6,162 matches
-
motivul pentru care numeroși zei, dar și regi și conducători, arborează o barbă stufoasă. Barba falsă pe care o purtau faraonii era destinată să le sporească puterea și suveranitatea. În imaginarul popular, Moș Crăciun este și el reprezentat cu o barbă albă și lungă, semn al vârstei sale înaintate și al înfățișării protectoare pentru copil. Barba sa mătăsoasă îi îmblânzește trăsăturile și expresia, dar îi subliniază și atotputernicia: el hotărăște dacă îl răsplătește sau nu pe copil. În anumite religii, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
falsă pe care o purtau faraonii era destinată să le sporească puterea și suveranitatea. În imaginarul popular, Moș Crăciun este și el reprezentat cu o barbă albă și lungă, semn al vârstei sale înaintate și al înfățișării protectoare pentru copil. Barba sa mătăsoasă îi îmblânzește trăsăturile și expresia, dar îi subliniază și atotputernicia: el hotărăște dacă îl răsplătește sau nu pe copil. În anumite religii, mai ales în Islam, purtarea bărbii este o cerință . Ea devine aici o marcă a apartenenței
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
al vârstei sale înaintate și al înfățișării protectoare pentru copil. Barba sa mătăsoasă îi îmblânzește trăsăturile și expresia, dar îi subliniază și atotputernicia: el hotărăște dacă îl răsplătește sau nu pe copil. În anumite religii, mai ales în Islam, purtarea bărbii este o cerință . Ea devine aici o marcă a apartenenței religioase și a ascultării regulilor dicate de Profet. Interpretarea devine negativă atunci când ne referim la sintagma ce exprimă minciuna («trage niște barbe»). Bărbierirea semnifică îmblânzirea forței primitive. Simbolic, actul se
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
În anumite religii, mai ales în Islam, purtarea bărbii este o cerință . Ea devine aici o marcă a apartenenței religioase și a ascultării regulilor dicate de Profet. Interpretarea devine negativă atunci când ne referim la sintagma ce exprimă minciuna («trage niște barbe»). Bărbierirea semnifică îmblânzirea forței primitive. Simbolic, actul se înscrie în ruptura cu natura sa animală. Astfel, visul care are imaginează bărbierirea vorbește despre relația subiectului cu pulsiunile sale, dorința de a le stăpâni, dar și faptul că le refulează, le
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
dezvălui inocența celui ce visează, dar și lipsa de implicare personală. Pune accentul pe imaturitatea afectivă sau intelectuală, pe refuzul de a se pronunța ori de a se angaja. Însă, în mod paradoxal, atunci când este asociat cu părul sau cu barba, albul evocă înțelepciunea pe care o conferă timpul, experiența. Înțeleptul este cel care, la capătul vieții, a știut să își păstreze sau să își regăsească starea primordială de puritate, curățenia originară. Dar albul este cel mai expus și mai vulnerabil
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
spuneau că nu știu cum să predea. Nu și-au petrecut deja aproape douăzeci de ani sub influența profesorilor și nu au remarcat faptul că unele tehnici par să funcționeze bine, în timp ce altele sunt doar plicticoase, și nu și-au mormăit în barbă: "Aș fi putut explica asta mult mai bine decât el"? Am avut și câțiva profesori slabi alături de cei buni, și mă gândeam că știu ce trebuie să nu fac, așa încât am mers către primul meu curs încrezător, cu capul sus
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
înțepenite, dizgrațioase, înfășurate în zdrențe, apăreau ca să afle ultimele zvonuri. Nu exista combustibil cu care să topească zapada, pentru a avea cu ce se spala sau bărbieri. Chipurile lor cu obrajii supți erau ca de ceară și nebărbierite, cu bărbi jalnic de răvășite din cauza lipsei de calciu. Aveau gâturile subțiri și sfrijite ca de moși. Pe trupurile lor mișunau păduchii. O baie și lenjerie curată erau un vis tot atât de îndepărtat ca o masă bună. Rația de pâine ajunsese acum
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
înțepenite, dizgrațioase, înfășurate în zdrențe, apăreau ca să afle ultimele zvonuri. Nu exista combustibil cu care să topească zapada, pentru a avea cu ce se spala sau bărbieri. Chipurile lor cu obrajii supți erau ca de ceară și nebărbierite, cu bărbi jalnic de răvășite din cauza lipsei de calciu. Aveau gâturile subțiri și sfrijite ca de moși. Pe trupurile lor mișunau păduchii. O baie și lenjerie curată erau un vis tot atât de îndepărtat ca o masă bună. Rația de pâine ajunsese acum
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
anilor și pe care Cocteau i-a văzut în jurul împărătesei Eugenia de Montijo." În fond, Călinescu dezvoltă cu mijloacele romancierului, datele înscrise în buletinul de identitate din 1927, la 42 de ani: "Statură potrivită, părul cărunt, ochii căprui, nasul potrivit, barba rade"; ceea ce atrage atenția este o subțire ironie semnalată de presupuneri aparent inocente și relația oximoronică dintre substantiv și epitet ceea ce ar induce ideea unei mistificări a unei legende vii pe care maliția călinesciană o demistifică fără menajamente în continuare
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
demonstrat de-a lungul anilor în toată gama de afaceri și organizații. Doug, un tânăr muncitor în construcții, era ca o stea strălucitoare într-o meserie văzută adesea ca îmbrățișată de muncitori ursuzi, necizelați și duri, cu părul lung, cu barbă și care mestecă tabac. Nerăbdarea sa de a face tâmplărie de calitate era însoțită de un comportament onest, sobru, prietenos și de încredere. Valoarea lui Doug era evidentă fiecărui angajator în parte, chiar și atunci când nu căuta de lucru. A
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
clasă care îl urăște pe Vassili și ceea ce reprezintă el. Trebuie să lovească altfel, nimicitor. Vassili zace mort pe pat în casa părintească. Cineva bate la ușă, chiar o zgâlțâie. Tatăl Opanas deschide. E popa. Un preot bătrân cu chelie, barbă și plete colilii, venit parcă din adâncul veacurilor să țină slujba mortului. Mujicul Opanas îl privește lung, crunt și neguros, strângând în suflet energia pentru marele prag pe care îl va trece. Privirea lui, în prim-plan, devine greu de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în Consiliul de Miniștri de regele Carol I. Urmează o secvență tipic propagandistică, pe care o vom întâlni adesea în imagini de-a lungul abia începutului secol XX : unitatea de „monolit” dintre conducerea țării și popor. Un bătrân cu plete, barbă și mustăți colilii, simbol al trecutului voievodal de glorioase lupte, vine agitând hârtia de la stăpânire. La auzul știrii, sar în aer și căciulile, și pălăriile. Volintirii dau năvală. Doar femeile - de, simțitoare - se iau cu mâinile de cap la auzul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
jena în fața „fandosiților” la care mergea în vizită cu proletara Irina, deoarece ea făcea zgomot cu lingurița în ceașca cu ceai, în vreme ce criteriile lumii Irinei, muncitorimea comunistă, erau „mai serioase și mai severe, Caius”. Numitul Caius fumează tot timpul, are barbă, e dubios, mai rade și câte un whisky, câte un coniac. În afară de fum, scoate pe gură numai cugetări, citări și recitări din producția lirică proprie. Pare un ins fără ocupație. Tovarășa savantă Irina, în schimb, nu bea, nu fumează, nu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
prietena ei, Amalia - ce-o face ea acum ? Inventarul nenorocirilor capitaliste continuă minuțios și alert. În timpul scorțoasei petreceri „nemțești” de Anul Nou („Porții mici, porții mici, Doina. Fata asta o să ne îmbolnă vească pe toți de stomac !”), un invitat cu barbă și privire ciudată cugetă hotărât cu glas tare : „În situația actuală, oamenii trebuie eradicați, nu lăsați să se înmulțească”. Aha, iacătă hitleristul ! Doar suntem în Germania, ne spunem, lămuriți pe loc. Dar câteva zeci de secunde mai târziu, personajul basculează
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
făcut simțite efectele în iunie 1990, când mii de bucureșteni îi aplaudau de pe margine pe minerii veniți direct din șut ca să restabilească ordinea și dreptatea cu bâte și lanțuri împotriva unor tineri luați de pe stradă pe criteriul înfățișării - plete, ochelari, barbă, fustă scurtă, machiaj. Cu numai cinci pelicule catalogabile ca anti-sistem în patru decenii - Directorul nostru, Reconstituirea, O lacrimă de fată, Croaziera, Faleze de nisip - nu se poate spune că filmul românesc a contribuit la căderea comunismului. Cu numai cinci pelicule
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
grebla / Și toate aici în apă le-oi aduna / Sănătate-i căpăta. Cine pe tine te-a vedea / Să-i pară că soarele a răsărit / Soarele ți s-a scrie în frunte / Doi luceferi / În umerile obrazului / Și luna în barbă. / Și tu-i fi cea mai de treabă / Mai frumoasă, / Mai sănătoasă și mai voioasă."63 Element purificator și psihopomp, apa cunoaște multiple ipostaze care structurează spațiul poetic ca spațiu al metamorfozelor: "Acolo-n vale la pârâu, / Spală mândra dorul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
imperativul adresării construind relația dintre uman și universal: "Hei, săracul codru des, / Că dintr-însul nu mai ies. / M-am băgat de mic copil / Și-am ieșit un om bătrân; M-am băgat făr` de mustață / Și-am ieșit cu barba-n brață. Frunză verde de răchită, / Hai, în pădurea umbrită, / Să-mi pun curele la flintă / Și oțele în pistoale, / Să urc pe stâncile goale, / Să mă duc la Călimani, / Să țin calea la dușmani"112 Natura personificată este portretizată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vede, până iese curat. Soarele de aceea dimineața e roș, că iese din "scăldătoare". Soarele dimineața când se scoală e copil de 7 ani, cât îmblă toată ziua și vede răutățile ce se fac pe lume, până sara capătă o barbă albă până la brâu. Mă-sa îl scaldă în lapte dulce și el iar se face copil."115 Sfârșiturile și începuturile temporale sunt puse în legătură cu sacrul, prin intermediul unui ritual al morții și învierii, al nașterii și renașterii. Trecerea dintr-un timp
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nici unul nu este egal cu celălalt". Cel mai expresiv dintre cele cinci degete este degetul arătător, care poate să fie în comunicarea didactică explorator, amenințător, îndrumător, născocitor, doveditor, dubitativ (când este poziționat sub buza inferioară și celelalte degete formează o ,,barbă") etc. Deoarece degetul arătător participă la realizarea mai multor gesturi, el poate îndeplini mai multe funcții în comunicarea didactică: • indicarea elevului numit pentru a executa o sarcină (prin orientarea arătătorului spre elev); • chemarea unui elev (prin îndoirea arătătorului din exterior
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
aparține unui anonim, intrând astfel în sfera literaturii apocrife:„Are peste șaizeci de ani, este mică de statură, foarte grasă și bondoacă. Pielea, vocea și trăsăturile sunt bărbătești: un nas mare, ochi mari albaștri, o bărbie dublă cu urme de barbă și o buză inferioară proeminentă. Părul său, castaniu deschis, potrivit ca lungime, este pudrat și nepieptănat. E îmbrăcată cu o haină bărbătească din satin negru [...] și încălțări bărbătești[...]“ (trad. n.) 24 Datorită comportamentul său neobișnuit pentru canoanele acelor timpuri, de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a spus: « Domnule, preoții o fac în Spania, în Franța marii nobili, iar în Italia toată lumea.» M-am dat înapoi și am replicat, glumind, că o astfel de înclinație era departe de mine, că aveam douăzeci și cinci de ani și aveam barbă. Mi-a răspuns că francezii care dau dovadă de bun gust nu dau atenție la vârstă sau la părul de pe corp; pe scurt, am scăpat cu mare greutate. I-am spus istoria abatelui de Carretto. Mi-a răspuns că trebuie
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
răspândiți de un bolnav, mai rar pe cale digestivă, prin consumarea de lapte provenind de la un animal bolnav, de obicei În copilărie, constituind perioada primară, când apar leziuni pulmonare. Tratamente populare Ceaiuri din conuri de brad, de frunze și flori de barba ursului, din vârfuri (muguri) de brad, pin sau molid, de iarbă mare, lumânărică, lumânarea Domnului, de măceșe, muguri de mesteacăn, de plămânărică, de peliniță, mătase de porumb, mătase și spice de porumb, de scaieții pământului, din flori de soc, de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
oțet sau cu rădăcini de leuștean pisate și stropite cu oțet. Fumigații și inhalații cu aburi de pe pietre albe de râu Înfierbântate și puse În apă rece, cu fum de la o pânză de cânepă arsă, cu aburi de la fiertură de barba ursului, floare sau scuturătură de fân, iarbă mare, frunze de nuc sau de răchită, podbal, scai, aburi de la stingerea varului. Ceaiuri din fructe de afin, rădăcini de brusture, fructe de cătină albă, cârcei de castraveți, holeră, curcubețică, mentă, pelin verde
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Se face apoi gargară și se clătește gura. Tusea (numită năduf și chihăială) apare de obicei la Începutul primăverii sau la sfârșitul toamnei, datorită răcelii, a apei reci băute după eforturi mari și alergătură. Se mai tratează prin: Ceaiuri de barba ursului, ace de brad, busuioc, căline, cătina (fructe), cimbrișor de câmp, coji de cireșe, flori de coada șoricelului, fructe și rădăcini de fragi, mlădițe sau fructe de gutui, iarbă dulce, iarbă mare, bobițe de jneapăn, leuștean, liliac, flori și rădăcini
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sulfină, urzică moartă. Palpitații Ceai de arnică, ienupăr, mărar, odolean, roiniță, rozmarin, urzică moartă, vârnanț, vetrice, lăcrămioare, angelică, limba mielului, crețișor, păducel, verbină. Apă cu zahăr sau cu dulceață, miere de albine, plămădită cu ceai de iarbă mare. Ceaiuri de barba Împăratului, barba ursului, brădișor, conuri de brad, păstăi de fasole albă uscată, rădăcină de iarbă mare, tătăneasă, lumânărică, mărar, măghiran, mentă, păducel, mătase de porumb, pir, rozmarin, strugurii ursului, talpa gâștei, valeriană, vâsc. Palpitațiile (numite În popor și "atac, bătaie
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]