12,272 matches
-
miniatura de pe fila din Tetraevanghelul de la Humor. Cel de-al doilea portret, făcut înainte de portretele din tablourile votive, este cel brodat pe un Epitrahil, care se păstrează la mânăstirea Putna. Este o reprezentare convențională a figurii domnului, “ruptă parcă din galeria de sfinți așezați unii sub alții în epitrahiile epocii.” Teodora Voinescu a considerat că portretele lui Ștefan cel Mare din tablourile votive de la Pătrăuți, Sfântul Ilie și Voroneț au fost pictate în timpul domniei acestuia. Prin refacerea sau modificarea interiorului unor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de glorie deșartă. Timur Lenk l-a privit și, turbat de imaginea pe care-o citea, i-a strigat revoltat: Italianule!... Unde te crezi dumitale? Între papii de la Roma, pe care i-ai păcălit și ți-au plătit pentru acea galerie de portrete din "Capela Sixtină", ori pentru acel David, căruia pretinzi să-i fi descoperit, să-i fi redat și imortalizat sufletul armonios și frumos?... În cazul meu, prin opera dumitale, posteritatea n-ar vedea nimic altceva decât un monstru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ajutor și muzeografii suceveni două instituții culturale. Ele au fost și continuă să fie și astăzi unice în felul lor, în țară și străinătate, prin concepție, tematică, organizarea și selectarea informațiilor, ca și prin mesajul istoric, literar, artistic, patriotic.. Prima, Galeria Oamenilor de Seamă, utilizează ca spațiu expozițional încăperile casei Lovineștilor, de pe strada Sucevei, din marginea de la ieșire din târg, către nord-vest, lângă șoseaua națională, care duce spre Suceava casă care, cândva, era vecină cu un fel de conac medieval, aparținând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
din marginea de la ieșire din târg, către nord-vest, lângă șoseaua națională, care duce spre Suceava casă care, cândva, era vecină cu un fel de conac medieval, aparținând unei boieroaice, Greceanu, modelul real al eroinei din comedia lui Alecsandri, Coana Chirița. Galeria concentrează și ilustrează, cu mijloace muzeale documente, manuscrise, mărturii, ziare, fotografii, cărți de epocă etc. marea densitate de personalități care s-au născut, au învățat, creat și s-au afirmat în acest târg. Matei Millu, poetul. Matei Millo, actorul. Folcloristul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și proletcultiști, victimă fragedă și tragică a epocii sale, cu acea mirabilă, admirabilă a sa Moarte a căprioarei, fără de care literatura acelor ani ar fi, negreșit, mai săracă. Și lista acestor nume e cu mult mai abundentă. În universul aceleiași Galerii își află, de pildă, locul ce i se cuvine și simpaticul și sturlubaticul Ion Creangă; el a învățat la "Școala de popi" de aici, cu ai săi colegi, ajunși prin el, celebri Trăsnea și Oșlobanu. E greu de explicat ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
singurul care are două inimi excepțional de viguroase: una "literară", la Fălticeni, și alta, "istorică", la Suceava. Acțiunea foarte migăloasă și serioasă de identificare și adunare a unei imense zestre de valori culturale de patrimoniu aflată azi, fie în expozițiile Galeriei, fie în colecțiile bogate din depozit, care sunt inventariate și pot fi consultate de specialiști a început-o, în deceniile din ajunul Primului Război Mondial, Vasile Ciurea, profesor de Științe ale Naturii, arheolog amator, care a înființat în 1914 la Fălticeni unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și Familia Cazaban, aceasta din urmă tipărită și răspândită nu de mult, în două ediții, în limbile română și franceză, sub egida și cu finanțarea Ambasadei franceze la București. Dintr-o anumită motivație, poate pur sentimentală, dintre acești "eroi" ai Galeriei fălticenene, mi-au atras atenția peste ani, mai cu seamă doi titani, Mihail Sadoveanu și Ion Irimescu. 2 Supranumit pentru masivitatea, varietatea și durabilitatea operei sale, "Ceahlăul literaturii române", atât de citat și analizat de elevi și studenți, pentru cărți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
lui, în cimitirul de la Oprișeni, lângă bisericuța care păstrează în interior comoara picturii sale din anii de studenție. De câte ori, în drumul meu prin Fălticeni, mă întorc spre satul natal, la Sasca, mă opresc mereu și privesc la jumătatea drumului, între Galeria Oamenilor de Seamă și Colecția de artă "Ion Irimescu", în Piața Adormirii statuia lui Sadoveanu. Pare că e viu și a coborât de pe strada Maior Ioan, cu o carte în mână și se uită undeva, departe, în zare, după care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
regionale, prin varietatea și însemnătatea materialului adunat". Dumitale i-a spus directorul noului salariat trebuie să identifici, în zonă, noi valori muzeale, culturale, să continui să dezvolți, să completezi, în mod consistent muzeul Ciurea, spre a înzestra și realiza o "Galerie a Oamenilor de seamă" din Fălticeni și împrejurimi! Ai înțeles? Bădia Eugen a ascultat. Și n-a comentat nici într-un fel sarcina ce i s-a încredințat. Dar, știa el însuși apoi i-au spus-o și alții că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
după 1970, se mai preconiza ca Muzeul Județean Suceava să selecteze și să transfere la Suceava, din fostul Muzeu Ciurea "tot ce era mai important, ca piese cu valoare istorică", iar la Fălticeni să se înființeze ceva cu specific local Galeria Oamenilor de seamă, cuprinzând și înfățișând activitatea unor personalități: scriitori, artiști, actori, folcloriști etc. din acest târg și împrejurimi. O astfel de temă era gândeau mulți și chiar bădia Eugen subscria la ea, analizând-o nimerită, potrivită, binevenită. Dar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ce trebuiau umplute cu piese de muzeu. Era, deci, trebuință de un Om pasionat, atașat de acest târg, care, cu perseverență și competență să adune material, din care să se poată selecta și ilustra tot ce era sugestiv zonei, în Galeria Oamenilor de seamă. Această misiune l-a atras pe acest basarabean, fiu adoptiv al târgului, venit aici în 1935, la 12 ani, împreună cu familia. Treaba pe care o avea de făcut i-a plăcut strașnic bădiei. De îndată ce s-a văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și selectat din muzeul Vasile Ciurea și mai ales cu ceea ce a identificat și adunat el însuși, la 16 iunie 1972 în casa donată de frații Horia și Vasile Lovinescu, nepoții lui Eugen Lovinescu s-a putut organiza și inaugura Galeria Oamenilor de seamă. La întocmirea proiectului și înfăptuirea concretă a acestei unități muzeale și-au adus contribuția și specialiști ai Muzeului Județean Suceava, între care filologul, istoricul și criticul literar Nicolae Cârlan unul dintre cei mai pasionați și avizați cercetători
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Cârlan unul dintre cei mai pasionați și avizați cercetători și cunoscători ai manuscriselor și operei lui Nicolae Labiș, ctitor și el al Muzeului "Labiș" de la Mălini și al Festivalului Anual de Poezie "Nicolae Labiș" de la Suceava. După deschiderea instituției muzeale, Galeria Oamenilor de seamă, bădia Eugen Dimitriu a mai rămas, ca ghid la acest obiectiv încă 3 ani, între 1972-1975, apoi a fost transferat la Suceava. Aici avea să rămână încă 10 ani, până în 1985, când s-a pensionat. Începutul afirmării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cel puțin în primele zece volume din anuarul muzeului sub următoarele aspecte: I. O asiduă colaborare la publicația muzeului, prin contribuții diverse documente, studii, articole, evocări, medalioane, note, recenzii. Astfel, scrie despre geneza și semnificația unor instituții muzeale recente, precum: Galeria Oamenilor de seamă, care este, într-un fel cum o recunosc și cei ce știu exact "copilul" său. Reconstituie, pe baza unor documente inedite și informații din presa vremii, pagini mai puțin știute din viața și activitatea Societății "Școala Română
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Capitală, bădia Eugen a fost pur și simplu vrăjit, cucerit, subjugat într-o manieră sentimentală, totală. Încât, după ce-a umblat în lung și-n lat, după ce-a adunat și selectat tot ce-a aflat mai de preț pentru Galeria Oamenilor de seamă, după aproape trei decenii de când s-a inaugurat și dat spre vizitare această instituție muzeală, bădia Eugen Dimitriu a rămas atât de obsedat de tot ce s-a aflat în târgul de pe Valea Șomuzului în care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
încât să scrie... 5 cărți. E, fără îndoială o uriașă performanță, la care mulți râvnesc și extrem de puțini o ating. Prima dintre aceste cărți Lovineștii (2001), abordează după propria-i intenție mărturisită un prim bilanț posibil din "culesul roadelor" pentru Galerie, adică tot ce-a strâns despre o singură familie, într-un timp "extrem de lung". De ce? Spre "a putea descrie destinul unei familii, cu certe merite în cultura națională, dar și cu ecouri în cea universală, prin oamenii de condei pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
un volum închinat Lovineștilor, văzuți de un fălticenean, din interiorul familiei ei" (p. 123); îi amintește Monicăi și de faptul că "am avut șansa să lucrez în casa donată de frații Vasile (Lala) și Horia Lovinescu, unde s-a făcut Galeria Oamenilor de seamă, al cărei ctitor sunt"; însă, precizează el dispunând încă de un material foarte bogat, pe care l-am adunat pentru Galerie... "sper să întemeiez Centrul de Cultură Fălticeni, unde voi dărui tot ce am adunat o viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
să lucrez în casa donată de frații Vasile (Lala) și Horia Lovinescu, unde s-a făcut Galeria Oamenilor de seamă, al cărei ctitor sunt"; însă, precizează el dispunând încă de un material foarte bogat, pe care l-am adunat pentru Galerie... "sper să întemeiez Centrul de Cultură Fălticeni, unde voi dărui tot ce am adunat o viață de om" și în acest scop o roagă pe Monica: "Din comorile ce le făuriți, o fărâmă va ajunge, poate, și la Centrul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mulțumit pentru scrisoare, pentru articolul trimis, pentru informațiile date despre revista ce apare la Fălticeni. Îi promite să-i ofere din cărțile ce-i lipsesc și să-i dea și autografele necesare. Apoi, în final, ca una ce-a vizitat Galeria Oamenilor de seamă și a admirat locul și rolul ce și l-au ocupat Lovineștii în acest muzeu unic în țară, încheie, parcă și în numele înaintașilor ei: "E foarte frumos ce faceți Dvs.! Un târg ca acesta al nostru, merită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Dvs. Vă urăm, Virgil Ierunca și cu mine, rezultate cât mai rodnice și vă felicităm pentru activitatea pe care o depuneți și țelurile pe care le aveți. Cu prețuire, Monica Lovinescu" (p. 124-125)... Un al doilea "rod" din "culesul" pentru Galerie... a fost volumul Orașul muzelor. Case și locuri memoriale la Fălticeni (2002). De data asta prefața i-o semnează un universitar, coleg de facultate, care-a învățat și el la Fălticeni, istoricul și criticul literar, academicianul Constantin Ciopraga. Apreciind că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
a înființat una din primele școli pentru instrucția și educația fetelor și s-a afirmat în existența-i meteorică drept o vajnică luptătoare pentru emanciparea femeilor, împroprietărirea țăranilor și democratizarea regimului politic. Cel de-al treilea "rod din culesul" pentru Galeria Oamenilor de seamă, pornit după propria-i mărturie, din același imbold, simțit "în toamna vieții" de-a se ocupa și explora cât mai intens "universul copilăriei", fiindcă așa apreciază el Fălticenii și împrejurimile sale, îl reprezintă volumul Cazabanii. O cronică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
descendenții numeroși și valoroși ai vestitului inginer François Cazaban, chemat la Iași, la 1853, de domnitorul Moldovei, Grigore Ghica și angajat ca mare specialist în construirea unei rețele de drumuri moderne. În căutările sale riguroase și minuțioase de documente pentru Galerie, bădia Eugen Dimitriu a aflat la sora sculptorului Ion Irimescu la doamna Veronica Anastasiu, de pe strada Școala Domnească din Fălticeni o fotocopie înrămată a diplomei de înnobilare a negustorului francez Jean Cazaban din Carcassonne, datând de la 1697. În acest fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Carcassonne, datând de la 1697. În acest fel a pornit în prima "călătorie" pe urmele înaintașilor marelui actor fălticenean Jules Cazaban, contemporanul tot atât de celebrului Grigore Vasiliu poreclit Birlic, din aceeași urbe. Și, încet, încet, după ani de întrebări și căutări autorul Galeriei Oamenilor de seamă a identificat și prezentat, într-o suită de medalioane, scrise deopotrivă cu mintea și cu inima, nu mai puțin de 25 de personalități ale acestei familii, veritabilă dinastie care a dat țării scriitori, regizori, pianiști, violoniști, compozitori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
celebru și unic "Central Opera Bulletin", din New York, la Metropolitan Opera" (p. 306). Un album al viselor frumoase (Prefață de prof. univ. dr. Elena-Brândușa Steiciuc, Editura George Tofan, Suceava, 2009, 470 p.) este, așadar, al patrulea "rod din culesul" pentru Galerie; dar, probabil, nu și ultimul, fiindcă urmează în curând câteva volume de corespondență. Ea, această corespondență este imensă sub raport cantitativ și din ea, la Galerie nu au încăput decât fărâme ca, de altfel, și din uriașul număr de fotografii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
George Tofan, Suceava, 2009, 470 p.) este, așadar, al patrulea "rod din culesul" pentru Galerie; dar, probabil, nu și ultimul, fiindcă urmează în curând câteva volume de corespondență. Ea, această corespondență este imensă sub raport cantitativ și din ea, la Galerie nu au încăput decât fărâme ca, de altfel, și din uriașul număr de fotografii de epocă. De astă dată acest "album al viselor frumoase" cu 1400 fotografii de epocă, înfățișând circa 100 de personalități s-a dorit a fi "o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]