12,690 matches
-
argentiniene (referiri în capitolul "Metafizica tangoului"). 87 Titluri de tangouri celebre din Argentina. 88 Ernesto Sábato, Sobre héroes y tumbas, p. 485. 89 Ernesto Sábato, Înainte de tăcere, p. 179. 90 Idem. 91 Julia Constenla, Medio siglo con Sábato, Javier Vergara Editor, Santiago de Chile, 2000, p. 123. 92 David Olguín, El escritor Ernesto Sábato prepară autobiografía, articol apărut în revistă "Espectáculos", Argentina, august 1999. 93 Ernesto Sábato, El consumo no es un sustituto del paraíso (conferință pe care scriitorul a ținut
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
la encrucijada nacional, p. 84. 60 Idem. 61 Andrés Gómez, Ernesto Sábato, la rebelión de un idealista, articol publicat în "La Tercera", Santiago de Chile, 28 mai 2000 (din volumul Medio siglo con Sábato de Julia Constenla, Editura Javier Vergara Editor, Santiago de Chile, 2000). 62 Cuadernos Hispanoamericanos, Madrid, CXXXI, no. 391, ianuarie 1983, Homenaje a Ernesto Sábato, p. 317. 63 Ernesto Sábato, La cultura en la encrucijada nacional, p. 71. 64 Ernesto Sábato, El consumo no es un sustituto del
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
perfecțiunea, prin inventivitatea, prin însăși universalitatea lor, desenele, compozițiile din peșterile de la Lascaux sau Chauvet trezesc, din partea specialiștilor în preistorie, dar și din partea artiștilor care le-au vizitat, o admirație totală, unanimă. Aflându-se printre primii vizitatori ai peșterii Lascaux, editorul de artă Albert Skira a fost frapat încă de la început de modernitatea, de atemporalitatea picturilor: "Aceste picturi preistorice, mărturii ale artei originilor, se dovedesc a fi bizar de apropiate de sensibilitatea modernă; când le privești, ai zice că timpul nu
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
materie. Nici cenzura, nici o altă măsură preventivă pentru aparițiunea, vinderea sau distribuțiunea oricărei publicațiuni nu se va putea înființa. Nu este nevoie de autorizațiunea prealabilă nici unei autorități pentru aparițiunea oricărei publicațiuni. Nici o cauțiune nu se va cere de la ziariști, scriitori, editori, tipografi și litografi. Presa nu va fi pusă niciodată sub regimul avertismentelor. Nici un ziar sau publicațiune nu va putea fi suspendat sau suprimat. Orice publicațiune periodică de orice natură va trebui să aibă un director raspunzător, iar în absența acestuia
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
declara și înscrie numele său la tribunalul de comert. Sancțiunile acestor dispozițiuni se vor prevedea prin legi speciale“. Articolul 26 prevede modul în care trebuiau judecate delictele de presă: “În ce privește publicațiunile neperiodice, răspunzător de scrierile sale este autorul, în lipsa acestuia editorul; patronul tipografiei răspunde când autorul și editorul nu au fost descoperiți. La publicațiunile periodice responsabilitatea o au: autorul, directorul sau redactorul în ordinea enumerării. Proprietarul în toate cazurile este solidar răspunzator de plata despăgubirilor civile. Delictele de presă se judecă
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
de comert. Sancțiunile acestor dispozițiuni se vor prevedea prin legi speciale“. Articolul 26 prevede modul în care trebuiau judecate delictele de presă: “În ce privește publicațiunile neperiodice, răspunzător de scrierile sale este autorul, în lipsa acestuia editorul; patronul tipografiei răspunde când autorul și editorul nu au fost descoperiți. La publicațiunile periodice responsabilitatea o au: autorul, directorul sau redactorul în ordinea enumerării. Proprietarul în toate cazurile este solidar răspunzator de plata despăgubirilor civile. Delictele de presă se judecă de jurați, afară de cazurile aci statornicite, care
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
Nici cenzura, nici o altă măsură preventivă pentru aparițiunea, vinderea sau distribuțiunea oricărei publicațiuni nu se va putea înființa. Nu este nevoie de autorizațiunea prealabilă a nici unei autorităti pentru aparițiunea oricărei publicațiuni. Nici o cauțiune nu se va cere de la ziariști, scriitori, editori, tipografi și litografi. Presa nu va fi pusă nici odată sub regimul avertismentelor. Nici un ziar sau publicațiune nu va putea fi suspendat sau suprimat. Orice publicațiune periodică de orice natură va trebui să aibă un director răspunzător, iar în absența
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
publicațiunii periodice, proprietarul ei e obligat a declara și înscrie numele său la tribunalul de comerț. Sancțiunile acestor dispozițiuni se vor prevedea prin legi speciale. ART. 26 În ce priveste publicațiunile neperiodice, răspunzător de scrierile sale este autorul, în lipsa acestuia editorul; patronul tipografiei răspunde când autorul și editorul nu au fost descoperiți. La publicațiunile periodice responsabilitatea o au: autorul, directorul sau redactorul în ordinea enumerării. Proprietarul în toate cazurile este solidar răspunzător de plata despăgubirilor civile. Delictele de presă se judecă
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
declara și înscrie numele său la tribunalul de comerț. Sancțiunile acestor dispozițiuni se vor prevedea prin legi speciale. ART. 26 În ce priveste publicațiunile neperiodice, răspunzător de scrierile sale este autorul, în lipsa acestuia editorul; patronul tipografiei răspunde când autorul și editorul nu au fost descoperiți. La publicațiunile periodice responsabilitatea o au: autorul, directorul sau redactorul în ordinea enumerării. Proprietarul în toate cazurile este solidar răspunzător de plata despăgubirilor civile. Delictele de presă se judecă de jurați, afara de cazurile aci statornicite
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
ce reuneau mari nume ale culturii, socialiști, francmasoni și liberali. 3 Klaus Kellmann, Die kommunistischen parteien in Westeuropa. Entwicklung zur Sozialdemokratie oder Sekte?, Stuttgart, Klett Cotta, 1988, pag.82-83. 4 Citat în Aldo Agosti, La Terza Internazionale, Storia documentaria, Roma, Editori Riuniti, 1979, vol.III, pag.717 . 5 1921-1981 Beiträge sur Geschichte der Kommunistischen Partei Luxemburgs, Luxemburg, Centre Jean Kill. 6 Eugène Varga, Le "Plan", Bruxelles, CDL, 1934. 7 Guy Hermet, Les Communistes en Espagne, Paris, Fondation nationale des sciences politiques
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
de Jean Denand și Pierre Laveau, Maspéro, 1967. Adler, Jean și Rony, Jean L'Internationale communiste et le genre humain. Quel avenir pour les communistes d'Europe?, Mazarine, 1980. Aldo, Agosti, La Terza Internazionale, storia documentaria, Vol.III, 1928-1943, Roma, Editori Riuniti, 1979. Baby, Jean La grande controverse sino-soviétique (1956-1966), Bernard Grasset, 1966. Badia, Gilbert Histoire de l'Allemagne contemporaine. République de Weimar. Troisième Reich, Editions sociales, 1987. Badia, Gilbert Histoire de l'Allemagne contemporaine.Les deux Etats allemands RDA-RFA, Editions
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
6 Dintre cărțile de "dezvrăjire" ale autorului amintit: Maisons rouges. Les partis communistes français et italien de la Libération à nos jours, Ed. Aubier, Paris, 1992; La Gauche en Europe depuis 1945. Invariants et mutations du socialisme européen, PUF, Paris, 1996 (editor); Der Kommnismus in Westeuropa. Niederdang oder Mutation, Landsberg/Lech, Olzog, 1998 (împreună cu Patrick Morreau și Gerhardt Hirscher); Histoire de PCF, PUF, Paris, 2000 (împreună cu Stéphane Courtois). 7 Marc Lazar, Le communisme, une passion française, Ed. Perrin, Paris, 2002. 8 Marc
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
note de Mădălina Diaconu, București, Editura Humanitas, 2006. Kierkegaard, Søren, Jurnalul seducătorului, traducere din daneză de Kjeld Jensen și Elena Dan, București, Editura Scripta, 1992. Lama, Denys, ,,A învăța moartea pentru a trăi mai bine", în Nicolescu, Basarab, Moartea azi (editor), traducere din limba franceză de Mihaela Fătu, București, Curtea Veche, 2008. Liiceanu Gabriel, Despre seducție, București, Editura Humanitas, 2013. Maingueneau, Dominique, Discursul literar. Paratopie și scenă de enunțare, traducere de Nicoleta Loredana Moroșan, prefață de Mihaela Mîrțu, Iași, Editura Institutul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
bibliotecilor din Ministerul spaniol al Educației și Culturii, traducere din spaniolă, prefață și note de Sorin Mărculescu, București, Editura Humanitas, 2000. Paul, Patrick, ,,Moartea în fenomenologia viselor și problema subiectivității și a nivelurilor de realitate" în Nicolescu, Basarab, Moartea azi (editor), traducere din limba franceză de Mihaela Fătu, București, Curtea Veche, 2008. Petrescu, Camil, Teze și antiteze, București, Editura Minerva, 1971. Vancea, Viola, Hortensia Papadat-Bengescu. Universul citadin, repere și interpretări, București, Piața Scâteii 1, Editura Eminescu, 1980. Vartic, Mariana, Anton Holban
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
419 Ibidem, p. 122. 420 Max Blecher, Vizuina luminată. Jurnal de sanatoriu, ed. cit., p. 1. 421 Ibidem, p. 27. 422 Patrick Paul, ,,Moartea în fenomenologia viselor și problema subiectivității și a nivelurilor de realitate" în Basarab Nicolescu, Moartea azi (editor), traducere din limba franceză de Mihaela Fătu, București, Curtea Veche, 2008, p. 52. 423 Ibidem, p. 57. 424 Ibidem, p. 62. 425 Max Blecher, Vizuina luminată. Jurnal de sanatoriu, ed. cit., p. 35. 426 Ibidem, p. 35. 427 Patrick Paul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
se vede mai ales la cele trei volume adunate de D-na Voronca din Bucovina. Sunt poezii, doine nu-s necunoscute. Care e utilitatea reproducerii acestui material ? Nici una. E ca și când s-ar da toate manuscrisele ce redau pe cronicari Un editor trebuie să dea rezultatul cercetărilor lui. S-ar zice că prezintă interes lingvistic, căci apar cuvinte noi. Dar aici vine o împrejurare: ar trebui să se publice glosare speciale de cuvinte dialectale după regiuni și atunci am fi scăpat de
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
esențial al relației scripturale, "umbra mâinii care scrie"(tratat cu mare finețe cândva de Irina Mavrodin) este neglijat de analistul bântuit de imaginea mâinilor mulgătorului. Tocmai de aceea se impune o atitudine critică față de cel autoproclamat AS în virtutea relațiilor cu Editorul. 2. Entre(-gent, -jambe)33 sau despre regulile pilotării navelor pe apele gândirostiviețuiriik naționale și despre cei care le fac respectate Motto Cică niște cronicari Duceau lipsă de șalvari... i. O povestire imaginată de Master X pentru uzul inocenților în
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
televiziune putea fi invocat oricând exemplul din De Gaulle Country). De punerea batistei pe țambalul romancierilor care credeau că pot face bani și glorie scriind despre "obsedantul deceniu" (cum o făcuseră oportuniștii avizați în primii ani ai regimului "socialismului național"): editorii (aveam s-o aflu de la un prozator, îl voi numi Theobald von Schokaritsch, pentru că la ora asta-mi sună bine numele germanice) le susurau pretendenților că milițienii din anii respectivi trebuiau mângâiați pe ceafă dacă nu erau alogeni, că lucrătorii
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
oral sau scris, în spațiul instituțional informal. 112 Nota AS: Programul de auto-corectură arată că nu e vorba de un cuvânt înregistrat în dicționarele recunoscute de Union Linguistique Hexagonique. Ar trebui eliminat dar îl voi menține pentru a arăta deschiderea editorului față de promovarea românismelor fie ele și sub forma toponimiei. E cam puțin... 113 "O gustărică" în jargonul cârciumez din Șoldo-Malahia. 114 "O ciordeală", "o pungășie". 115 Relație finalizată prin împreunarea partenerilor. 116 Crocantă; chiar "pipărată" de e vorba de povestiri
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de personajul care-l performa pe scenă și al cărui nume figurează pe coperta broșurii. Vezi pp. 63-64. 128 Claude Karnoouh, L'INVENTION DU PEUPLE. CHRONIQUES DE ROUMANIE. ESSAI (Arcantère, Paris, 19909. Carmen Stoian aseptizează titlul (cu acordul/la cerea editorului, nu știm dacă a fost cerut consimțământul autorului), astfel încât un text percutant prin tonul polemic (susținut însă de o documentație impecabilă și pe observarea de zi cu zi a vieții de la noi) capătă titlul unui tratat de imagologie (ROMÂNII. Tipologie
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
R. Barthes și A.-J. Greimas. În 1964 se căsătorește cu argentinianca Esther Judith Singer, alias Chiquita. Autorul "Orașelor invizibile" se impune încă din anii '50 ca un declanșator de modernitate în epica italiană, nu numai ca povestitor, romancier și editor (la Einaudi, unde își tipărește aproape toate cărțile), ci și ca teoretician al narațiunii postromantice (Manzoni), post-veriste (Giovanni Verga) post-neo-realiste (Vasco Pratolini). Alături de Cesare Pavese și Alberto Moravia, Italo Calvino a fost poate cea mai la zi (în sensul permeabilității
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
leagă pe dedesubt povestirile, exemplare prin elanul romanesc, mai ales cele ce amintesc de specia latino-americană, japoneză, rusă. Cartea ca obiect al dorinței sau al mistificării universale, cartea vânată prin librăriile sau bibliotecile lumii pentru dezlegarea feluritelor enigme datorate autorilor, editorilor, traducătorilor, cartea cenzurată ca primejdie ideologică sau ocultată din motive pasionale se află în centrul scenelor-cadru ce prefațează sau agrementează cele zece povestiri, probă de mare implicare teoretică și aplicată a lui Calvino în relațiile de putere dintre cititor, roman
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ca primejdie ideologică sau ocultată din motive pasionale se află în centrul scenelor-cadru ce prefațează sau agrementează cele zece povestiri, probă de mare implicare teoretică și aplicată a lui Calvino în relațiile de putere dintre cititor, roman și narator, traducător, editor pe de altă parte. Dacă într-o noapte de iarnă un călător este o construcție speculară a unui spațiu narativ fără centru, în direcția unui dincolo ce reprezintă originea și limita limbajului. Felul cum această scriitură devine "călătorie textuală" (apud
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
geometrizarea și armonizarea lumii. La sfârșitul cărții pătratele tarotului sunt completate: jocul de cărți și jocul scriiturii și-au atins scopul. În 1969, așa cum aflăm din nota de prezentare a autorului (octombrie 1973), Italo Calvino acceptă un angajament oferit de editorul F.M. Ricci, și anume cel de a ilustra cu un text Tarotul viscontin, miniat. Atras de acea nesfârșită rețea combinatorie, scrie mai întâi cele opt texte ale "Castelului", asociind codul narativ celui iconic, cărora le vor urma alte opt texte
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Aflăm că acest manuscris, parvenit în fotocopie, este o acumulare de-a lungul anilor '74-'75 de ciorne ce vor însufleți Proiectul pasolinian, prelungire (sau damnațiune) peste timp a acelei recunoscute "tragedia dell'incompiuto" din sonetele lui Michelangelo, să zicem. Editorul stabilește nu numai organizarea internă sau titlul cărții, ci și specia literară, în respectul referințelor produse de autor, avansând chiar ideea că: "Imboldul cel mai profund nu e de tip obiectiv-narativ, ci de cercetare intimă, înclinată spre un lirism instinctiv
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]