9,472 matches
-
său roman, și povestește, în Expoziția colonială, istoria familiei acestui Érik Orsenna, care, parțial este chiar el. "Era amuzant, de vreme ce am creat un personaj, să îi dau și o familie. M-am adîncit în propria-mi biografie, dar și în ficțiunea totală, după cum obișnuiesc", a declarat el. Textul romanului Expoziția colonială vorbește de paratext (pseudonimul: Érik Orsenna): istoria familiei Orsenna îl prezintă cititorului pe romancierul fictiv născut din imaginația lui Éric Arnoult. Însuși numele autorului are numeroase ecouri în carte; nu
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de el. În schimb, să fii doborît în luptă... Ah, scria în ultima lui scrisoare, să fiu un gringo din Mexic; asta înseamnă eutanasie." A trecut granița mexicană și nimeni nu a mai auzit nimic despre el vreodată. Restul este ficțiune." Totul se închide; între epigraful inițial și nota finală a autorului, ficțiunea poate progresa prin intercalarea cîtorva citate din Ambrose Bierce cu discursul bătrînului gringo. După cum observăm, este importantă relația dintre paratext și text: ea definește cu adevărat periferia textuală
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
ultima lui scrisoare, să fiu un gringo din Mexic; asta înseamnă eutanasie." A trecut granița mexicană și nimeni nu a mai auzit nimic despre el vreodată. Restul este ficțiune." Totul se închide; între epigraful inițial și nota finală a autorului, ficțiunea poate progresa prin intercalarea cîtorva citate din Ambrose Bierce cu discursul bătrînului gringo. După cum observăm, este importantă relația dintre paratext și text: ea definește cu adevărat periferia textuală. Epigraful poate chiar să ofere profunda motivație a existenței unei cărți; ca
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
p. 30 (n. t.) * În original, le prière d'insèrer (n. t.). * În sens propriu, fr. bande-annonce desemnează extrasele dintr-un film, pentru publicitate, înainte ca acesta să fie prezentat (n. t.). * Gérard Genette, 1994, Introducere în arhitext, dicțiune și ficțiune, traducere și prefață de Ion Pop, Univers, București, p. 82 (n. t.). * Umberto Eco, 1991, Lector in fabula, traducere de Marina Spalas, Univers, București, p. 76 (n. t.). * Expresia "moutons de Panurge" (în original) desemnează un grup sau o persoană
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
și a valorilor culturale tradițional asociate masculinului și femininului de care se leagă simptomele individuale ale crizei identității sexuale a constituit una din marile teme ale modernității de la începutul secolului, mai ales în contextul vienez. Bărbații (sau personajele masculine din ficțiuni) întreprindeau o redefinire a identității lor sexuale: fie printr-un protest masculin împotriva feminității pe care o descopereau în ei înșiși, fie prin cultul femininului, legat de critica și de "deconstruirea" valorilor masculine. Slavici se situează între cei doi poli
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
s-au născut și funcționează în strânsă legătură cu topicele denumite. Ele reflectă, de fapt, caracteristici obiective ale referenților sau asociații subiective (raporturi umane, aspecte social-istorice, aprecieri psihologice)"176, mergând până la: "esența obiectului"177. Spațiul geografic al unei opere de ficțiune se va înscrie în limite aparținătoare ambelor sisteme de denominație, oficial și popular, iar predominarea unora sau altora va fi dictată de tipologia textului. Important este că prin utilizarea unor strategii adecvate − în care se înscrie și aceea a acordării
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
impune absolutul unui trecut al împlinirii și al luminii. S-a ajuns unde era inevitabil să se ajungă: cristalizînd toate elanurile, toate energiile visului, reprezentarea vremurilor "de dinainte" a devenit mit. Mit în sensul deplin al cuvîntului: în același timp ficțiune, sistem explicativ și mesaj mobilizator. În această nebuloasă complexă, în mișcare, care este imaginarul politic, nu există constelație mitologică mai stabilă, mai actuală decît aceea a Vîrstei de aur. Datorită numărului mare și diversității exprimărilor potențiale, dificultățile (deosebite) apar atunci
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
în planul unei aceleiași exigențe moralizatoare. Nici una nici cealaltă nu se afirmă însă fără a recupera o a treia dimensiune a imaginarului politic: visul satelor, Arcadia, Pămîntul văzut ca sursă regăsită a adevărului și a renașterii. În literatura franceză de ficțiune, reprezentarea vieții țărănești vine, în întregul ei, din două genuri în mod clar opuse: idila pastorală, pe de o parte, pe care o ilustrează destul de bine romanele lui George Sand, naturalismul întunecat, pe de altă parte, a cărui tradiție este
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
întotdeauna sau aproape întotdeauna să construiască modelul unei comunități închise, unificate într-o caldă intimitate protectoare. Dacă, pe de altă parte, admitem că episodul Clarens din Noua Eloiză trebuie în mod esențial înțeles ca transpunere romanescă, ca transcriere în planul ficțiunii, al idealului comunitar din Contractul social, textul lui Rousseau este întru totul semnificativ. "Loc al înțelegerii și unirii", "azil al încrederii și prieteniei", domeniul din Clarens în care o femeie tînără, soțul și fostul ei amant trăiesc "la unison", cu
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
comit sînt, în general, bătrînii, e probabil ca ei să-și aducă aminte de farmecul tinereții ce face să prindă viață din nou bucuria și voluptatea, în vreme ce acum se văd lipsiți de orice plăcere." E vorba deci de o pură ficțiune, de fantasmele vîrstei pe care aceste imagini glorioase, ale fericirii sau ale inocenței le alătură evocării unui trecut dispărut. Se întîmplă ca, fiind copleșiți de gînduri triste și înșelați de o reprezentare inexactă a lucrurilor, ei să-și închipuie că
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
sau de repulsie, c ele se declanșeaz ca urmare a unor percepții, care sunt reuniri ale mai multor senzații, gânditorul nostru pune în lumin faptul specific al receptrii artei printr-o singur senzație, ceea ce îi confer statutul exclusiv de pur ficțiune. Iar ficțiunile artistice permit suspendarea urgenței vitale, eliberându-ne de preocuprile și interesele practice și dându-ne, în acest fel, o stare de securitate, de liniște și senintate, întocmai ca în teoria maiorescian a, ficțiunii ideale, pe care, deși Ralea
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
repulsie, c ele se declanșeaz ca urmare a unor percepții, care sunt reuniri ale mai multor senzații, gânditorul nostru pune în lumin faptul specific al receptrii artei printr-o singur senzație, ceea ce îi confer statutul exclusiv de pur ficțiune. Iar ficțiunile artistice permit suspendarea urgenței vitale, eliberându-ne de preocuprile și interesele practice și dându-ne, în acest fel, o stare de securitate, de liniște și senintate, întocmai ca în teoria maiorescian a, ficțiunii ideale, pe care, deși Ralea, bineînțeles, nu
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
confer statutul exclusiv de pur ficțiune. Iar ficțiunile artistice permit suspendarea urgenței vitale, eliberându-ne de preocuprile și interesele practice și dându-ne, în acest fel, o stare de securitate, de liniște și senintate, întocmai ca în teoria maiorescian a, ficțiunii ideale, pe care, deși Ralea, bineînțeles, nu o menționeaz, o implic totuși inevitabil, citându-l pe Schopenhauer cu ideea anihilrii voinței, fenomenul tipic de afirmare a vieții. Dezlegat de preocuparea pentru obiectul și utilitatea sa, emoția estetic se întoarce de la
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
raportul de forț în etic, risipa în economie, copierea naturii în art, gândirea concret în științ. Autorul va distinge, cu atât mai mult, în acest domeniu, între frumosul natural și frumosul artistic, dând artei un sens de deplin artificialitate, de ficțiune, iar plcerii estetice un caracter sui generis: Pornit la început ca o plcere negativ, rezultat din lipsa de amenințare pe care ceva ce nu e viu, care nu e natural, nu ne-o poate da, plcerea estetic, pe lâng indiferența
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
câmp și iarna prin gospodărie, ori la pădure. Doar câte un rapsod se mai Învrednicea să transmită pentru viitor frânturi din povești de demult, atât cât mai ținea minte din cele ce le auzise de la bătrâni. Cât adevăr și câtă ficțiune era În ele, e greu de știut. Niciodată nu-mi voi ierta faptul de-a nu fi stat mai mult de vorbă cu cei care s-au dus și odată cu ei au trecut În uitare atâtea posibile frânturi de istorii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a vieții concepute în mod nihilist ca pură voință de putere, la el devine în schimb expresie și deschidere a adevărului. În timp ce pentru Nietzsche "adevărul", dacă mai este deja legitim să vorbim despre adevăr, este acel "tip de eroare", acea ficțiune necesară ca strategie de supraviețuire în mijlocul devenirii și a eternei sale reîntoarceri, pentru Broch acesta se situează mai curând în atemporalitatea proprie "imaginii originare" (Urbild) pe care creația artistică are rolul de-a o pune în lumină. Cel care în
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
acestea inseparabilă de fenomenul nihilismului politic care dăunează autoreprezentării sale teoretice. Modernitatea se caracterizează prin reducerea progresivă a fundamentului teoretic tradițional al legitimității și prin exigența corespunzătoare de a-l produce în mod autonom, etiamsi Deus non daretur, așadar prin intermediul "ficțiunii" nonexistenței lui Dumnezeu și a utilizării în loc de aceasta a unei argumentări raționale independente de preceptele teologiei. Fundamentul teologic tradițional este atunci secularizat și neutralizat în mod treptat, conform principiului proferat deja de Alberico Gentile: Silete, theologi, in munere alieno! Sanctuarele
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
literare și/sau sociale). La aceste tipologii cu specific prea puțin lingvistic pot fi adăugate tipologii îndreptate spre funcțiile limbii și actele de vorbire [3], cât și tipologii fundamentate pe probleme de tematică și care iau în considerare opoziția dintre ficțiune și non-ficțiune [5]. Altele, mai apropiate de nivelul lingvistic, pot fi fondate pe probleme enunțiative [4] sau secvențiale [6]. Reflecțiile tipologice situate la [7] îmi par o încercare mult prea ambițioasă și lipsită de pertinență, datorită eterogenității compoziționale despre care
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
planurile de organizare (A1/2/3 & B1/2) corespund diferitelor module, relativ autonome, care structurează ansamblul diferitelor niveluri (micro și macrolingvistice) de structurare a materiei verbale. Capitolul 2 Prototipul secvenței narative În ciuda diferențelor evidente dintre povestirea istorică și povestirea de ficțiune, ele prezintă o structură narativă comună care ne întreptățește să considerăm discursul narativ ca fiind un model omogen de discurs. (Ricœur, 1980: 3) Povestirea este unitatea textuală căreia i s-a acordat cea mai mare atenție în tradiția retorică de la
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și, pentru a fi mai direcți, a cauzelor prin efecte" (1969: 94). Motivarea narativă este o formă de voalare a cauzalității. "Motivarea este deci apartenența și alibiul cauzal pe care determinarea finală și le asumă, ceea ce reprezintă de fapt regula ficțiunii: acel pentru că are rolul de a-l face uitat pe de ce? și de a naturaliza sau de a realiza (în sensul de: a face să treacă drept reală) ficțiunea, disimulând ceea ce aceasta a dirijat, [...] adică artificialul: pe scurt, fictivul" (Genette
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care determinarea finală și le asumă, ceea ce reprezintă de fapt regula ficțiunii: acel pentru că are rolul de a-l face uitat pe de ce? și de a naturaliza sau de a realiza (în sensul de: a face să treacă drept reală) ficțiunea, disimulând ceea ce aceasta a dirijat, [...] adică artificialul: pe scurt, fictivul" (Genette 1969: 97). Această dezagregare a logicii și a temporalității este, înainte de toate, realizată prin "logica" macro-propozițională a punerii în intrigă de care ține seama schema divizibilă în cinci; aceasta
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de literatură potențială). Principiul de bază este dat de alegerea posibilităților de narare pe care o nuvelă din volumul Ficciones de Borges intitulată " Grădina cu alei bifurcate" o sintetizează astfel, depășind limita posibilităților de scriere și de lectură: "În orice ficțiune, de fiecare dată când apar diverse posibilități, omul adoptă una singură și le elimină pe celelalte; în ficțiunea aproape ininteligibilului Ts'ui Pên, le adoptă pe toate simultan." 5. Exerciții de analiză secvențială Textul 2.1. O anecdotă de Chateaubriand
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
volumul Ficciones de Borges intitulată " Grădina cu alei bifurcate" o sintetizează astfel, depășind limita posibilităților de scriere și de lectură: "În orice ficțiune, de fiecare dată când apar diverse posibilități, omul adoptă una singură și le elimină pe celelalte; în ficțiunea aproape ininteligibilului Ts'ui Pên, le adoptă pe toate simultan." 5. Exerciții de analiză secvențială Textul 2.1. O anecdotă de Chateaubriand [a] La căderea serii, am fost nevoiți să ne oprim în satul Saint-Paternion: [b] trebuia să ungem trăsura
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
într-o povestire sau a unei povestiri într-o explicație, de exemplu. Cu privire la aceste două niveluri textuale, cel al povestirii și cel al explicației, fac trimitere la un foarte bun articol semnat Anne Leclaire-Halté: "Explicație și povestire în textele de ficțiune" (Pratiques, nr. 67, 1990). Noțiunea de "buclă explicativă" ca discurs secundar (cf. Halté, 1988) corespunde conceptului pe care eu îl numesc secvență inserată într-o secvență inserantă de alt tip (aici narativ). O secvență explicativă poate fi dezvoltată cu certitudine
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
aici sinonime. Din încercările de clasificare atât de numeroase, o rețin pe cea aparținând lui Joseph de Maistre care în Les Soirées de Saint-Petersbourg (1821) definește dialogul ca fiind o unitate de compoziție textuală: "Acest cuvânt nu reprezintă decât o ficțiune; deoarece presupune o conversație care nu a existat niciodată. Este o operă pur artificială [...]; este o compoziție ca oricare alta": Conversația, care admite un număr nelimitat de interlocutori, nu are niciodată un scop dinainte definit și aduce în prim plan
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]