6,349 matches
-
90.) 56 Ibidem, p. 98. 57 H. Hertz, Die Prinzipien der Mechanik in neuen Zusammenhängen dargestellt, Johann Ambrosius Barth, Leipzig, 1894, p. 9. Ceva EXISTĂ UN WITTGENSTEIN I ȘI UN WITTGENSTEIN II? 247 asemănător sugerează deja o însemnare din Gramatica filozofică: „Să considerăm acum o anumită problemă filozofică, de exemplu aceasta: «Cum este cu putință să măsurăm un interval de timp atunci când trecutul și viitorul nu sunt de față, iar prezentul este doar un punct?» Caracteristic pentru ceea ce se petrece aici
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Hertz, Die Prinzipien der Mechanik in neuen Zusammenhängen dargestellt, Johann Ambrosius Barth, Leipzig, 1894, p. 9. Ceva EXISTĂ UN WITTGENSTEIN I ȘI UN WITTGENSTEIN II? 247 asemănător sugerează deja o însemnare din Gramatica filozofică: „Să considerăm acum o anumită problemă filozofică, de exemplu aceasta: «Cum este cu putință să măsurăm un interval de timp atunci când trecutul și viitorul nu sunt de față, iar prezentul este doar un punct?» Caracteristic pentru ceea ce se petrece aici este că o încâlceală se exprimă printr-
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
înțeles. Și unul, și celălalt vor avea impresia că ceea ce li se spune sunt lucruri pe care le știe toată lumea. La capătul unei lungi suite de asemenea descrieri ei se vor aștepta să întâlnească considerații sistematice, adică ceva «cu adevărat filozofic». Așteptări care vor fi însă dezamăgite.“ (M. Flonta, „Dincolo 248 GÂNDITORUL SINGURATIC de idealul științei. De la «Tractatus» la «Cercetări filozofice»“, în Analele Universității București. Filozofie, 2003, p. 6.) 63 Vezi Wittgenstein und der Wiener Kreis, pp. 67-69. 64 Ibidem, p.
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
La capătul unei lungi suite de asemenea descrieri ei se vor aștepta să întâlnească considerații sistematice, adică ceva «cu adevărat filozofic». Așteptări care vor fi însă dezamăgite.“ (M. Flonta, „Dincolo 248 GÂNDITORUL SINGURATIC de idealul științei. De la «Tractatus» la «Cercetări filozofice»“, în Analele Universității București. Filozofie, 2003, p. 6.) 63 Vezi Wittgenstein und der Wiener Kreis, pp. 67-69. 64 Ibidem, p. 48. 65 Ibidem, pp. 115-118. 66 L. Wittgenstein, Philosophische Bemerkungen, în Werkausgabe, Bd. II, Suhrkamp, 1984, p. 55. 67 Ibidem
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
1929-1931“, în Portraits of Wittgenstein, vol. II, p. 195. 85 Vezi G. E. Moore, „Wittgenstein’s Lectures in l930-l933“, în Portraits of Wittgenstein, vol. II, p. 203. 86 Vezi M. O’C. Drury, op. cit., p. 220. 250 GÂNDITORUL SINGURATIC ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ Cei care au participat la lecțiile pe care le-a ținut Wittgenstein la Cambridge, după 1930, au citit texte pe care le-a dictat studenților sau au avut acces la unele din însemnările sale din această
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
se îndeletnicește cu filozofia. De obicei, o minte este recunoscută drept originală datorită contrastului dintre orientarea ei și tendințele dominante în gândirea epocii. Wittgenstein s-a îndepărtat însă tot mai clar de un mod de a gândi care apropie tradiții filozofice dintre cele mai diferite. Altfel spus, de un mod de a gândi care se situează deasupra a ceea ce desparte și opune marile orientări și curente care au ilustrat istoria filozofiei. Iată doar câteva indicații în această privință. Una din supozițiile
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
mai înaltă considerație. Ei vedeau în filozofie theoria prin excelență. Aceasta ne ridică deasupra orizontului experienței curente prin elaborări teoretice, care urmăresc obiective diferite de cele ale cercetării științifice. Se presupune că, în alt fel decât marile teorii științifice, rațiunea filozofică identifică și depășește aparențe, dezvăluie corelații inaccesibile intuiției și experienței comune. Asumarea tacită sau elaborarea sistematică a unor asemenea reprezentări constituie un punct de întâlnire pentru orientări și tradiții filozofice atât de diferite cum sunt cele inaugurate de Platon și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
presupune că, în alt fel decât marile teorii științifice, rațiunea filozofică identifică și depășește aparențe, dezvăluie corelații inaccesibile intuiției și experienței comune. Asumarea tacită sau elaborarea sistematică a unor asemenea reprezentări constituie un punct de întâlnire pentru orientări și tradiții filozofice atât de diferite cum sunt cele inaugurate de Platon și Aristotel, de Descartes, Kant și idealismul german, pentru orientări fenomenologice, hermeneutice, analitice sau naturaliste care solicită, în epoci mai recente, atenția celor interesați de filozofie. De diversele înfățișări pe care
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
sunt cele inaugurate de Platon și Aristotel, de Descartes, Kant și idealismul german, pentru orientări fenomenologice, hermeneutice, analitice sau naturaliste care solicită, în epoci mai recente, atenția celor interesați de filozofie. De diversele înfățișări pe care le-a luat ambiția filozofică s-au distanțat doar gânditori cu înclinații sceptice. Și anume, în moduri dintre cele mai diferite, pe care le exemplifică scrieri cum sunt cele ale lui Pierre Bayle, Voltaire, David Hume sau Friedrich Nietzsche. Îndoielile sceptice privitoare la capacitatea minții
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ba chiar bănuitoare, față de posibilitatea de a ajunge la cuceriri statornice chiar și prin acele modalități contemporane de practicare profesională a filozofiei, care își propun obiective mai modeste și nu dorește, totodată, să urmeze îndemnul sceptic al renunțării la exercițiul filozofic al rațiunii va fi, probabil, mai pregătit să se apropie cu o anumită înțelegere de ceea ce a încercat să facă Wittgenstein în ultimele două decenii ale vieții sale. Și aceasta deoarece va fi într-o poziție mai bună pentru a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
i-a fost inspirată de standarde de excelență ale științei exacte.3 A doua judecată preconcepută, cu efecte asemănătoare, este aceea că Wittgenstein și-ar fi pus, aidoma scepticilor, întreaga încredere în gândirea comună, în intelectul sănătos. Or, autorul Cercetărilor filozofice a distins tot atât de net gândirea care oferă înțelegere și orientare de cea inspirată de știința modernă sau de gândirea comună ca și marile nume ce au ilustrat tradiția metafizică occidentală inaugurată de greci sau acel critic al acestei tradiții care
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
distins tot atât de net gândirea care oferă înțelegere și orientare de cea inspirată de știința modernă sau de gândirea comună ca și marile nume ce au ilustrat tradiția metafizică occidentală inaugurată de greci sau acel critic al acestei tradiții care ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 253 a fost contemporanul său Martin Heidegger. Ceea ce, să recunoaștem, este greu de observat la prima vedere. Căci lecțiile și însemnările sale oferă, pe mari întinderi, descrieri ale unor situații asemănătoare celor din viața comună și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
dar a recunoaște de ce o spunem va fi foarte greu.“4 Prima impresie a celor care încercau să-l urmărească pe Wittgenstein în acei ani era că ceea ce oferea el reprezenta relatări disparate despre fapte comune. Din multe motive, miza filozofică a descrierilor sale nu era transparentă. Mai întâi, este important să se sublinieze că atunci 254 GÂNDITORUL SINGURATIC când preda sau punea pe hârtie însemnări filozofice, Wittgenstein urmărea, înainte de toate, să obțină anumite clarificări pentru el însuși. El nu a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
că ceea ce oferea el reprezenta relatări disparate despre fapte comune. Din multe motive, miza filozofică a descrierilor sale nu era transparentă. Mai întâi, este important să se sublinieze că atunci 254 GÂNDITORUL SINGURATIC când preda sau punea pe hârtie însemnări filozofice, Wittgenstein urmărea, înainte de toate, să obțină anumite clarificări pentru el însuși. El nu a fost un profesor și un autor blând și prevenitor cu ascultătorii și cititorii săi, pe care s-a străduit de altfel să-i limiteze la un
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
destinate, precum cele ale cercetării științifice sau ale altor activități specializate, unei anumite categorii de experți, profesorilor și cercetătorilor domeniului. Wittgenstein nu obosea să tot repete că nu vorbește și nu scrie pentru specialiștii în filozofie. Singurul țel al cercetărilor filozofice este să contribuie la ameliorarea modului în care gândim, ajutându-ne să „vedem mai bine“ lucruri din cele mai obișnuite. Rostul lor este să ofere un spor de „înțelegere“. Și tocmai în aceasta rezidă însemnătatea lor excepțională. Buna întemeiere și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
la ameliorarea modului în care gândim, ajutându-ne să „vedem mai bine“ lucruri din cele mai obișnuite. Rostul lor este să ofere un spor de „înțelegere“. Și tocmai în aceasta rezidă însemnătatea lor excepțională. Buna întemeiere și utilitatea unei „descoperiri filozofice“, a unei doctrine sau ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 255 a unei analize întreprinse cu instrumente specializate vor putea fi controversate sau chiar contestate. Nu însă și utilitatea acelor activități care ne ajută „să vedem mai bine“ lucruri care
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ajutându-ne să „vedem mai bine“ lucruri din cele mai obișnuite. Rostul lor este să ofere un spor de „înțelegere“. Și tocmai în aceasta rezidă însemnătatea lor excepțională. Buna întemeiere și utilitatea unei „descoperiri filozofice“, a unei doctrine sau ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 255 a unei analize întreprinse cu instrumente specializate vor putea fi controversate sau chiar contestate. Nu însă și utilitatea acelor activități care ne ajută „să vedem mai bine“ lucruri care influențează în mod semnificativ orientarea gândirii
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
gata făcută, să dezvăluie „adevărul“, ci să-i asiste în strădania de a gândi cu propria lor minte, de „a căuta adevărul“. În „Cuvântul înainte“ scris în 1945, pentru însemnări care vor fi publicate după moartea sa sub titlul Cercetări filozofice, el notează: „Nu mi-ar plăcea ca prin scrierea mea să-i scutesc pe alții de osteneala de a gândi. Ci, dacă ar fi posibil, să stimulez pe cineva spre gânduri proprii.“ Există mărturii care sprijină presupunerea că Wittgenstein socotea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
spre gânduri proprii.“ Există mărturii care sprijină presupunerea că Wittgenstein socotea tocmai o combinație bine dozată a provocării de a găsi morala unei descrieri sau istorisiri cu unele indicații explicite drept procedura cea mai potrivită pentru formarea și dezvoltarea exercițiului filozofic al gândirii. Primul rol al filozofului este să ofere celui care-l ascultă sau citește cât mai multe sugestii și imbolduri pentru căutările proprii. Alice Ambrose, care a editat note luate la lecțiile lui Wittgenstein din anii 1932-1935 și a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
5 O relatare convergentă a fost furnizată de către doi dintre studenții lui Wittgenstein din aceeași perioadă. Ei își aminteau că nouveniții erau uimiți de modul în care preda Wittgenstein filozofia, și anume ca o succesiune de descrieri ale unor ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 257 situații concrete. Unele din aceste descrieri priveau activități și exprimări ciudate ale membrilor unor triburi închipuite, altele aspecte foarte familiare. „Aproape orice lucru singular care era spus era ușor de urmărit și nu era din
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
magistrală. Ea a fost reluată de Wittgenstein, în versiuni diferite. Lui Norman Malcolm îi spunea într-o discuție pe care au avut-o în anul universitar 1946-1947, ultimul an al profesoratului său la Cambridge: „Un om care este prizonierul încurcăturii filozofice este ca acela care vrea să părăsească o cameră, dar nu știe cum. Încearcă prin fereastră, dar aceasta este prea înaltă. Încearcă prin cămin, dar acesta este prea îngust. Dar dacă ar vrea să se întoarcă, atunci el ar vedea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
formulări adesea invocate din Cercetări: „Problemele sunt dezlegate nu prin producerea unor experiențe noi, ci prin punerea în ordine a unor lucruri de mult cunoscute.“ (§ 109) „Munca filozofului este o reunire de amintiri pentru un anumit scop.“ (§ 127) „Care ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 259 este țelul tău în filozofie? - Să-i arăți muștei ieșirea din sticla de muște.“ (§ 309) Multe însemnări ale lui Wittgenstein, începând cu cele care au fost publicate sub titlurile Gramatică filozofică, Caietul albastru, Caietul brun
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
scop.“ (§ 127) „Care ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 259 este țelul tău în filozofie? - Să-i arăți muștei ieșirea din sticla de muște.“ (§ 309) Multe însemnări ale lui Wittgenstein, începând cu cele care au fost publicate sub titlurile Gramatică filozofică, Caietul albastru, Caietul brun și continuând cu Cercetările filozofice, sugerează că acele încurcături și înfundături ale gândirii care pot fi identificate în dezbaterile și controversele filozofilor sunt cauzate de incapacitatea acestora de a lua în considerare și de a examina
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
259 este țelul tău în filozofie? - Să-i arăți muștei ieșirea din sticla de muște.“ (§ 309) Multe însemnări ale lui Wittgenstein, începând cu cele care au fost publicate sub titlurile Gramatică filozofică, Caietul albastru, Caietul brun și continuând cu Cercetările filozofice, sugerează că acele încurcături și înfundături ale gândirii care pot fi identificate în dezbaterile și controversele filozofilor sunt cauzate de incapacitatea acestora de a lua în considerare și de a examina alternative față de un anumit mod de a privi spre
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
considerare și de a examina alternative față de un anumit mod de a privi spre o problemă, de a ține seama de marea varietate a situațiilor în care sunt folosite acele expresii ale limbajului care intervin în formularea așa-numitelor „probleme filozofice“. În una din lecțiile sale din toamna anului 1946, Wittgenstein a făcut câteva observații remarcabile asupra obiectivului pe care îl urmărește în cercetările sale: „Ceea ce dau eu este morfologia folosirii unei expresii. Arăt că are genuri de folosire la care
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]