6,333 matches
-
nu fi fost contaminate. Specialiștii atomici îi invită și pe ei să doarmă liniștiți: focile sunt animale sedentare și e cu totul neserios să crezi că se vor deplasa din regiunile contaminate spre alte blocuri de gheață. Focile vor sta cuminți la locul lor. Nu consum conserve de focă (eu consum conserve de telex) și nu mă îmbrac în pielea lor (eu mă îmbrac în ziare). Totuși, focile astea sunt animale sigure? Te poți bizui pe ele? Dacă le vine ideea
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
cât durează electrocardiograma; acceptă, ținându-mi strâns palma între degetele ei lungi și subțiri; am întrebat-o dacă învață pianul și a zis că da, la o școală specială de pe lângă Conservator; am vrut să știu unde ajunsese, mi-a răspuns cuminte că face acum Ecosezele. Ecosezele? Înseamnă că a trecut de Für Elise, la mine așa fusese, Für Elise înainte de Ecoseze... - ea clapotă energic pe oasele palmei mele „solsolmibemol”, (cele patru note cu care începe „a cincea”) mi se păru prea
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Eu încă aștept, poate revii, Tu, prieten drag, de ce dispari?... În liniște ... se rup și cad Îngălbenite frunze-n roi; Și plâng iar crengile de brad Când nu va fi unul din noi. Vin... spre prăpastia din hau S-astern cuminți să moara-n lut, Mi-e dor de tine scumpul meu, Tu prieten drag... de la-nceput.
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93318]
-
Se văd de departe costumele de baie Pufinas. Cele mai mișto lucruri pe care le avem cu noi. Pufinas. Din Grecia. Și corpurile - frumoase, colorate de soare, necomuniste. De parcă ar exista un corp comunist! Da, există un corp comunist! E cuminte. Gura lui spune des „mulțumesc“. Sau „mă scuzați“. E indecent de decent. Îi e rușine. Să vorbească. Să se vadă prea tare. Să danseze cum ar vrea. Are privirea ușor plecată. Șovăie dacă să râdă. Își detestă hainele. Și goliciunea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
așa, neasortată. „Îi recunoști imediat pe cei din Est“, îmi spune M. la Berlin în 2002. „Cum?“ „Du-te în metrou. Să vezi cum sunt îmbrăcați.“ Mă duc în metrou și dau de „asortate“, de femeile alea îngrijite, cu haine cuminți. Dar mai văd ceva: citesc cărți bune. Ce mișto ar fi fost să fim băieți! Cu câteva tricouri și o pereche de blugi, cu o pereche de ghete și una de adidași, n-aveam treabă... Și-o geacă de blugi
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
care a născut singură în casă. Era o fată foarte blândă, politicoasă, sperioasă, neajutorată. Aveam amândouă același fel de palton. Oribil palton, mă gândesc acum. O ajutam la teme. Era cu două capete mai înaltă ca mine, dar mă asculta cuminte ca un copil, în timp ce-i explicam lecția la fizică sau la mate. Ce disperare trebuie să fi fost ca să ajungă ea să facă ce-a făcut. Ce disperare trebuie să fi fost. Am auzit că are acum o fetiță. Că
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Monitorul". În alte vremuri activiștii pcr îmi spuneau: "vezi-ți mata de alte treburi, lasă politica pe seama altora! Nu ești mata pentru așa ceva ! Astăzi constat cu stupoare că "Monitorul" - care altă dată era un ziar în adevăratul înțelese - se supune cuminte acestor "indicații" pe care și eu le primeam atunci. Altă dată, într-o întreprindere socialistă, directorul tehnic mă "pasa" la inginera! șef care la rândul lui îmi spunea că nu poate face nimic fără acordul directorului tehnic. Unul îmi spunea
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
prima oară razele soarelui și să tragă în plâmânii lor plăpânzi prima pală de aer proaspăt și curat de munte. Și ca la un semn toți băieții și toate fetițele clasei care știau că domnul lor povestește frumos, parcă mai cuminți ca altădată și-au pus coatele pe bancă, obrăjorii în palme și au ascultat, privindu-l, uimiți de cele ce le povestea domnul, cu ochii lor mari, limpezi și nevinovați. Noi autorii lucrării ne-am permis imixtiunea în expunerea frumoasei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
muntele Buteanu ar fi fost nu numai o afacere aducătoare de substanțiale beneficii locuitorilor satului, ci și punerea la adăpost a capitalului lor. Afacerea cu muntele fiind după cum am văzut ratată, oamenii s-au întrebat, care ar fi cea mai cuminte măsură pe care trebuie s-o intreprindă, ca banii lor să nu lâncezească, știindu-se că cei mai răi bani sunt banii păstrați sub saltea. În această situație a apărut ideea organizării acestei bănci populare. În locul Buteanului pierdut prin trădare
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
început să fumeze, să chiulească și să meargă prin baruri, să aibă prieteni pe golănașii liceului. Gata, o rupsesem cu trecutul ! Eram, de- acum, om mare ; cine știa că, de fapt, cu doar cîteva luni în urmă, fusesem un băiat cuminte care asocia cuvîntul „chiul“ cu una dintre cele mai mari infracțiuni ? Cred că dacă m-ar fi văzut colegii mei de la generală în noua ipostază ar fi avut un șoc... (în vacanța de dinainte de a noua, după ce slăbisem deja - dar
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
a fost reluat și integrat, de data asta, într-o structură cu sens : „Oooo, ia uite pe cine avem noi aicea !... Ce e, Bădescule, ce e, mă, Prioteasa ? Ia uite-l și pe Rotaru !... Bine, mă, băiatule, te credeam băiat cuminte... Bine, măi, Bădescule, ce-o să zică mama ta ? Mă, dacă vă dau o labă acuma, vă sar țigările din gură la toți !“. Maică-mea fusese profesoară la liceul ăsta. Pe Rotaru îl credea băiat cuminte pentru că era bun la atelier
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
mă, băiatule, te credeam băiat cuminte... Bine, măi, Bădescule, ce-o să zică mama ta ? Mă, dacă vă dau o labă acuma, vă sar țigările din gură la toți !“. Maică-mea fusese profesoară la liceul ăsta. Pe Rotaru îl credea băiat cuminte pentru că era bun la atelier, iar proful era de fapt inginer și ne preda, în paralel cu atelierul, nu știu ce tehnici și tehnologii de așchiere. Cred că laba-i era destul de grea, fiindcă individul o avea, de altfel, și foarte mare
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
făcu sem să se simtă, o dată în plus, bărbat față de gagicile ălea. Am plecat de-acolo eu, killer-ul, cu un obraz roșu, dar cu șapca verde pe cap. Așa că toată golăneala mea din timpul liceului a fost una de băiat cuminte, scăpat - cum se zice - de sub supravegherea părinților. Cînd era de băut, de exemplu, nu mergeam prin cîrciumi, ci ne strîngeam, cu toții, la unu’ care era singur acasă. Asta se întîmpla cel mai des în perioadele în care aveam atelierul. Atelierul
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
lu ri lor insistente ale mamei mele era deci alta. Niciodată nu a bănuit ea că ceea ce mă ținea departe de casă era tocmai ceea ce ne despărțea : scara blocului. De cum intram în atmosfera aceea răcoroasă în care ușile erau aliniate cuminți una după alta, drumul pînă sus, la etajul patru, ultimul, unde locuiam, devenea o ade vărată aventură, și asta datorită cîtorva etaje rele pe care trebuia să le străbat. Parterul nu-mi dădea bătăi de cap, cu toate că era mereu întunecos
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
pe Dănuț. O vedea mereu îmbrăcată în pionier. Cravata roșie era așezată frumos. Din cînd în cînd, o mai flutura vîntul, dar asta nu-i scădea din frumusețe, dimpotrivă ; apoi, după ce se zbătea un timp în aer, cravata se așeza cuminte pe piept, la fel ca înainte, de parcă nimic nu se întîmplase. Prima dată cînd a văzut-o Dănuț pe Serghei Luminița altfel decît rezemată de zid a fost atunci cînd comanda un detașament. În curtea școlii era o festivitate, se
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
în care aveam mintea mai limpede, volumul de teatru al lui Sartre. Infernul, cică, sînt ceilalți. Așa o fi, dacă zice domnul Sartre. Numai că, pentru mine, infernul stătea în cumințenia și nevinovăția puței mele. Ea pre ferase să fie cuminte, la locul ei, și să nu se bage în cîrd cu oamenii mari, care fac prostii. Tot cuminte a preferat să stea și după ce am ieșit din boală, cînd i-am făcut o vizită Ioanei la București (ai mei nu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
bună ziua ce se întîmpla. Numai că eu, ca un bun adolescent hipermetrop și bovaric ce eram, m-am crezut în plin Eliade. Infernul se transformase în mister și devenise dintr odată interesant. și viața mea, împreună cu el. Păsările Găinile stăteau cuminți, băgate una-ntr-alta, în lăzile de aprozar transformate, prin adăuga rea unei plase de sîrmă, în cotețe. Erau albe, nu cotcodăceau, nu dădeau din aripi, și aproape tuturor le atîrna creasta pe unul din ochi. Asta le făcea să
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
se mai mira că Daniel se făcuse ditamai bărbatul, el, care fusese crescut de cînd era atî tica în brațele ei, și zicea cu admirație că se cunoaște că e din neam, fiindcă are nasul Bădeștilor. Iată-i deci stînd cuminți unul lîngă altul pe patul din sufragerie și vorbind despre ale lor. După ce termina cu povestea, bunica îi dădea băiatului învățăminte foarte folositoare pentru viață, iar el era numai ochi și urechi. Daniel avea nevoie de aceste sfaturi, mai ales
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
mai mic până la cel mai vârstnic, toți fiind pătrunși de cultul pentru muncă. Hărnicia, priceperea în organizarea și efectuarea muncilor agricole și gospodărești, cinstea etc. erau criterii valorice operante în alegerea ginerilor sau nurorilor („...este din familie de oameni harnici, cuminți, gospodari, săritori” etc.). Familia rurală își pregătea copiii pentru muncă de la cea mai fragedă vârstă. Când copilul începea să se țină suficient de bine pe propriile picioare și înțelegea cerințele părinților, i se punea în mână o vărguță și i
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
adaugă cântece de voie-bună, acompaniate de instrumentiștii clasei, care nu și au pierdut îndemânarea și plăcerea de a da culoare și impuls distractiv petrecerilor. Dansurilor dezlănțuite de la reuniunile din tinerețe le-au luat locul horele, sârbele, bătutele mai calme, mai cuminți și cu durate mai scurte, în concordanță cu anii pe care îi poartă în desaga vârstei. Privirile obosite și încețoșate ale lui Dumitru Dascălu se bucură de ceea ce li se oferă. Sufletul i se încălzește și vibrează satisfăcut că se
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
noului an școlar și mi s-a adresat rugămintea de a lua cuvântul, am rămas puțin descumpănit. Mi-am pus întrebarea: ce le-aș putea spune colegilor, elevilor, părinților fără a aluneca în banalități? Să le spun elevilor să fie cuminți și silitori la învățătură? Aceste sfaturi le primesc de la părinți și bunici în fiecare zi când pleacă la școală. Aceleași îndemnuri le sunt adresate de către învățători, diriginți și profesori, chiar de mai multe ori pe zi... Din această cauză am
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
are o înfățișare plăcută, atrăgătoare. Zâmbetul permanent care-i însoțește vorbirea îi conferă un farmec aparte, cuceritor, mai ales pentru codane. Așternut la drum întins pe o arteră de circulație europeană nu prea aglomerată la acea oră, motorul automobilului toarce cuminte, silențios, ceea ce ne permite nouă, călătorilor, să stăm de vorbă în voie, să țesem gânduri, să evocăm locuri și persoane cunoscute, să depănăm amintiri și să trăim clipe de confort psihic și intelectual. Tânărul meu tovarăș de drum îmi oferă
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
altfel ca și acuma), semn că gândurile mele cele multe de-abia așteptau să se aștearnă pe hârtie. Aveam multe lucruri în cap, și pentru a nu uita, ideea cea mai bună era transformarea gândurilor în cuvinte sau fraze, așezate cuminți în carte. Așadar am plecat spre Pitești, cu emoții în suflet. Distanța era mare, trebuia să trec prin București, și chiar dacă am avut bilet la vagonul de dormit, căci plecam seara la 9 din Oradea și ajungeam în București la
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
cu iod pentru dezinfectare și mi-au pansat brațul găurit până la os. Pot spune că în privința medicamentelor eram bine aprovizionați. Pe spate după spălare cu spirt și rivanol am folosit un tub cu revulsin. Să nu credeți că eu stăteam cuminte în timpul acestor operațiuni de salvare. Nu! Eu urlam de durere. Unii mă țineau să nu dansez prea tare, alții mă țineau de gură să-mi înăbușe urletele iar Siegfried plângea. După terminarea tratamentului, am îmbrăcat alte haine dar am
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
insinuante ale unui domn fără laptop, pe nume Cristoiu. Nimeni nu este scandalizat de prezența pe sticlă a unor moderatori care sunt și codoși, căci ne bagă în casă astfel de exemplare obscene, dar se și prostituează la greu, executânduse cuminți, cu pantaloniin vine, când stăpânul are chef de ceva acțiune. Există televiziuni care ne oferă, ziua în amiaza mare, chiar și pornografie cu perversiuni, așa cum e, de exemplu, emisiunea No comment by Monica Gabor. Ba mai mult, când cei doi
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]