5,981 matches
-
2013, Iași) a fost un folclorist, estetician și etnolog român. S-a născut în satul ieșean Hărpășești în familia agricultorilor Gheorghe și Maria Ursache. A urmat școala primară în satul Hărpășești (1938-1943), Liceul Național din Iași (1945-1951) și Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1952-1956). A lucrat ca bibliotecar la Biblioteca județeană „Gh. Asachi” din Iași (1956-1958), apoi ca preparator (1958-1960), asistent (1960-1969), lector (1969-1977), conferențiar (1977-1992) și profesor (1992-2001) la Catedra de Literatură română și la
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
la Catedra de Literatură română și la Catedra de Literatură comparată ale Facultății de Litere a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, unde a predat disciplinele Folclor, Estetică, Etnologie, Mitologie și religie. A obținut în 1971 titlul de doctor în filologie al Universității din București cu teza "„Șezătoarea” în contextul folcloristicii" (elaborată sub îndrumarea prof. Mihai Pop), despre revista "Șezătoarea", prima revistă românească de folclor, publicată de Arthur Gorovei în anul 1892, la Fălticeni. A fost conducător de doctorate în etnologie
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
este un poet, eseist și traducător român. S-a născut în orașul Turda, în familia magazionerului Gheorghe Milea și al soției sale, vânzătoarea Valeria (n. Ilea). A urmat studii elementare (1965-1973) și liceul (1973-1978) la Turda, apoi cursurile Facultății de Filologie din cadrul Universității din Cluj, secția română-italiană (1979-1983). În perioada studenției a redactat revista "Echinox" din Cluj-Napoca. După absolvirea facultății a lucrat ca profesor de limbă și literatura română la Liceul nr. 2 din Oradea (1983-1989), redactor la revistele literare "Tribuna
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
este un critic literar român. este un critic literar născut la 5 iunie 1948 în satul Letca Nouă din județul Giurgiu. Părinții: Marin și Elena , poștaș, respectiv muncitoare. Studiază exclusiv la București (Liceul 36, „Ion Barbu”) și la Facultatea de Filologie 1967 - 1972,ultima poromoție cu 5 ani de studiu , cu profesorii: Nicolae Manolescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Vladimir Streinu, Alexandru Piru, Nicolae Balotă, Marian Popa, Matei Călinescu, Gelu Ionescu, Emanuel Vasiliu, Matilda Caragiu Marioțanu. În anul III de facultate, Nicolae Manolescu îl
Aureliu Goci () [Corola-website/Science/337155_a_338484]
-
a transmis încă din copilărie atracția către lumea cărților și plăcerea studiului. A urmat școala primară în satele bihorene Bogei și Ciutelec, studiile gimnaziale la Popești (jud. Bihor) (1950-1953), liceul la Oradea (1953-1955) și Vadu Crișului (1955-1956) și Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, secția română-istorie (1956-1960), pe care a absolvit-o ca șef de promoție. A obținut în 1970 titlul de doctor în filologie cu o teză despre criticul literar transilvănean Ilarie Chendi, avându-l ca conducător științific pe
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
Popești (jud. Bihor) (1950-1953), liceul la Oradea (1953-1955) și Vadu Crișului (1955-1956) și Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, secția română-istorie (1956-1960), pe care a absolvit-o ca șef de promoție. A obținut în 1970 titlul de doctor în filologie cu o teză despre criticul literar transilvănean Ilarie Chendi, avându-l ca conducător științific pe prof. Iosif Pervain. După absolvirea facultății a lucrat ca profesor la Săcueni-Bihor (1960-1961), muzeograf la Muzeul Banatului din Timișoara (1961-1962), profesor la Liceul din Aleșd
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
În madrase se predau una sau mai multe dintre cele patru rituri ortodoxe (hanafi, chaféite, maliki și hanbali), care corespund cu patru școli de drept, ușor diferite în unele aspecte canonice și tradiționale. În plus, se mai predau în madrase filologia, limba arabă, știința (cu excepția medicinei, care se predă în școli specializate). De multe ori, madrasa servește ca moschee de cartier, și "vice-versa". Ele sunt întotdeauna administrate de ca o waqf (ca o fundație pioasă). Conceptul de madrasa s-a născut
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
este o profesoară universitară, o romanista și o romanista franceză, care actualmente preda la Universitatea din Calabria, Italia. Doamna profesoară Gisele VANHESE a absolvit un doctorat la Universitatea din Liege cu o teza de filologie romanica prezentînd o teza privind literatura franceză sub conducerea Prof. Maurice Piron ( editor al ultimului volum dintr-o Istorie a Limbii Franceze, avîndu-i coautori pe Brunot și Bruneau) și a profesorului Jean-Marie Klinkenberg, membru al grupului MU de "Retorica generală
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
unui doctorat în Comunicare socială la Universitatea Catholică din Lovanio. A cîștigat o bursă de perfecționare la Școală Normală Superioară din Pisa, a ținut seminarii la cursurile profesorilor Contini, Nencioni și Stussi și a fost cercetătoare de rol pentru rerupareaa Filologiei Romanice după reforma Cursurilor de Litere din anul 1984. Successiv a predat ca profesor asociat la Uniersitatea din Cassino (1992-1994) și ca profesor extraordinar la Universitatea din Trieste. Din 1997 pînă în 2008, a fost profesor habilitat de Literatură franceză
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
d. 16 decembrie 2016, București) a fost un critic de film, estetician și teatrolog român. Profesorul universitar , teatrolog și estetician de marcă în cultura română, s-a născut, la Constanța, la 1 noiembrie 1930. A absolvit, în 1954, Facultatea de Filologie, secția Limba și Literatura Română, a Universității din București și din acel an funcționează în învățământul superior, domeniile de specialitate fiind "Estetica", "Estetica și Teoria teatrului" și "Teatrologie — Spectacologie". Doctoratul l-a obținut, în 1963, în filosofie, specialitatea estetică. În
Ion Toboșaru () [Corola-website/Science/337304_a_338633]
-
Boris Strochi, tehnician I principal (1925-1992) și Alexandrina Strochi, născută Litvinov, telefonistă (1922-2009). Căsătorit cu Dana-Anca Strochi, născută Enăchioiu, profesoară și traducătoare, din 1973. Studii (primare, gimnaziale și liceale la Petroșani, între anii 1957 și 1968. Absolvent al Facultății de Filologie a Universității București, secția limba română-rusă, în 1974. Doctoratul la Universitatea Al. I. Cuza din Iași, 2003, cu o teză intitulată "O teorie asupra fantasticului. Cu aplicații în proza lui Mircea Eliade și Vasile Voiculescu." Profesor, bibliotecar, purtător de cuvânt
Lucian Strochi () [Corola-website/Science/337366_a_338695]
-
au urmat de doctorat, ea a invatat în școala publică, dar continuă să lucreze asupra culturii germane din evul mediu: în 1969 a publicat cartea "Cântec de Nibelung. Probleme și valori" (Giappichelli). De-a lungul anilor șaptezeci a invatat germanice filologie la Universitatea din Sassari, apoi a sunat la Veneția de germanist Ladislao Mittner, în 1976 a obținut catedră de Istorie de limba germană laUniversitatea Că' Foscari. La sfatul colegului și prietenului meu, Claudio Magris, în 1972 el a editat și
Laura Mancinelli () [Corola-website/Science/337433_a_338762]
-
sunt urmate în 1978 la "Tristan" de Gottfried von Straßburg , și în 1989 , "Grigorie și bietul Henry" de Hartmann von Aue, toate comandat de Einaudi pentru colier mii de ani. După revenirea la Torino că titular al universității, catedră de filologie germanica, în 1981 Lăură Mancinelli a făcut debutul în ficțiune, oferind printuri pentru Einaudi "doisprezece preoți de Challant" (câștigător al premiului "Mondello opera prima"), un român istoric de care autorul a început proiectul în 1968. Întotdeauna pentru Einaudi urmat "fantomă
Laura Mancinelli () [Corola-website/Science/337433_a_338762]
-
iluminare", produs în 2006; "casă de timp" (Piemme); "ochii împăratului", câștigător al Rapallo premiu și în anul 1994, "Cei trei cavaleri ai Graalului" și "prințul desculț". La începutul anilor Nouăzeci, afectate de scleroza multiplă, Lăură Mancinelli a abandonat catedră de Filologie germanica. Din 1994, este dedicat în întregime scrisului, publicând în întregul deceniu mai mult de cincisprezece funcționează, în ciuda spital, lungă de reabilitare, scaun cu rotile la care a fost închisă. În 1997, el a lansat "misterul scaun cu rotile", primul
Laura Mancinelli () [Corola-website/Science/337433_a_338762]
-
satul natal și, ca urmare a străduințelor mamei sale, și-a finalizat cursurile școlii primare la Storojineț. Urmează cursurile Gimnaziului cel Mare din Rădăuți. Susține examenul de bacalaureat în 1898, apoi se înscrie la Universitatea din Cernăuți, dar nu la filologie clasică, unde dovedea reale abilități, ci, la sfatul profesorului dr. Ion Gheorghe Sbiera, la limba germană. Trece cu brio examenele cu profesori nativi și ajunge să predea încă din anul IV de studenție ca profesor suplinitor la Gimnaziul cel Mare
Arcadie Dugan-Opaiț () [Corola-website/Science/335865_a_337194]
-
(17.XI.1943, satul Tudora, raionul Ștefan Vodă), lingvistă din Republica Moldova. Specializată în gramatica limbii române. Doctor în filologie (1980), doctor habilitat în filologie (2000), profesor universitar (2008). A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova (1965). Și-a început activitatea la Institutul de Limbă și Literatură al A.Ș.M., unde a parcurs toate etapele
Elena Constantinovici () [Corola-website/Science/335915_a_337244]
-
(17.XI.1943, satul Tudora, raionul Ștefan Vodă), lingvistă din Republica Moldova. Specializată în gramatica limbii române. Doctor în filologie (1980), doctor habilitat în filologie (2000), profesor universitar (2008). A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova (1965). Și-a început activitatea la Institutul de Limbă și Literatură al A.Ș.M., unde a parcurs toate etapele de promovare în carieră: cercetător
Elena Constantinovici () [Corola-website/Science/335915_a_337244]
-
(17.XI.1943, satul Tudora, raionul Ștefan Vodă), lingvistă din Republica Moldova. Specializată în gramatica limbii române. Doctor în filologie (1980), doctor habilitat în filologie (2000), profesor universitar (2008). A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova (1965). Și-a început activitatea la Institutul de Limbă și Literatură al A.Ș.M., unde a parcurs toate etapele de promovare în carieră: cercetător stagiar (1965-1974), cercetător științific inferior (1974-1985), cercetător științific superior
Elena Constantinovici () [Corola-website/Science/335915_a_337244]
-
Rosetti” din București al Academiei Române, lucrând pe atunci în echipa condusă de M. Avram, la proiectul unui "Dicționar sintactic al verbelor limbii române". Colaborare la proiectul "Limba - mijloc de integrare socială" (PNUD), 2002-2004. Activează în calitate de cercetător principal la Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei (din 2000). Lucrează în domeniul gramaticii limbii române. Între anii 2002-2004 a activat în calitate de coordonator și сoautor la editarea unui ghid pentru profesorii de limba română ca limba a doua " Predarea și învățarea limbii
Elena Constantinovici () [Corola-website/Science/335915_a_337244]
-
și-a pierdut postul în 1790 prin desființarea seminariilor de pe teritoriul Imperiului Habsburgic și s-a întors ca oaspete în casa contelui. În acest timp, el a scris unele dintre cele mai importante lucrări de studii slave, de istoriografie și filologie cehă. În 1792 Academia de Științe a Boemiei i-a încredințat misiunea de a vizita orașele Stockholm, Turku, Sankt Petersburg și Moscova în căutarea manuscriselor care fuseseră împrăștiate în cursul Războiului de Treizeci de Ani, iar la întoarcere l-a
Josef Dobrovský () [Corola-website/Science/336013_a_337342]
-
de la țară unde locuiau prietenii lui, conții Nostitz și Czernin, dar moartea lui a avut loc la Brno, unde plecase în 1828 pentru a studia în bibliotecile locale. În timp ce faima lui se bazează în principal pe activitatea depusă în domeniul filologiei slave, studiile sale botanice nu sunt lipsite de valoare în istoria științei. Între 1948 și 1968 poetul ceh Vladimír Holan a trăit în așa-numita „Casă Dobrovský” de pe insula Kampa, spunând adesea că "Abatele Albastru" (poreclă sub care era cunoscut
Josef Dobrovský () [Corola-website/Science/336013_a_337342]
-
comunism, conformism, trădări, iubiri, întâmplări banale sau excepționale, într-un context istoric (unul? mai multe!) cum n-a mai fost niciodată și, cu ajutorul lui Dumnezeu, nici n-o să mai fie”, afirmă Tudor Călin Zarojanu. Stelian Țurlea a urmat studii de filologie (1968) și filosofie (1976). Este autor a douăzeci de romane, unsprezece cărți de publicistică, nouă cărți pentru copii și două traduceri. A îngrijit șase albume. Nu ratați întâlnirea cu autorul. “Fram ursul polar”, îndrăgita poveste a copilăriei, e acum și
Lansări de carte la Gaudeamus în weekend by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104215_a_105507]
-
o fațadă menită să ascundă fragilitatea celor ce se iubesc”, se poate citi în L’Express. Simon Liberati (n. 1960), scriitor, scenarist și jurnalist francez, face parte din generația de intelectuali rebeli din Franța anilor 1970. A urmat studii de filologie clasică la Sorbona, apoi a lucrat la reviste precum FHM, Cosmopolitan, Grazia și 20 ans înainte de a se dedica literaturii. Susținător al libertății neîngrădite a individului și promotor al unui decadentism dandy nu doar intelectual, ci și în viața personală
Cărți care au o magie unică by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104546_a_105838]
-
în care a fugit somnul"/ " El día que huyó el sueño" de Victoria Pătrașcu, susținută de actorul spaniol Ramiro Melgar. Corina Oproae este scriitoare, traducătoare și profesoara de limbi străine, iar din 1998 locuiește în Spania, Catalonia. Este licențiata în filologie, engleza și spaniolă, la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și are un Master în Studii literare americane la aceeasi universitate. De asemenea, are un doctorat în traducerea limbilor străine de la Universitatea Pompeu Fabra. Alături de Xavier Montoliu Pauli, este co-traducătoarea antologiei „Poemele
Promovarea literaturii române la Târgul de carte de la Madrid by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105466_a_106758]
-
la prima ediție a conferințelor Cărțile care ne-au făcut oameni cu Dan C. Mihăilescu. Tema acestei prime seri este Biblia - o carte cât lumea, iar invitații lui Dan C. Mihăilescu sunt Francisca Băltăceanu, specialist în hermeneutica Bibliei și în filologie clasică și ebraică, și Bogdan Tătaru-Cazaban, istoric al religiilor și doctrinelor filozofice, fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României pe lângă Sfântul Scaun. Cărțile care ne-au făcut oameni „În 2007, odată cu Cartea cu bunici, începea la Humanitas una dintre cele
Un popas în lumea cărților by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105693_a_106985]