6,806 matches
-
ba și rude venite în ospeție, înconjuram biserica și cântam, însoțind vocea clară a preotului și cântăreților care de la strană coborâseră în mijlocul nostru, „Hristos a înviat din morți, Cu moartea pre moarte călcând”...Aveam cu noi, pregătite de mama, toate bunătățile pe care le adusese - pască, cozonac, ouă roșii și de toate culorile, caș proaspăt, drob, sticla cu vin, lumânările - pe care după ce erau sfințite de preot, le împărțea rudelor și cunos cuților noștri, nouă copiilor, care, după ce rosteam „Hristos a
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
chemau și îmi dădeau de toate, iar calupurile de unt ori brânză, ca și conservele primite ne erau tare folositoare, că o duceam tot cu mai multe lipsuri. Pentru mine și mama a fost un rai în zilele acelea. Mâncam bunătăți pe care nu le-am întâlnit niciodată în viața noastră, de până atunci. De caii pe care îi băgaseră într un șopron aveau grijă și le dădeau fân din belșug, iar ei aveau și ovăz pentru ei și îi alimentau
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
flori, flori galbene, roșii , albe, de toate culorile, pe care le adună și ni le dăruiește, ca o invitație să o imităm și noi pe ea mâine și mâine, dar și astăzi. O aud strigânduăne la masă, punânduăne în față bunătățile casei, de ea pregătite, ea lăsându-se să ciugulească ceva mai târziu, adică, poate, săptămâna cealaltă ori niciodată, ca să creștem noi mari, să fim și să rămânem sănătoși, să ne facem voinici, puternici, ca tata, ca ea... De dimineață și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
vii, domnișoară? Mă întreabă rîzînd un tînăr cu barbă blondă și ochi senini. Din România, dar am trecut întîi prin Italia. Oho! Vezi, papa, se adresează celui mai vîrstnic din grup, dumneata nu te duci nici pîn' la Paris! Lași bunătate de bani să zacă-n bancă și-ți ruginesc încheieturile. Și domnișoara umblă prin Europa, tocindu-și pingelele. Ia exemplu, c-ai să faci ateroscleroză. "Papa" mormăie vinovat din colțul lui și nu se amestecă. Întreb și eu ce trenuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
și într-o seară de august pe la ora șase suntem primiți de familia Sadoveanu. Scriitorul, doamna și copiii, Lia, Miti și Profira, care erau mai mărișori. Scriitorul, om voluminos și cu înfățișare impunătoare aproape rece, cu privirea severă. Cucoana Catincuța, bunătatea personificată, copii demni, Lia cam de vârsta mea, 16-17 ani, cu ochii frumoși, albaștri. Vizita noastră a durat două sau trei ore. Comino și Sadoveanu nu se vizitau, presupun, din cauza surorii lui Comino, boieroaică foarte mândră, și poate din cauza neînțelegerii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
putea nici în ruptul capului lipsi de supravegherea "băieților deștepți". Se duse deci la Emil acasă, fără a-l anunță în prealabil, îl luase chiar prin surprindere. Emil o invită politicos în camera lui, o servi cu tot felul de bunătăți, greu de procurat la vremea aceea, apoi aduse în discuție întâlnirea de a doua zi, pentru a avea certitudinea că lucrurile vor decurge cât se poate de normal. Emil o asigura de totală să discreție și îi garanta supravegherea, deși
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
și la cine am stat, n-am vrut cu niciun chip să spunem, deși nu pot zice că nu ne-a fost frică. Ne-am gândit, însă, că acei oameni n-ar fi meritat, sub nicio formă, să sufere din cauza bunătății lor. Recunosc că această digresiune este cam lungă, dar n-am putut s-o evit, pentru că a fost prea mare contrastul între "ceea ce știam" despre ruși și rușii reali. Sigur că nu eram, totuși, un naiv venit direct din satul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
aniversarea a 70 de ani de viață a Mitropolitului Vladimir, cu care am avut apoi și o convorbire privată. Este rus de viță nobilă, de undeva de prin părțile fostului Cnezat al Vladimirului. Este un om de mare cultură și bunătate sufletească; este foarte respectat în țară, inclusiv de autorități care, în general, se poartă cu mare atenție cu Biserica. Credincioși sunt mulți, bisericile sunt pline mai tot timpul; aproape că nu-ți vine să crezi că această țară a trecut
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
plecat atât de repede și parcă furișându-te, să nu zdruncini liniștea altora. Să știi că n-ai reușit...liniștea nu ne-o mai găsim niciodată. Suntem Îngrijorați de soarta ta. Pe unde hoinărești? Căror ființe le dăruiești zâmbetul și bunătatea ta? Oare chiar atat de repede să ne fi uitat pe noi? Nu se poate; revino! Oricând vei veni, ai să găsești aceiași colegi care te așteaptă cu brațele pline de flori și lumina În suflet. Nu te vom uita
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
intri, purtând trandafirii tinereții În privire. Atunci nu Înțelegeam cum de mă Înțelegi tu, nu pricepeam cum sufletul tău Îți era deschis că filele unei cărți. Am trăit momente de Încântare surpriză văzându-te cum intuiești suferințele altora și cu bunătate Încerci să-i Îndrumi. Aș vrea să mă Întorc la clipele acelea și blestem soarta nedreaptă a clipei care mi te-a luat. Cuvintele Îmi par seci și dureroase, ca picăturile de ploaie căzând cu zgomot pe tablă acoperișului... Mă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mod rațional și autoreflexiv în diferite situații spațio-temporale ale vieții. Formarea omului de, pentru și prin societate urma să se întemeieze mai ales pe o filozofie morală, care să-l învețe cum să evalueze corect diferitele noțiuni morale (adevăr, dreptate, bunătate etc.) și, mai ales, cum să le urmeze în demersurile din viața cotidiană. Acesta este motivul pentru care Nietzsche îl considera drept primul mare moralist modern. În demersurile didactice, Montaigne insista pe conversația de tip socratic (maieutica), considerând-o cea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
normele morale își au originea în experiența de viață și în experiența simțurilor omenești. Locke credea, în această ordine de idei, că ar fi necesar să se elaboreze un sistem de norme morale care să se fundamenteze pe ideea de bunătate și cea de dreptate. O altă opțiune filosofică a cărturarului englez a fost teoria liberalismului politic. Drept urmare, acesta susținea teza conform căreia în domeniul politic omul rămâne o ființă rațională și liberă, că el se naște liber și trebuie să
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sarcinile acestei școli erau distribuite între elevi (studiul, masa, repausul, bibliotecile), totul se organiza și se efectua de către elevi. Elevilor care îndeplineau astfel de funcții li se cereau să dea dovadă într-o măsură mai mare de anumite virtuți; dreptate, bunătate, devotament, simț civic și democratic etc; c. școala-cooperație era o școală-instituție de muncă, în care se îmbinau activitățile de tip intelectual și estetic cu cele de ordin economic și administrativ. De la o astfel de instituție, fondatorii estimau formarea unui bun
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
buni și înțelepți, ci numai să ne facă învățați.” Școala și familia sunt instituțiile ce trebuie să cultive în elevi trăsături morale, iar astfel de valențe morale nu sunt altceva decât expresia sintetică a caracterului poporului român: cumpătarea, modestia, statornicia, bunătatea, hărnicia. Loga critică aspru ,,devianțele” tinerilor-bănățeni, cei care studiaseră în străinătate, și care se abat de la comportamentul onest și de bun simț al românilor autohtoni. El a criticat pe ,,domnișorii cei tineri” care, instruiți în străinătate, manifestă un dispreț față de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
fnis] rom. caracter ignifug; germ. Unendlichkeit, dan. uendelighed [u΄änəlixed], norv. uendelighet [u΄endəligxet], sued. oändlighet [΄u:εn:dlig-xet] rom. caracter infinit sau infinitate; neer. gezondheid [xe΄zondxeid], germ. Gesundheit [ge΄zu(dxait] rom. sănăta-te; neer. goedheid [΄xu:dxait] rom. bunătate etc. Sînt nume-roase situațiile, prin urmare, care reflectă faptul că deși limbile germanice par astăzi (uneori foarte) deosebite, există de fapt multe tendințe comune care le caracterizează pe toate. Limbile romanice au păstrat în mai mică măsură decît cele germanice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mai vedea primejdia, noua Casandră ezită să se salveze : De ce sunt nehotărâtă ?... Voi pleca deci ? Sau să ascult sfatul oboselii ? (III 2) ; Unde așteaptă liniștea ? (III 5) ; unde este ziua și luminile clare ? (IV 3). Sfaturile acestei făpturi de o bunătate fără măsură, între o iubire și un dispreț aproape neomenesc (III 13) dovedesc chiar lipsă de prevedere. La sugestia ei, Agamemnon o eliberează pe Clitemnestra pe care el, mai clarvăzător, o simte primejdioasă (ți se pare că trebuie să te
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și de fapta sa (p. 303). În scena judecății, Oreste caută din nou să afle dacă a fost îndreptățită crima lui. Eliberarea conștiinței individuale se produce prin actul nedumeririi și al întrebării cercetătoare (p. 309). Atena votează pentru achitare, invocând bunătatea, adică dreptatea care nu răsplătește răul ci îl tămăduiește (p. 315). Ea determină transformarea eriniilor în protectoarele cetății și transfigurarea mecanismului sterp al răzbunării în dinamismul fecund al iubirii (p. 321). Caracterul tragic al Orestiei nu dispare prin achitarea matricidului
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
primit diferite ordine și medalii la nivel național. Pe lângă activitățile sale de distins și neobosit cercetător, profesorul Grigore Răileanu era înzestrat cu o deosebită sensibilitate sufletească, o permanentă și caldă prietenie, toate acestea 47 suprapunându-se unui fond de modestie, bunătate și loialitate, rar întâlnite într-o singură persoană. Păstrând proporțiile, cu modestia de rigoare, exemplul lor am încercat să-l urmez. Ca fost profesor de geografie la Liceul ,,Cuza-Vodă” din Huși, mă pot mândri la rândul meu cu diplome acordate
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
arestată. Toamna, scurtând zilele, abia dacă le lăsa câteva ceasuri de petrecut împreună. Nel îi povestea despre zilele triste din internat, în vreme ce Silvia, în vederea acestei întâlniri săptămânale, se aproviziona pe piața neagră și îi umplea farfuria cu tot felul de bunătăți. Ceea ce o scotea pe Nel din obișnuit: mămăligă cu iaurt și supe chioare. Deseori stăteau singure la masă. Paul, supraîncărcat de muncă, nu venea. Somat în câteva rânduri să divorțeze, refuzase, și, dacă se resemnaseră să-i tolereze indisciplina, stăteau
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Caterina?" "Mama stă la Galați. Împarte un mic apartament cu prietena ei, Silvia, pe care trebuie că ai întâlnit-o altădată pe la noi..." " Da, da, mi-o aduc foarte bine aminte... Ce te izbea la femeia asta era marea ei bunătate... Îmi cumpăra multe din flecuștețele pe care voi, copiii, le făceați din scoici, deși se vedea bine că nu se înnebunea după ele..." " Da, Silvia e bunătatea întruchipată. Și-a pierdut soțul într-un accident, strivit de o locomotivă. Acum
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
aduc foarte bine aminte... Ce te izbea la femeia asta era marea ei bunătate... Îmi cumpăra multe din flecuștețele pe care voi, copiii, le făceați din scoici, deși se vedea bine că nu se înnebunea după ele..." " Da, Silvia e bunătatea întruchipată. Și-a pierdut soțul într-un accident, strivit de o locomotivă. Acum ea și mama stau împreună de bine, de rău, cu pensiile lor mici, de reversiune..." Și ceilalți, știi ceva despre ceilalți?" "Grigore ne scrie din când în
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de scandal au publicat povestiri senzaționale prezentînd în detaliu presupusele sale perversiuni și infracțiuni sexuale (Rifas, 1994). E ca și cum cultura politică și populară a Statelor Unite ar avea nevoie de demoni pentru a se convinge și a se asigura de propria bunătate, iar mijloacele de informare în masă au fabricat o întreagă demonologie despre dictatorul irakian. Astfel, conturarea unor imagini extrem de negative despre Hussein și irakieni a exclus posibilitatea unei soluționări diplomatice a crizei. În plus, discuțiile permanente despre un eventual război
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Videoclipul pune în contrast imaginile unei lumi interioare cu cele ale lumii exterioare; lumea exterioară este locul de manifestare a violenței sexuale și rasiale, a bigotismului și nedreptății. Lumea interioară, cea a bisericii, este una a dragostei, a comuniunii, a bunătății imagini și mesaje religioase pline de forță 8. Elementul narativ din "Like a Prayer" înfățișează un bărbat negru nevinovat și pe nedrept acuzat de o crimă la care personajul întruchipat de Madona este martoră. Ea intră într-o biserică, visează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ale culorii negre. Imaginile promovează ideea integrării și armoniei între negri și albi; astfel, Madona cîntă alături de un cor de negri într-o biserică a acestora, sărutînd un bărbat negru și salvînd un altul. Videoclipul proiectează o puternică imagine a bunătății și moralității, a principiului care ne dictează să facem ceea ce este bine9. Cu toate acestea, ca în cazul tuturor contradicțiilor Madonei, modul de utilizare a imaginilor subminează mesajul religios, întrucît ea apare dansînd în biserică îmbrăcată doar în furou, iar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a le îndulci orice suferință fizică sau morală. Ea m-a făcut să iubesc viața pentru a putea să fac ca, prin faptele mele, să merit a fi iubit de dânsa și pentru ca să pot să sorb fericirea ce inteligința ei, bunătatea și dulcea ei veselie răspândesc în giuru-i. Dacă sufer de plecarea mea, este numai pentru durerea ce-i va da această despărțire. O rog dar a face pentru mine și sacrificiul d-a-și domni [domina] durerea pentru a urma
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]