6,136 matches
-
în măsura în care vizează aceste limite, excesele formaliste și "analitice"; b) antropologiile teologice, fiindcă acestea, deși acceptă, încă din premise, formule "onto-teo-logice" predeterminate, mizează, chiar de la nivelul limbajului, pe șansa de a rosti după logos-ul întreg, evitând, tocmai în măsura în care rostesc astfel, capcana ideologiei (a celei religioase, în primul rând), dar, filosofic vorbind, chiar unele excese tehnic-"fenomenologice". Pentru primul fapt, ar fi de amintit lucrările de logică și de ontologie ale lui Constantin Noica și cele "epistemologice" ale lui Lucian Blaga. Pentru
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
etc.) și sfârșind cu structura logică a argumentelor dialectice (structura paralogismului și circumscrierea sa local-epistemică; structura logică aporematică: teză antiteză etc.). E drept că dialectica transcendentală nu poate lucra regulativ decât dacă își asumă, "critic", anumite limite și își recunoaște capcanele în care își poate trimite operațiile, adică raționamentele. Paralogismul, antinomia și idealul rațiunii pure exprimă tocmai operațiile raționale prin care este produsă aparența, aproape într-un mod "natural", și doar scoaterea la iveală a sensului lor face cu putință operarea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
socratică a dialogului ("dialectica", arta de a formula întrebări) folosită în contextul maieuticii; c) conceperea dialecticii de către Platon ca o metodă ce conduce la eidos (existența în sine, idéa, "forma"); iar pe de altă parte, folosirea "dialecticii" (discurs plin de capcane logice) de către sofiști într-un mod "non-regulativ", prin raportare la scenariile ei propriu-zis filosofice, adică zenoniene, iar mai târziu, socratice și platoniciene. Propriu-zis regulativ (adică după regulile "gândirii ființei"), două sunt instanțele constituite ontologic: ființa însăși, ca "obiect" adecvat gândirii
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
etc.) sau spații funcționale polivalente. Spațiile versatile sau convertibile (Anexă A7.8): sere, atriumuri, pasaje, poduri etc. fie că adăpostesc funcțiuni specifice programului, fie că inserează construcției spații complementare acesteia, îndeplinesc în același timp, înafara rolului funcțional și rolul de capcane solare. Terasele acoperite și închise pe timp de iarnă, dar deschise pe timpul verii, orientate spre Sud, cunoscute ca sere sunt considerate spații versatile sau convertibile și prezintă valente ecologice materiale apreciate mai ales pentru suplimentarea suprafeței anvelopei care poate primi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
arșiță o vietate mai poate totuși grăi. Cu pași repezi, mă apropiam de inima pădurii, iar zgomotul părea să se stingă treptat. O adiere de vânt ce dădu crengile tufișului laoparte, îmi dezvălui blănița moale, mătăsoasă a unei căprioare. O capcană pusă pentru mistreți îi strângea dureros lăbuța.O rază blândă îi lumină pentru o clipă ochii înlăcrimați de durere. Nimic nu a bucurat-o mai mult decât libertatea. Se învârtea în jurul meu, iar, cu botul mic, catifelat și umed, îmi
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
evenimente, romancierul urmărește cu meticulozitate norme, recurențe sau scheme. Pe măsură ce le descoperă, el le transmite, le explică și le comentează pentru publicul care se cere convins. În al doilea moment al interpretării sale, P. urmărește cum cade Slavici, treptat, în capcana propriului profesionalism: lumea devine un simplu exemplu pentru axiomele deja statornicite de romancier. Ia naștere astfel un repertoriu de prefabricate și de stereotipii, inventariate minuțios și cu finețe. Într-un orizont de referință mai amplu, obiectul de interes al studiului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
care tratăm celelalte creaturi? Ce facem cu miile de animale care anual sunt supuse la experimente de laborator dureroase? Sau cu milioanele de animale domestice crescute În condițiile cele mai inumane și destinate sacrificării și consumului uman? Trebuie să interzicem capcanele pentru animalele sălbatice și să descurajăm vânzarea și cumpărarea de haine de blană? Ce putem spune despre vânătoarea sportivă? Sau despre vânătoarea de vulpi În zonele rurale din Anglia, luptele cu tauri În Spania, luptele de cocoși În Mexic? Sau
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că aici e un adevărat banchet! Pun și eu la bătaie o colivă. Costache: Da lumînări ai? Groparul: Am și lumînări. Octav: E, atunci putem pune de-un praznic. Ce ziceți, în tragem un praznic? Marieta: Iar începe cu vreo capcană de-a lui...! Matei: Ce praznic, măi Tăviță, ce praznic!?! Al cui, pentru cine?! Octav: Vă invit la praznicul meu...! (se rîde strîmb) Matei: Hai, că-i bună! Ha! Octav: Domnule, să-l pomenim și să-l cinstim pe cel
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Amnezii de iarnă (în colaborare cu Mia Morogan), București, 1985; Să nu ne enervăm! (în colaborare cu Mia Morogan), București, 1990. Traduceri: Jan Martenson, Aurul dragonului, București, 1991 (în colaborare cu Teodor Atanasiu), Moartea vizitează vrăjitoarele, București, 1992; Nicholas Luard, Capcană pentru o nălucă, București, 1993, Serialul Robespierre, București, 1995; Laurence Henderson, Carambol, București, 1994. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Lectură de vacanță, RL, 1980, 26; Sultana Craia, La revedere, pe cât mai curând!, LCF, 1980, 33; Dana Dumitriu, Un roman polițist, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289449_a_290778]
-
cât mai mare variația relațiilor de determinare în funcție de diferiții factori contextuali. Doar specificarea pentru fiecare lege cauzală a condițiilor care pot modifica într-o direcție sau alta tendința descrisă ne poate duce la teorii cu forță explicativă. Pentru a ilustra capcanele în care poate cădea formularea neglijentă de enunțuri cauzale, să recurgem la analiza unui exemplu. Jack Gibbs (1972) oferă următoarea formulare de lege cauzală ce pare suficient de solid susținută empiric și teoretic: „Rata sinuciderilor variază direct în raport cu gradul de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care experimentează un asemenea dezechilibru atitudinal va recurge pentru a-l elimina la una dintre cele șase soluții, fără a putea preciza care dintre ele va fi selectată. Sublinierea existenței unui repertoriu larg de soluții alternative sau substituite funcțional evită capcana postulării inevitabilității, una dintre criticile aduse schemei funcționale clasice. Un element oarecare, deși îndeplinește o funcție necesară, nu este neapărat inevitabil. Este inevitabil să fie adoptat un element din repertoriul de alternative funcționale, dar care dintre ele va fi ales
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
alternativă sau alta, nu neapărat pentru că ar considera-o mai bună, ci pentru a o opune statu-quo-ului și grupurilor legate de acesta, pentru a apărea ca promotor al schimbării. Din acest motiv, sociologul trebuie să fieatent să nu cadă în capcana unei asemenea lupte pentru putere. El trebuie să împiedice transformarea polarizării cognitive (diferențele naturale de opinii din jurul alternativelor) în polarizare socială (diferențierea de interese și lupta dintre grupuri și persoane pentru putere). Peter H. Rossi (1970) remarcă faptul că apare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
exterior, obiectiv, care să promoveze soluții constructive, în spiritul intereselor generale, constituind, totodată, un arbitru moral și profesional, și nu autoritar (ca în cazul forurilor superioare) în dinamica conflictului. Ca instrument în conflicte interne. Sociologul poate însă cădea uneori în capcana rivalităților interne. El poate fi solicitat de către un grup angajat în lupta pentru putere cu intenția nemărturisită de a-l utiliza ca instrument pentru atingerea obiectivelor sale. Pentru a nu rezolva problemele. Se întâmplă uneori ca un sistem, neavând intenția
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
timpul activității clasei proletare. 8. Timpul exploziv este timpul actelor de creație. Am dat această tipologie pentru că, după câte cunosc, ea este cea mai elaborată până în prezent. La nivelul ei reies clar posibilitățile unei asemenea analize, cât și dificultățile și capcanele de care este pândită. Din acest punct de vedere este util un scurt comentariu în legătură cu această tentativă. În primul rând, din perspectiva metodei utilizate în elaborarea ei, Gurvitch folosește o metodă mixtă: analiza sociologică a proceselor obiective combinată cu analiza
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
80 și a fost desăvârșită În anii ’90, În schimb gustiștii au intrat aproximativ două decenii Într-un con de umbră din care au Început să iasă abia În ultimii cinci-zece ani. Dar acest reviriment al Școlii gustiene ascunde și capcane. Acestea și, mai ales, imperativele depășirii lor merită să fie amintite. Capcana cea mai frecventă constă În abordarea fenomenului gustian printr-un rechizitoriu - implicit sau explicit - adresat modului În care a fost repusă În drepturi În anii ’60 Școala monografistă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
intrat aproximativ două decenii Într-un con de umbră din care au Început să iasă abia În ultimii cinci-zece ani. Dar acest reviriment al Școlii gustiene ascunde și capcane. Acestea și, mai ales, imperativele depășirii lor merită să fie amintite. Capcana cea mai frecventă constă În abordarea fenomenului gustian printr-un rechizitoriu - implicit sau explicit - adresat modului În care a fost repusă În drepturi În anii ’60 Școala monografistă. S-a creat impresia că, dacă Îndepărtăm interpretarea marxist-leninistă și corectăm falsurile
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sarmaua ,,face parte din realitatea” celui ce o consumă; ca ,,sarma culturală”, ea nu se confundă cu alte ,,sarmale” - ceea ce se poate Întâmpla Însă cu ,,sarmaua civilizată”! Dat fiind că ,,patrimoniul este un joc de putere”, iar trecutul poate Întinde ,,capcane tradiționaliste”, autorul conchide că ,,regândirea dimensiunii istorice a obiectelor prezentului este, poate, principala sarcină a antropologiei românești actuale”. David A. Kideckel și colaboratorii săi asumă o ,,etnografie critică, problematizată, comparativă și contextuală” a zonelor industriale din Valea Jiului și Făgăraș. Pe lângă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
decide să ne facă o favoare. Agenții de influențare profită de acest principiu uman și ne solicită să le Întoarcem favoarea oferită. Prin crearea unei astfel de situații manipulative, ei obțin ce și-au dorit inițial de la cel căzut În capcana principiului reciprocității. Sociologul Alvin W. Gouldner, citat de autor, remarca În lucrarea The Norm of Reciprocity: A Preliminary Statement (1960) că „nu există societate umană care să nu respecte principiul reciprocității”. Procesul numit de autor „concesii reciporce” este și el
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
centru nuclear incontrolabil, devastator, imaginea poluării absolute” (p. 169). Este, de asemenea „un fapt determinant și ireversibil”, „un ansamblu de minciuni (...) care au făcut să se transforme În mit și să devină un simbol al catastrofei, În general” (pp. 131-132). Capcana atomică, surprinsă În concluzie, aduce În prim-plan vulnerabilitatea civilizației noastre, În care oricine poate produce ireparabilul: un terorist sau un tehnician. Luând aceste amenințări În serios, ne supunem logicii „temerii” și „precauției”. Gilles Ferréol, Universitatea din Poitiers Traducere română
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1928/1990, 41-43). Referindu-se la cele trei dimensiuni simbolice ale generației ce fac parte din imaginarul social - respectiv memoria colectivă, conștiința de generație și amprenta timpului -, Claudine Attias-Donfut explorează simbolistica generației, plecând dinspre nivelul colectiv spre nivelul individual, evitând capcana de a confunda o generație cu mitul referitor la aceasta. În ceea ce privește memoria colectivă, ea trebuie diferențiată de memoria comună asupra unor perioade sau evenimente efectiv trăite. Memoria colectivă este trăită și Întreținută de ansamblul unui grup sau al unei societăți
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
urmă milenarele reușite în veac, amestecul cu lumea aceasta, sacralizarea atîtor categorii și corpuri istorice. Se apropie înfricoșata judecată împotriva culturii, înfricoșata judecată împotriva istoriei, profetizează undeva Berdiaev. Produse derivate, potrivit lui Ko\akowski, obiectivări care riscă să prindă umanul în capcana imanenței, potrivit lui Berdiaev, performanțele istorice și culturale ale religiei sînt limpede situate de amîndoi în condiția lor secundă, față de care axul credinței își păstrează suveranitatea. Printre alți gînditori contemporani, Koakowski, cu tăișul lucidității raționale, Berdiaev, cu suflul revoluționar al intuițiilor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Alianța terapeutică Charly Cungi∗ 1. Definiții Raportul colaborativ Componentele raportului colaborativ 2. Metoda integrată de observație denumită „mica bicicletă” Auto-observarea terapeutului Observarea relației cu pacientul Observarea pacientului 3. Tehnicile de convorbire în cadrul consultațiilor individuale Metoda celor „4R” Interogarea socratică 4. Capcanele relaționale în cadrul terapiei A încerca să convingi pacientul A discuta în contradictoriu A pune întrebări într-o manieră formală A face ca pacientul să spună ceea ce se așteaptă să spună A minimiza o problemă realistă A lucra în locul pacientului A
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pacientului să perceapă cele două perspective posibile: a nu putea să trăiască fără prietena sa și a putea să trăiască fără ea. Relația colaborativă marcată de participarea activă a pacientului la terapie se instalează fără rezistență și fără reactanță. 4. Capcanele relaționale în terapie Terapiile sunt uneori marcate de capcane relaționale, dintre care cele mai frecvente sunt: - a convinge pacientul; - dezbaterea problemei; - interogarea într-o manieră administrativă; - manipularea pacientului pentru a-l face să spună ceea ce se așteaptă să spună; - minimizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
putea să trăiască fără prietena sa și a putea să trăiască fără ea. Relația colaborativă marcată de participarea activă a pacientului la terapie se instalează fără rezistență și fără reactanță. 4. Capcanele relaționale în terapie Terapiile sunt uneori marcate de capcane relaționale, dintre care cele mai frecvente sunt: - a convinge pacientul; - dezbaterea problemei; - interogarea într-o manieră administrativă; - manipularea pacientului pentru a-l face să spună ceea ce se așteaptă să spună; - minimizarea unei probleme realiste; - a lucra în locul pacientului; - a lucra
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ceea ce se așteaptă să spună acesta Se întâmplă ca terapeutul să-și urmeze ideile și să dorească să primească de la pacient răspunsuri congruente cu așteptările sale. A-l face pe pacient să spună ceea ce se așteaptă să spună este o capcană frecventă. Terapeutul - Mama dumneavoastră este adese dificilă. Pacientul - Este normal, cu vârsta și cu durerile ei...(Rezistență). Terapeutul - Este totuși dificil. Pacientul - Puțin...(Rezistență). Terapeutul - Poate că nu îndrăzniți să spuneți că suferiți din cauza comportamentului său? Pacientul - Sunt lucruri și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]