6,312 matches
-
elocventului"”. Astfel, limbajul Barocului este unul obscur, pretențios și curtezan, având drept rezultat faptul că literatura Renașterii, datând de acum cinci secole, se înțelege mai bine decât ce a Barocului, de acum patru. Limba literară a Barocului se complică datorită esteticii conceptiste și a celei culteraniste, ale căror scop este triumful nobilului asupra vulgarului, intelectualizând artă cuvintelor; literatura se transformă astfel într-un fel de scolastica, într-un joc sau un spectacol, iar creațiile ingenioase și moralizante ale lui Francisco de
Secolul de aur () [Corola-website/Science/307967_a_309296]
-
astfel încât toată comunitatea dintr-o anumită regiune se îmbrăca la fel, cu foarte mici diferențe. „Vinovatul” datorită căruia apar astăzi tendințe noi în fiecare sezon este Ludovic al XIV-lea, care avea un simț aparte și un ochi educat pentru estetică, astfel că acesta a schimbat croiala hainelor masculine de 63 de ori în timpul domniei sale de 72 de ani. Denumirea de „Poliție a modei” implică astăzi o persoană care critică modul în care se îmbracă ceilalți. În trecut poliția modei patrula
Modă () [Corola-website/Science/307975_a_309304]
-
discreditată, mulți au adoptat o atitudine nihilistă, reprezentată de sloganul Sex Pistols „"No Future"” („"Fără viitor"”). Trupele punk de multe ori rivalizează cu structurile și aranjamentele muzicale simple ale garage rock-ului anilor '60. Acest accent pus pe accesibilitate exemplifică estetica DIY a muzicii punk, în contrast cu ceea ce adepții ei consideră efectele muzicale și cerințele tehnologice ostentative a multora dintre trupele mainstream din anii '70. Un număr din 1976 a fanzineului punk „"Sideburns"” a conținut o imagine cu trei corzi, explicată „"Acesta
Punk rock () [Corola-website/Science/308299_a_309628]
-
Treptat, figurile omenești devin tot mai prezente și mai deslușite în tablourile pictate ("Oameni în oraș", 1918). În compoziția "Trois femmes" ("Trei femei", 1921), cunoscut și cu numele de "Le grand petit-déjeuner", figura umană capătă o poziție privilegiată. Contrastul - pilonul esteticii lui - este exprimat într-o mare varietate de opoziții. Formele ondulate ale siluetelor feminine contrastează cu arhitectura geometrică a planului secund, liniile orizontale și verticale se repetă și în pozițiile personajelor. Pe 2 decembrie 1919, Fernand Léger se căsătorește cu
Fernand Léger () [Corola-website/Science/308312_a_309641]
-
Telecaster și Stratocaster - cărora li se adaugă chitarele dezvoltate de către Les Paul - sunt considerate că au impus standardul în designul chitarelor electrice, design reluat și copiat de majoritatea celorlalți producători de chitare. Leo Fender a fost mai puțin preocupat de estetică, cât mai ales de utilitate și aspectele practice în exploatarea instrumentelor. Ideea lui era să dezvolte o chitară cu sunet clar, similar cu cel al Hawaiianelor, dar fără neajunsurile feedback-ului creat de dozele și difuzoarele folosite la volum ridicat
Fender () [Corola-website/Science/308415_a_309744]
-
2000, popularitatea emo a început să scadă. Unele formații s-au îndepărtat de la „rădăcinile” lor emo, iar altele s-au destrămat. O „reînviere” underground a genului a avut loc în anii 2010, cu unele formații făcând uz de sunet și estetică emo a anilor 1990. Din emo au mai evoluat și subgenuri ca emo pop și emoviolence (un stil de screamo și powerviolence). Termenul „emo” a fost aplicat de critici și jurnaliști mai multor artiști, inclusiv și unor interpreți și formații
Emo () [Corola-website/Science/308461_a_309790]
-
și Editare a „Filosofiei Neoelene”". Conduce din 1984, revista „Philosophia” (anuar al Centrului de cercetare asupra filosofiei grecești). Mai conduce destinele colecției "Corpus Philosophorum Graecorum Recentiorum" și ale revistei internaționale de filosofie „Diotima”. Este interesat de muzică și de categoriile esteticii. S-a impus în Grecia ca un nume în domeniul componisticii și al muzicologiei. Lucrările sale au contribuit în special la dezvoltarea filosofiei sistematice și a istoriei filosofiei, precum și a filosofiei muzicii. A contribuit semnificativ la fundamentarea a cinci noi
Evanghelos Moutsopoulos () [Corola-website/Science/307409_a_308738]
-
mare clădire construită în secolul al XVIII-lea în Europa. Urmând modelele contemporane din Franța și Spania, palatul este într-o relație strânsă cu peisajul. La Napoli și la Caserta, Vanvitelli se conformează stilului clasic sobru, concentrându-se simultan asupra esteticii și structurii, stil care va face o tranziție ușoară spre Neoclasicism. Monarhii din casa de Savoy erau foarte receptivi la noul stil. Aceștia au angajat trei arhitecți faimoși — Guarino Guarini, Filippo Juvarra și Bernardo Vittone — pentru a le ilustra grandioasele
Arhitectură barocă () [Corola-website/Science/303091_a_304420]
-
absolvind apoi un Master la Academia de Muzică din București și cursuri de specializare la Academia de Muzică din București (1974-1975) și la Academia "Santa-Cecilia" din Romă (1982). A obținut în anul 1990 titlul științific de doctor în muzicologie și estetică muzicală. Începând din anul 1990 este profesor de compoziție și forme muzicale în cadrul Universității Naționale de Muzică din București, în prezent fiind și conducător de doctorat în compoziție și muzicologie. Adrian Iorgulescu a compus simfonii, concerte instrumentale, muzică de operă
Adrian Iorgulescu () [Corola-website/Science/303202_a_304531]
-
postul de ministru al Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, Theodor Paleologu - fost ambasador al României în Regatul Danemarcei. Adrian Iorgulescu este autorul mai multor compoziții muzicale, ca de exemplu: De asemenea, este autorul unor studii și articole de muzicologie și estetică publicate în reviste culturale și în cotidiene de larg tiraj. El a publicat următoarele cărți: În anul 2000 a publicat un volum prin care își prezenta crezul cultural-politic, criticat de unii drept superficial, vetust și de un extremism incompatibil cu
Adrian Iorgulescu () [Corola-website/Science/303202_a_304531]
-
era de acord cu ei pe probleme cum ar fi religia și etică. A denunțat libertarianismul, pe care il asocia cu anarhismul. Anarhismul îl respingea că teorie naivă bazată pe și care putea duce în practică doar la colectivism. În estetică, Rând definea artă că o „recreare selectivă a realității conform judecaților de valoare metafizice ale unui artist.” Potrivit ei, arta permite prezentarea conceptelor filosofice într-o formă concretă, care poate fi ușor de înțeles, îndeplinind astfel o nevoie a conștiinței
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
invitat la o percepție neconvențională în raport cu tradiția și așezarea într-un unghi favorabil analizei de tip intelectiv. Cuplul autor-privitor participă simultan la un proces de emancipare ce se definește pe măsură ce unul sugerează codul simbolic, celălalt și-l însușește interesat. Invarianții estetici propuși de André Lhote privind elementele constitutive la nivelul picturii invocă forma, linia, culoarea, tonurile, valorile, contrastele, ornamentele dar nu uită că, finalmente, ceea ce contează este emoția artistică identificabilă în calitatea sentimentului indus imaginii. Arta rămîne sugestie chiar dacă pictorii rezolvă
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
atunci interpune grila raționalului. Verva se convertește în nevoia de sinteză grafică și expri- mare sublimată. Pictorul și-a definit de timpuriu, dar nu atît de simplu cum s-ar putea imagina, un profil artistic inconfundabil, o etică și o estetică a creației. Intelectualul rafinat, creator de personaje și situații dilematice în propria partitură de scri- itor, meloman discret dar asiduu, gestionează fără osten- tație o imagine jovială și uneori tandră, are devreme întîlni- rile ce pot marca un parcurs artistic
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
Estetica este un domeniul al filosofiei care are ca obiectiv principal analizarea frumosului în sens larg. Demersul esteticii are în vedere conceptualizarea frumosului artificial - creația umană, dar și conceptualizarea frumosului natural ca de exemplu - un peisaj, un apus de soare. Din
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
Estetica este un domeniul al filosofiei care are ca obiectiv principal analizarea frumosului în sens larg. Demersul esteticii are în vedere conceptualizarea frumosului artificial - creația umană, dar și conceptualizarea frumosului natural ca de exemplu - un peisaj, un apus de soare. Din această descriere se observă că estetica are un domeniu de interes mult mai larg decât filosofia artei
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
care are ca obiectiv principal analizarea frumosului în sens larg. Demersul esteticii are în vedere conceptualizarea frumosului artificial - creația umană, dar și conceptualizarea frumosului natural ca de exemplu - un peisaj, un apus de soare. Din această descriere se observă că estetica are un domeniu de interes mult mai larg decât filosofia artei, aceasta din urmă rezumându-se la analiza artei - deci a obiectelor create de om. Termenul estetică își are originea în termenul grecesc "aistheton" însemnând ceva capabil de a fi
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
artei - deci a obiectelor create de om. Termenul estetică își are originea în termenul grecesc "aistheton" însemnând ceva capabil de a fi perceput prin intermediul simțurilor. În filosofie termenul este introdus de A. G. Baumgarten în 1750 în lucrarea Aesthetica. Conform acestuia estetica este știința cunoașterii senzoriale. Baumgarten distinge între conoașterea senzorială și cunoașterea pură (a gândirii) prin contrastul dintre scopul esteticii și a logicii: prima urmărește frumosul, iar a doua adevărul. 1. Periodizarea istoriei estetice Estetica aplicată în media tratează modul în
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
de a fi perceput prin intermediul simțurilor. În filosofie termenul este introdus de A. G. Baumgarten în 1750 în lucrarea Aesthetica. Conform acestuia estetica este știința cunoașterii senzoriale. Baumgarten distinge între conoașterea senzorială și cunoașterea pură (a gândirii) prin contrastul dintre scopul esteticii și a logicii: prima urmărește frumosul, iar a doua adevărul. 1. Periodizarea istoriei estetice Estetica aplicată în media tratează modul în care sunt structurate imaginile statice și în mișcare pentru a comunica un mesaj cu eficiență maximă. Estetica tradițională și
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
1750 în lucrarea Aesthetica. Conform acestuia estetica este știința cunoașterii senzoriale. Baumgarten distinge între conoașterea senzorială și cunoașterea pură (a gândirii) prin contrastul dintre scopul esteticii și a logicii: prima urmărește frumosul, iar a doua adevărul. 1. Periodizarea istoriei estetice Estetica aplicată în media tratează modul în care sunt structurate imaginile statice și în mișcare pentru a comunica un mesaj cu eficiență maximă. Estetica tradițională și metodele clasice de analiză a textelor media pot fi utilizate în principal doar pentru analiza
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
dintre scopul esteticii și a logicii: prima urmărește frumosul, iar a doua adevărul. 1. Periodizarea istoriei estetice Estetica aplicată în media tratează modul în care sunt structurate imaginile statice și în mișcare pentru a comunica un mesaj cu eficiență maximă. Estetica tradițională și metodele clasice de analiză a textelor media pot fi utilizate în principal doar pentru analiza lucrărilor existente, dar estetica media poate fi aplicată atât în analiză cât și în sinteză - în crearea de evenimente vizuale, filme, emisiuni TV
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
tratează modul în care sunt structurate imaginile statice și în mișcare pentru a comunica un mesaj cu eficiență maximă. Estetica tradițională și metodele clasice de analiză a textelor media pot fi utilizate în principal doar pentru analiza lucrărilor existente, dar estetica media poate fi aplicată atât în analiză cât și în sinteză - în crearea de evenimente vizuale, filme, emisiuni TV sau diverse forme de interfețe Web. În comparație cu noțiunile de semiotică utile, dar limitate la decodarea mesajelor și deconstrucția textelor, conceptele teoretice
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
poate fi aplicată atât în analiză cât și în sinteză - în crearea de evenimente vizuale, filme, emisiuni TV sau diverse forme de interfețe Web. În comparație cu noțiunile de semiotică utile, dar limitate la decodarea mesajelor și deconstrucția textelor, conceptele teoretice ale esteticii media se bucură de un uz extins. Ele sunt folosite pentru codificarea și construcția mesajelor și textelor media. Estetica media studiază diversele elemente vizuale de bază ale evenimentelor cinematografice, televiziuale sau fotografice cum ar fi lumina, spațiul, sunetul și modul
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
diverse forme de interfețe Web. În comparație cu noțiunile de semiotică utile, dar limitate la decodarea mesajelor și deconstrucția textelor, conceptele teoretice ale esteticii media se bucură de un uz extins. Ele sunt folosite pentru codificarea și construcția mesajelor și textelor media. Estetica media studiază diversele elemente vizuale de bază ale evenimentelor cinematografice, televiziuale sau fotografice cum ar fi lumina, spațiul, sunetul și modul în care acestea pot fi structurate pentru clarificarea, intensificarea și sugerarea unei anumite percepțiia evenimentelor media. Herbert Zettl (2005
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
diversele elemente vizuale de bază ale evenimentelor cinematografice, televiziuale sau fotografice cum ar fi lumina, spațiul, sunetul și modul în care acestea pot fi structurate pentru clarificarea, intensificarea și sugerarea unei anumite percepțiia evenimentelor media. Herbert Zettl (2005) consideră că estetica media studiază cinci elemente estetice de bază ale imaginii care compun imaginile de film, televiziune și cele generate pe calculator: a) Lumina și culoarea b) Spațiul bidimensional c) Spațiul tridimensional d) Timpul și mișcarea e) Sunetul Meta-mesajele sunt acelea care
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
a apărut la mijlocul anilor 2000. Este caracterizat de granițe de trecere deliberate între Techno și drum and bass, utilizând percuția dinamică counter - ca în cerere și răspuns - pattern-uri de loop-uri halfbar inferioare și construcții "ștab" ca temă muzicală principala. Estetică sunetului a multor piese techno-dnb este destul de departe de ceea ce este recunoscut în mod obișnuit că sound caracteristic jungle/drum and bass. Subgenurile cele mai apropiate sunt neurofunk și techstep. Dar spre deosebire de neurofunk, în techno-dnb sound-ul synth, în mod obișnuit
Drum and bass () [Corola-website/Science/302430_a_303759]