatea din Iași, și director al Institului de fizică și științe tehnice din Iași. Pe parcursul vieții a susținut cursuri în mai toate domeniile fizicii teoretice, dar și cursuri de matematici, fizică atomică și nucleară, istoria matematicii și fizicii. În cursurile sale a abordat și probleme ale filozofiei științei. Întrega sa carieră este marcată de o activitate publicistică vastă, reușind să publice peste 370 de lucrări (articole și cărți) în domenii variate și
Teofil T. Vescan () [Corola-website/Science/308594_a_309923]
-
Universitatea Arizona și instrumente de analiză de la Marș Polar Lander, precum și experimente construite pentru proiectul anulat Marș Surveyor Lander, inclusiv un braț robotic JPL pentru săpat gropi, un set de laboratoare de chimia fluidelor, si microscoape optice și cu forța atomică. Robotul mai dispune și de o cameră foto pentru coborâre și o suită de instrumente meteorologice. Brațul robotic este proiectat să se întindă de la bază să aflată pe lander, si poate sapă până la sub suprafața. A luat eșatioane de sol
Phoenix Mars Lander () [Corola-website/Science/308747_a_310076]
-
de microscopie, electrochimie și conductivitate (în , MECA) este un pachet de instrumente proiectat inițial pentru misiunea din 2001 Marș Surveyor Lander, care a fost anulată. El constă dintr-un laborator de chimia lichidelor, un microscop optic și unul cu forța atomică și o sondă de conductivitate electrică și termică. Jet Propulsion Laboratory a construit MECA. Un consorțiu elvețian condus de Universitatea Neuchatel a contribuit cu microscopul cu forța atomică. Utilizând MECA, cercetătorii au examinat particule de sol cu diametrul de până la
Phoenix Mars Lander () [Corola-website/Science/308747_a_310076]
-
un laborator de chimia lichidelor, un microscop optic și unul cu forța atomică și o sondă de conductivitate electrică și termică. Jet Propulsion Laboratory a construit MECA. Un consorțiu elvețian condus de Universitatea Neuchatel a contribuit cu microscopul cu forța atomică. Utilizând MECA, cercetătorii au examinat particule de sol cu diametrul de până la ; în plus, ei au încercat să determine compoziția chimică a ionilor solubili în apă din sol. Au măsurat și conductivitatea electrică și termică a particulelor de sol cu ajutorul
Phoenix Mars Lander () [Corola-website/Science/308747_a_310076]
-
aflată pe brațul robotic. Acest instrument aduce 6 din 69 de suporturi de eșantioane la o deschidere din instrumentul MECA la care brațul robotic aduce eșantioanele pe care le preia și le transfera spre microscopul optic și cel cu forța atomică. Microscopul optic, proiectat la Universitatea Arizona, realizează imagini ale regolitului marțian cu o rezoluție de sau . Lărgimea câmpului vizual al microscopului este un suport de 2x2 mm la care brațul robotic aduce eșantionul. Acesta este luminat fie de 9 LEDuri
Phoenix Mars Lander () [Corola-website/Science/308747_a_310076]
-
luminat fie de 9 LEDuri roșii, verzi și albastre, fie de 3 LEDuri care emit lumină ultravioleta. Electronică ce face citirea cipului CCD este aceeași cu cea a camerei brațului robotic care are un senzor CCD identic. Microscopul cu forța atomică are acces la o zonă restrânsă a eșantionului, livrat microscopului optic. Instrumentul scanează eșantionul cu unul din cele 8 vârfuri de cristal de siliciu și măsoară forțele de respingere pe care le suferă vârful cristalului din cauza eșantionului. Rezoluția maximă este
Phoenix Mars Lander () [Corola-website/Science/308747_a_310076]
-
utiliza energia de ardere a hidrogenului în locul acetilenei. De fapt pentru prima dată în anii 1838/40 francezul Desbassayns de Richmont a reușit să sudeze cu o flacără de hidrogen două plăci de plumb. La sudura cu arc cu hidrogen atomic se utilizează energia de recombinare (-436,22kJ/mol) a hidrogenului atomic în hidrogen molecular rezultând în punctul de sudare o temperatură de până la 4000°C. La sudură în mediu cu gaz inert, hidrogenul este utilizat și în componența gazului de
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
prima dată în anii 1838/40 francezul Desbassayns de Richmont a reușit să sudeze cu o flacără de hidrogen două plăci de plumb. La sudura cu arc cu hidrogen atomic se utilizează energia de recombinare (-436,22kJ/mol) a hidrogenului atomic în hidrogen molecular rezultând în punctul de sudare o temperatură de până la 4000°C. La sudură în mediu cu gaz inert, hidrogenul este utilizat și în componența gazului de protecție ex.( Arcal 10 = 10 % Hidrogen, 40 % Argon, 50 % Azot). În
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
1945, armata chineză a făcut progrese însemnate, eliberând teritorii importante de sub stăpânirea japoneză. Împreună cu americanii, chinezii au declanșat operațiunile BETA și CARBONADO, care urmăreau eliberarea întregii Chine continentale, începând din Guandong și mai apoi spre nord către Shanghai. Lansarea bombelor atomice asupra orașelor Hiroșima și Nagasaki și intrarea Uniunii Sovietice în război, ( Operațiunea Furtună de august), au pus capăt războiului mai repede decât s-ar fi bănuit. Strategia de bază a chinezilor din timpul războiului poate fi împărțită în trei perioade
Al Doilea Război Chino-Japonez () [Corola-website/Science/308023_a_309352]
-
aproximativ o zecime din vârsta Soarelui, dar, întrucât ea este de 2,1 ori mai mare decât Soarele, viața sa se află la jumătate. Vega are o neobișnuită slabă abundență a elementelor chimice, o mare parte a acestora având numărul atomic la fel ca cel al heliului și este o stea variabilă, deoarece magnitudinea sa poate varia periodic. Aceasta se rotește rapid, cu o viteză de 274 de km/s la Ecuator. Rotirea cu rapiditate a stelei cauzează o umflare la
Vega () [Corola-website/Science/308074_a_309403]
-
jumătate din cea văzută de la poli și, steaua nu ar fi a cincea cea mai luminoasă de pe cer. Această mare diferență între temperatura polară și cea ecuatorială produce un puternic efect de "gravitate întunecată" Astronomii denumesc „metale” elementele cu numărul atomic mai mare decât cel al heliului. Doza de metale din fotosfera stelei Vega este de aproximativ numai 32% din abundența de elemente grele din atmosfera Soarelui. Soarele are o abundență de elemente mai grele ca heliul de ZSol = 0.0172
Vega () [Corola-website/Science/308074_a_309403]
-
la teatre din București și din țară și reunite în volumul „Luna de pe cer” (editura Cartea Românească, 1985). În 1990, o piesă a Luciei Verona („Noaptea - o comedie albastră”) a fost prezentată la teatrul Essaïon din Paris. Alte piese („Secretul atomic”, „Povești cu zîne și amanți”) au fost difuzate de Teatrul Radiofonic. Din anul 2004 conduce secția de dramaturgie a Asociației Scriitorilor București (filiala București a Uniunii Scriitorilor). Volumul de teatru „Călătoarea și Shakespeare”, apărut în 2005, a fost distins cu
Lucia Verona () [Corola-website/Science/308131_a_309460]