8,717 matches
-
face din stadiul prenatal În stadiul natal, iar lumenul (pragul) trecut prin legănare se află Între aceste două domenii. Este posibilă intervenția elementului În narațiune prin menționarea lui nu ca funcție structurală sau semantică, ci ca preluare Întâmplătoare pentru contextul basmului a unor elemente de credință, de sugestii, de practică. Se crede că fiecare capătă, la naștere, pe lângă Îngerul ursitor , și un duh necurat, un diavol, care se află În luptă cu Îngerul; după cum biruiește unul sau altul, omul face fapte
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ochi albaștri, barbă și mustăți roșii), care a Învățat carte singur și care purta tot timpul procese, fără avocați. S-a Însurat cu o armancă, dar n-a făcut copii. Narațiunea aceasta amintește de povestea Sfântul Gheorghe al preafericitei Anglii [Basme și povești populare englezești], când o vrăjitoare, care se-ndeletnicea cu răpirea și uciderea pruncilor abia născuți, a Încercat să-l omoare și pe fiul prințului din Coventry. Profitând de moartea mamei În durerile facerii și de lipsa tatălui, prin
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În acest caz este mai mare, iar povestitorul popular, dintr un instinct de data aceasta estetic, speculează la maximum aria de libertate care i se oferă. Exact ca În cazul nașterii, și În cazul căsătoriei, narațiunea populară, sub formă de basm, povestire, legendă sau snoavă, are rolul de a raționaliza faptul aleatoriu, de a introduce o explicație, un element logic acolo unde În viața de toate zilele domnește hazardul sau jocul de interese materiale. Frecvența căsătoriei dintre un (o) partener(ă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
baie, anume spre acest scop construită, sau Într-o apă curgătoare. În scaldă, făcută din apă neîncepută, există bani de argint, lapte dulce, un fagure de miere, precum și flori mirositoare, Îndeosebi busuioc, simbolul dragostei. Aceste practici sunt consemnate și În basmul Ileana Simziana, care eroina Îi zice lui Făt Frumos: tu m-ai adus aici, mi-ai adus herghelia, tu ai omorât zmeul care mă furase, tu mi-ai adus vasul cu botez, tu să-mi fii bărbat. Aidem să ne
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a doua zi s-au și cununat. Apoi s-au urcat În scaunul Împărăției. Trei săptămâni ținură veseliile, și toată lumea se bucura că le-a dat Dumnezeu un Împărat așa de viteaz, care făcuse atâtea isprăvi. a. Căutarea sortituluisortitei În basmul Petrișor, Făt Frumos, băiatul pleacă În căutarea celei sortite la naștere, Ileana Cosânzeana. În urma mai multor peripeții, căutarea se Încheie cu o reușită. Supărat că nu i se dă făgădașul de la naștere, eroul din basmul. Fata Îl roagă pe tatăl
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
isprăvi. a. Căutarea sortituluisortitei În basmul Petrișor, Făt Frumos, băiatul pleacă În căutarea celei sortite la naștere, Ileana Cosânzeana. În urma mai multor peripeții, căutarea se Încheie cu o reușită. Supărat că nu i se dă făgădașul de la naștere, eroul din basmul. Fata Îl roagă pe tatăl ei s-o lase măcar un ceas În lume. Împăratul, În cele din urmă, a fost de-acord: cum i-o fi ursita! Un vârtej a luat fata și a dus-o la casa zmeului
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
informației despre ursit. În situația următoare, mamei i se oferă o posibilitate similară. Lângă patul lehuzei si al copilului se punea câta de busuioc, ca să viseze mama peste noapte. Încă și mai evidentă este semnificația busuiocului Într-o situație specifică basmului, recunoașterea calității eroului, dezvăluire căreia Îi urmează rezolvarea situației: la bucătărie el a pus degetul la bucatele care se gătea pentru mireasă. Și bucatele miroseau a busuioc. Și când a mers acolo de i-a dus bucatele miresei să mănânce
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
busuioc. Și când a mers acolo de i-a dus bucatele miresei să mănânce i-a mirosit bucatele a busuioc. Și, cum a văzut că miroase a busuioc, i-a dat În gând că-i el. În același sens, În basmul Crăiasa zânelor, un Împărat, ducânduse la război, le interzice feciorilor săi să deschidă cu o cheie ruginită chiliuța de la miazăzi, argumentând: bine nu va fi. Ei deschid ușa și zăresc o icoană Întoarsă cu fața la perete pe care era pictat un
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a pierdut, nu mai sunt. Ele stau În mări, cântă, se plimbă și mâncă. Le-o Înșelat un fecior de Împărat de s'or prăpădit. El s'o făcut fată, ca să le poată prinde pe ele pe Crăiasa zânelor. În basmul Copiii negrilor, se căsătoresc doi copii mici. Născut pe Întuneric, protagonistul pornește În căutarea luminii. În acest drum, el Își găsește perechea; cum o vede, eroul o și recunoaște: A, asta e nevasta mea. A luat-o și el la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
traiană a se căsători este pentru partea femeiască, În genere, de la 15-20 de ani, iar pentru cea bărbătească de la 18-30 ani. De la 20, respectiv de la 30 de ani, Începând Înainte, fetele devin fete bătrâne, iar feciorii burlaci, sau feciori tomnatici. Basmul Călugăraș [Săncescu] deapănă istoria unei fete de Împărat care și-a aflat ursit Într-un mort. Un Împărat și o Împărăteasă aveau o fată minune de vrednică, care aude un glas În vis spunându-i că bărbatul ei e mort
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
hainele fetei și deveni mireasa feciorului de Împărat, deși lui Îi da brânci inima spre cealaltă. Călugărașul face să apară peste noapte un palat mult mai frumos, are loc recunoașterea fetei deghizate, apoi pedepsirea arăpoaicei și căsătoria celor doi sortiți. Basmul cu păpușica licărea are același motiv ca basmul precedent, cel al fetei care-și află ursita Într-un mort. Fetei mult dorite de perechea Împărătească nu-i da inima brânci să se mărite, flăcăii o tot ocoleau, parc-avea peri
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
deși lui Îi da brânci inima spre cealaltă. Călugărașul face să apară peste noapte un palat mult mai frumos, are loc recunoașterea fetei deghizate, apoi pedepsirea arăpoaicei și căsătoria celor doi sortiți. Basmul cu păpușica licărea are același motiv ca basmul precedent, cel al fetei care-și află ursita Într-un mort. Fetei mult dorite de perechea Împărătească nu-i da inima brânci să se mărite, flăcăii o tot ocoleau, parc-avea peri În cap, iar părinții erau Îngrijorați că nu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a atinge și mai mult problema destinului: Se vede că ori Dumnezeu nu le-a dat În gând, ca să se Împlinească Orsita, ori c-or fi murit de Întristare. b. Vânătoarea Actul vânătorii posedă multiple semnificații În folclorul tuturor popoarelor. Basmul românesc nu face excepție, găsirea partenerei de căsătorie În urma unei aventuri cinegetice, În urma unei antropomorfizări tipice basmului, există În numeroase narațiuni și sub o largă varietate de scheme. Este Încă o dovadă a faptului că În basmul românesc sunt antrenate
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
gând, ca să se Împlinească Orsita, ori c-or fi murit de Întristare. b. Vânătoarea Actul vânătorii posedă multiple semnificații În folclorul tuturor popoarelor. Basmul românesc nu face excepție, găsirea partenerei de căsătorie În urma unei aventuri cinegetice, În urma unei antropomorfizări tipice basmului, există În numeroase narațiuni și sub o largă varietate de scheme. Este Încă o dovadă a faptului că În basmul românesc sunt antrenate mărturii existențiale arhaice, datând dintr-o perioadă În care agricultura nu se generalizase, iar vânătoarea ocupa În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
folclorul tuturor popoarelor. Basmul românesc nu face excepție, găsirea partenerei de căsătorie În urma unei aventuri cinegetice, În urma unei antropomorfizări tipice basmului, există În numeroase narațiuni și sub o largă varietate de scheme. Este Încă o dovadă a faptului că În basmul românesc sunt antrenate mărturii existențiale arhaice, datând dintr-o perioadă În care agricultura nu se generalizase, iar vânătoarea ocupa În existența umană un rol foarte important. Vânătoarea constituie o Îndeletnicire străveche, care a dus la apariția unor rituri și ceremonii
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sau raptul simbolic al miresei și vânătoarea pentru Îmbelșugarea nunții; regăsim implicații ale actului vânătorii În muncile agricole sau pastorale (pornitul plugului, tânjaua, sâmbra oilor), ori În marile sărbători solstițiale (Crăciunul, Anul Nou) sau echinocțiale (Lăsatul Secului, Sânt Andrei). În Basmul cu Fata din Dafin, feciorul de Împărat pornește la vânătoare, pentru a prinde vânatul de nuntă, după legea domnilor ș a-mpăraților. Eroul, ajuns Într-o pajiște minunată, poruncește bucătarului să-i pregătească masa, iar el pleacă cu slujitorii la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
resfiră, ca o leasă, păru-i cu totul și cu totul de aur. Și rămase fata frumoasă și luminoasă, ca o zână din Dafinul-Verde!), duce la recunoașterea celor doi, la identificarea adevăratei ursite, cu care se și cunună. Tot un basm În care apare vânătoarea este și Petrișor, vânător , În care eroul ia fata, o duce la casa lui și o lasă acolo, nu Înainte de a-i spune mamei tranșant: -Mamă, io am adus fata asta și-o prinz' ca o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
recuperează pe fata nemuritoare. Și tatăl băiatului a Încercat, În tinerețe, s-o cucerească pe fată (vreo nouă ani de zile). Fata Îl Învie pe băiat; cei sortiți să fie Împreună depășesc toate Încurcăturile. O istorie mai ciudată găsim În basmul Fata moșului. După ce iese din pulpa moșului, fata este luată de un corb și dusă Într-un cuib În vârful unui copac. Basmul utilizează În mod frecvent figura corbului, În contexte care solicită acțiunea unui animal adjuvant; el conduce eroul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Învie pe băiat; cei sortiți să fie Împreună depășesc toate Încurcăturile. O istorie mai ciudată găsim În basmul Fata moșului. După ce iese din pulpa moșului, fata este luată de un corb și dusă Într-un cuib În vârful unui copac. Basmul utilizează În mod frecvent figura corbului, În contexte care solicită acțiunea unui animal adjuvant; el conduce eroul dintr-o lume Într-alta, Îl ajută În lupta cu zmeul, Îl Învață cum să-și recapete vederea pierdută sau cum să dobândească
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
când Împăratul Își vizitează domeniile, merge pe la fiecare stână și cere să i se spună câte o poveste, o hore. Finalul previzibil include recunoașterea celor doi soți și pedepsirea țigăncii uzurpatoare. Voinicel de Flori În revărsat de zori este un basm, În care eroul pleacă În căutarea celei promise la naștere: Fata Brună, Cu Fața Rumenă, cu Cosița Groasă -/ o fată frumoasă. Aflat la vânătoare, năzdrăvanul este atras de o pasăre, Într-un bordei, unde zărește două oale fierbând pe foc
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
un voinicel de flori, sendreaptă spre nunta sa. În cele din urmă, tatăl Încuviințează căsătoria celor doi: Bine, tată Iliuță. Daru meu l-ai luat. Să-ț' fie al tău! Bine mai e omul la casa lui este titlul unui basm prin care se urmărește ilustrarea unei zicale vechi de când lumea. O văduvă de negustor avea o fată deosebită, că cine-o vedea, stă-n loc s-o privească și nu-și mai lua ochii de la dânsa. Într-o dimineață, venise
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se traversa marea ca pe uscat, o căciulă care făcea pe purtătorul ei nevăzut și un bici, care, dacă era trosnit, 70 Împietrea dușmanii. Fiul de Împărat Își continuă drumul, unde Îl trăgea dorul, cu obiectele fermecate, găsindu-și mireasa. Basmul Fata lui Verde-mpărat din Paltin [Robea] reia schema anterioară: Împăratul Își pune fiii să tragă cu cele trei arcuri pentru a vedea dacă aveți noroc de mine să mă moșteniți! Săgeata celui mare a picat la o fată de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Ion procedează după cum l-a povățuit Îngerul, urmărește fata și o prinde; paltinul se deschide, cei doi intră la părinții fetei, care-i spun să-și construiască un bloc În apropierea mea și să nu plece acasă la părinții lui. Basmul Cei trei frați dornici narează istoria a trei frați, cărora le venise vremea de Însurătoare si nu știau de ce nu erau acceptați de părinții fetelor dorite. Apelează la un vrăjitor vestit, apoi la vrăjitoarea Hârca, pentru a dezlega acest mister
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
m-a lua! Cine-a intra pân-În brâu m-a lua! Cine-a intra pân-În urechi m-a lua! Băiatul se Întoarce acasă supărat, Însoțit de o broască care se declară a fi partea lui. De aici, schema basmului se complică. Împăratul le cere nurorilor sale să-i prepare câte o pâine. Soțiile fraților mai mari trimit o slugă la broască. Ea face o bortă În cuptor, pune covata și toarnă apă, și cerne o țâră de făină ș-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
păstrează pe aceea croită de broască. Probele iau sfârșit prin organizarea unui bal, la care broasca se metamorfozează Într-o fată frumoasă, Îmbrăcată În aur, În timp ce cumnatele ei se fac din nou de rușine. Urmează un loc comun În derularea basmelor: arderea pielii de broască și dificultatea căutării fetei. Reproșul adus tânărului include și modalitatea de recuperare a fetei: Ce-ai făcut, mai aveam trei zile s-o port, de nu m-ai prinde la cumnata mare și la cea mijlocie
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]