6,847 matches
-
e) principiul transparenței și al accesului la informații - în baza căruia studenții au dreptul de acces liber și gratuit la informații care privesc propriul parcurs educațional și viața comunității academice din care fac parte, în conformitate cu prevederile legii. ... (2) În universitățile confesionale, drepturile, libertățile și obligațiile studenților sunt stabilite și în funcție de specificul dogmatic și canonic al fiecărui cult. ... (3) Drepturile, libertățile și obligațiile studenților sunt cuprinse în Codul drepturilor și obligațiilor studentului, propus de asociațiile studențești în termen de 6 luni de la
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269910_a_271239]
-
cuprinse în Codul drepturilor și obligațiilor studentului, propus de asociațiile studențești în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi și adoptat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului prin ordin al ministrului acestuia. ... (4) În universitățile confesionale, studenții se organizează cu respectarea statutului și a normelor dogmatice și canonice ale cultului respectiv. ... (5) Fiecare universitate va institui un sistem de aplicare și monitorizare a respectării prevederilor Codului drepturilor și obligațiilor studentului. Asociațiile studenților prezintă un raport anual
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269910_a_271239]
-
atât în cadrul facultăților, cât și al universității. Ei sunt, de drept, reprezentanți legitimi ai intereselor studenților, la nivelul fiecărei comunități academice. Conducerea instituției de învățământ superior nu se implică în organizarea procesului de alegere a reprezentanților studenților. ... (3) În universitățile confesionale, reprezentarea studenților la nivelul comunității universitare se va face cu respectarea statutului și specificului dogmatic și canonic al cultului respectiv. ... (4) Statutul de student reprezentant nu poate fi condiționat de către conducerea universității. ... (5) Studenții pot fi reprezentați în toate structurile
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269910_a_271239]
-
a structurilor și funcțiilor de conducere la nivelul universității, al facultăților și departamentelor trebuie să respecte principiul reprezentativității pe facultăți, departamente, secții/linii de predare, programe de studii, după caz, și se stabilește prin Carta universitară. ... (8) În cazul universităților confesionale, alegerea persoanelor în funcțiile de conducere se face cu avizul cultului fondator. ... Articolul 208 (1) Senatul universitar este compus din 75% personal didactic și de cercetare și din 25% reprezentanți ai studenților. Toți membrii senatului universitar, fără excepție, vor fi
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269910_a_271239]
-
excepție, vor fi stabiliți prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și cercetătorilor titulari, respectiv al tuturor studenților. Fiecare facultate va avea reprezentanți în senatul universitar, pe cote-părți de reprezentare stipulate în Carta universitară. În cazul universităților confesionale, organizarea senatului universitar se va face cu respectarea statutului și specificului dogmatic și canonic al cultului fondator. ... (2) Senatul universitar își alege, prin vot secret, un președinte care conduce ședințele senatului universitar și reprezintă senatul universitar în raporturile cu rectorul
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269910_a_271239]
-
trec în proprietatea privată a statului. ... (11) Universitățile particulare sunt titulare ale dreptului de proprietate ori ale altor drepturi reale pe care le exercită asupra patrimoniului, în condițiile legii. ... Secțiunea a 2-a Organizarea și funcționarea învățământului superior particular și confesional particular Articolul 227 (1) Instituțiile de învățământ superior particulare și instituțiile de învățământ superior confesionale particulare sunt: ... a) fondate din inițiativa și cu resursele materiale și financiare ale unei persoane fizice, ale unui grup de persoane fizice, ale unei fundații
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269910_a_271239]
-
URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014. Secțiunea a 3-a Înființarea instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare Articolul 228 (1) O instituție de învățământ superior particulară și confesională particulară trebuie să parcurgă toate procedurile de autorizare provizorie și acreditare stabilite de prezenta lege. ... (2) Instituțiile de învățământ superior particulare și confesionale particulare sunt acreditate prin lege, inițiată de către Guvern la propunerea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. ... (3
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269910_a_271239]
-
5) al art. 258 a fost modificat de pct. 80 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014. (6) Directorul unității de învățământ particular și confesional poate fi eliberat din funcție, la propunerea consiliului de administrație, cu votul a 2/3 din membrii săi, prin decizia persoanei juridice fondatoare. ... (7) În cazul vacantării funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar, conducerea interimară
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269910_a_271239]
-
art. 289 a fost abrogat de pct. 17 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 92 din 18 decembrie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 864 din 19 decembrie 2012. (3) Senatul universitar din universitățile de stat, particulare și confesionale, în baza criteriilor de performanță profesională și a situației financiare, poate decide continuarea activității unui cadru didactic sau de cercetare după pensionare, în baza unui contract pe perioadă determinată de un an, cu posibilitatea de prelungire anuală conform Cartei universitare
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269910_a_271239]
-
unități de rezultate ale învățării raportate la o calificare. 41. Registrul matricol unic al universităților din România (RMUR) este o bază de date națională electronică în care sunt înregistrați toți studenții din instituțiile de învățământ superior de stat, particulare sau confesionale, acreditate ori autorizate să funcționeze provizoriu. Constituirea RMUR se realizează pe baza registrelor matricole ale instituțiilor de învățământ superior. 42. Registrul național al calificărilor este o bază de date națională ce cuprinde descrierea tuturor calificărilor din România. 43. Rezultatele învățării
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269910_a_271239]
-
vârstei, sexului sau orientării sexuale a acesteia. ... (5) Prevederile alin. (1) și (2) nu pot fi interpretate în sensul restrângerii dreptului unității ori instituției de învățământ pentru pregătirea personalului de cult de a refuza înscrierea unei persoane al cărei statut confesional nu corespunde condițiilor stabilite pentru accesul în instituția respectivă. ... (6) Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, orice îngrădiri pe criterii de apartenență la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată în procesul de înființare și
ORDONANŢĂ nr. 137 din 31 august 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273251_a_274580]
-
2011). Conform recensământului din 2011, orașul avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de sârbi (%), albanezi (%), italieni (%) și bosniaci (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%), ortodocși (%), musulmani (%) și agnostici și sceptici Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Mali Lošinj () [Corola-website/Science/297249_a_298578]
-
etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%), ortodocși (%), musulmani (%) și agnostici și sceptici Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Mali Lošinj () [Corola-website/Science/297249_a_298578]
-
2011). Conform recensământului din 2011, orașul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de sârbi (%), romi (%) și cehi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de ortodocși (%) și persoane fără religie și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Kutina () [Corola-website/Science/297248_a_298577]
-
romi (%) și cehi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de ortodocși (%) și persoane fără religie și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Kutina () [Corola-website/Science/297248_a_298577]
-
de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, orașul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, cu o minoritate de persoane fără religie și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Đurđevac () [Corola-website/Science/297245_a_298574]
-
cu o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, cu o minoritate de persoane fără religie și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Đurđevac () [Corola-website/Science/297245_a_298574]
-
de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, orașul avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de sârbi (%) și albanezi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%), ortodocși (%), musulmani (%) și agnostici și sceptici Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Novi Vinodolski () [Corola-website/Science/297250_a_298579]
-
etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%), ortodocși (%), musulmani (%) și agnostici și sceptici Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Novi Vinodolski () [Corola-website/Science/297250_a_298579]
-
Bjelovar-Bilogora, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, orașul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați. Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%) și ortodocși Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Čazma () [Corola-website/Science/297244_a_298573]
-
locuitorilor (%) erau croați. Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%) și ortodocși Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Čazma () [Corola-website/Science/297244_a_298573]
-
Marin Getaldić. Conform recensământului din 2011, orașul Dubrovnik avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de bosniaci (%) și sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de musulmani (%), ortodocși (%) și persoane fără religie și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Dubrovnik () [Corola-website/Science/297242_a_298571]
-
și sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de musulmani (%), ortodocși (%) și persoane fără religie și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Dubrovnik () [Corola-website/Science/297242_a_298571]
-
Zagreb, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, orașul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați. Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, cu o minoritate de persoane fără religie și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Jastrebarsko () [Corola-website/Science/297246_a_298575]
-
etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați. Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, cu o minoritate de persoane fără religie și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Jastrebarsko () [Corola-website/Science/297246_a_298575]