8,741 matches
-
toate zilele, se strecoară cu o demnă sfioșenie, cu un aer parcă îndatoritor. Dintr-o fotografie apărută, una și aceeași, de două-trei ori în revistele literare, mi-l închipuiam masiv și voluntar. Din scris, te-ai aștepta să vezi un ins volubil, sentimental și ardent. Nimic din toate acestea. O modestie grațioasă își ascunde în mișcări și în privirea-i scânteind ca la insomniaci. Nu-i greu să-ți dai seama că autorul Reflecțiilor asupra spiritului creator face parte dintre acei
Arta de a admira literatura by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7285_a_8610]
-
dintre proză, dramaturgie și eseu. O succesiune de dialoguri despre povești de viață care, cumulate, schițează un tablou al României în tranziție. Pe alocuri autorul izbutește formulări memorabile, ca această definire a lui Mitică, datorată, firește, Profesorului, intelectualul grupului: "Un ins care are în bibliotecă cele două volume din Ulise, pe care, bineînțeles, nu le-a citit, dar câți le-au citit? Care declară că nu-iplac manelele, în schimb bate ritmul sub masă când le aude. Un familist care mai calcă
Marea pălăvrăgeală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8471_a_9796]
-
citit, dar câți le-au citit? Care declară că nu-iplac manelele, în schimb bate ritmul sub masă când le aude. Un familist care mai calcă și pe alături, destul de bine informat, dacă rezolvarea integramelor din ziar poate însemna informare, un ins care nu se jenează să apeleze la pile pentru a ajuta un nepot, un prieten sau chiar un necunoscut când e cazul. Nu e bisericos, dar se declară creștin, intră în biserică doar la cununii și înmormântări, dar, să fim
Marea pălăvrăgeală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8471_a_9796]
-
Gheorghe Grigurcu Mi-l amintesc pe Lucian Valea de la întîlnirile scriitoricești ale anilor ’70-’80: ins scurt și îndesat, deloc bătrîn (mă surprinde figura de Moș Crăciun de pe coperta cărții pe care intenționăm a o comenta aci!), sociabil, volubil, se arăta gata în orice clipă a demonstra, a susține ceva, cu o îndîrjire temperamentală, însă nu
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
Știu că eterna problemă a României ține de calitatea și cantitatea cadrelor competente. El clar că gogorița celor "cinșpe mii de specialiști" și-a trăit traiul și și-a mâncat mălaiul. Nu-i avem, și gata. Dar câteva sute de inși de calitate tot au mai rămas în România - că doar n-or fi plecat cu toții la cules de căpșuni în Spania! Problema e să-i cauți, să-i convingi să ți se alăture. Or, aici încep discordiile. Orice putere vrea
Curcile diplomate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11992_a_13317]
-
Gheorghe Grigurcu Figura, să admitem, măcar aparent contradictorie, a lui Nae Ionescu scindează încă, dramatic, conștiința critică românească. Pe de o parte, se vorbește despre "escrocul de catedră", "cabotinul", "vîndutul", ba chiar "imbecilul" (sic!) Nae Ionescu, așadar despre un ins profund nociv, un soi de Rasputin al intelighenției noastre, care n-ar fi ezitat a recurge chiar la plagiat (ca și cum ar fi fost vorba de cărți scrise cu propria mînă și destinate tiparului, iar nu de niște cursuri rostite, pe
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
când el e un șmecher. Tipul pictat nu se recunoaște deloc. Artiștii ăștia sunt niște mincinoși. Asta e concluzia. Să nu ai încredere în ei. Te face cum crede el, nu cum ești tu, numai Dumnezeu știe. Chiar și la inși evoluați, cu gust artistic cert întâlnești asemenea reacții... Mai fine, dar trădând aceeași neînțelegere a artei portretistice... Ceva foarte bine ascuns zace în figura omului. O părticică din nas, un mușchi al feței, necontrolat, o arcuire a urechii, răsfrângerea unei
Portrete by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7387_a_8712]
-
fuzioneze într-un plan conceptual, orientat în jurul pândei și a seducției. Nicio legătură cu romanul lui Nicolae Breban din 1991. La autorul Buneivestiri era vorba despre dobândirea unei puteri sociale, despre câștigarea unui statut devenit, brusc, indezirabil. Despre felul cum insul se simte împovărat de presiunea unei autorități pe care, în mod firesc, ar fi trebuit s-o domine. De la această conștiință se propagă tensiunile din romanul brebanian. În proza clujeanului totul e senin și posibil, pentru că, fără excepție, deznodămintele lui
Robinson și Lolita by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2559_a_3884]
-
satisfacții organice și, am adăuga noi, fervenți consumatori ai muzicilor de divertisment, lascive, în maniera parlando-rubato), o altă categorie a somatotonicilor (oameni energici, activi, adepți ai muzicilor de tip hard și factura giusto) și, în sfârșit, o categorie a neurotonicilor (inși hipersensibili, înclinați spre meditație și, cum altfel, spre muzicile savante, intens spiritualizate). Flegmatici, sangvini, colerici și melancolici: patru spețe umane surprinse de Hipocrate și aprofundate de reprezentanții direcției psihomorfologice de azi, dar și patru moduri de ființare ale limbajului muzical
Așa grăit-a Hipocrate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10185_a_11510]
-
de istoria exterioară a temelor. E o experiență neagră a unei ființe ce ia cunoștință de sine printr-un simțămînt al unicității. Damnarea constă tocmai în această desprindere, în virtutea individuației, din comun, din media pasabilă. Bardul stigmatizat trăiește altfel decît insul curent, simțind nevoia de a lua totul de la capăt, de a-și asuma poverile absolute ale unei conștiințe relative: „Preocupat să înțeleg cărările filosoficești ale trupului / și delicatele sale contorsiuni, / nu te poți scufunda de două ori în apele / aceleiași
Din stirpea damnaților by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5798_a_7123]
-
în el însuși ca-ntr-un prizonierat familiar, în care se complace. Nu există accente tragice, tonul interior nu pare a fi rezonanța unui spațiu fără ieșire. El se roagă unui Dumnezeu amic, nu unei instanțe pedepsitoare, sau ordonatoare: "un ins mărunt cît palma, puțin chel, puțin sașiu/ și cu barba albă pînă-n brîu./ avea vorbă șugubeață și se odihnea cu o sticlă-n stînga și cu alta-n dreapta sa./ hai, mă, i-a zis domnul, răsucește-o/ țigare și
Cartea canibală by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16312_a_17637]
-
acesteia de către bizarele sale personaje. Și personajele lui Ioan Es. Pop au un iz urmuzian, fiind hibride între om, obiecte și animale, metamorfoze eșuate, altele simbioze între om și spațiul artificial, sau simple excrescențe ale acestuia. Un singur exemplu, un ins aproape ca noi: "Acesta este Petru, vărul lui Anton. E făcut din cuie, ghips, zahăr ars, puțin omăt și beton. Rinichii lui sînt două scoici iar ficatul e o sfeclă dezmoștenită. Prin vene îi curge pirită. Rotula pe care se
Cartea canibală by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16312_a_17637]
-
vreme cînd "țara", ca titlu, ca temă, se purta. Doar că el îi scoate altă față, nu gravă, cum erau și cele desenate în respectul tradiției, și celelalte, întocmite din crize și deplîngeri. Kutyland-ul lui Arghezi e România moftului. Bunăoară, insul nostru, scriitor, poftește să se urce-ntr-un avion, cu Mnir și Kuic, doi prieteni aviatori. Și-ajunge, în derivă, pe o insulă swiftiană, recent transformată în municipiu, unde primarul general aduce de aproape cu Dem. I. Dobrescu, micșorat de
Un regat nițel absurd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10595_a_11920]
-
fiziologice, scăpări: Era noapte, bine înțeles, și noapte cu lună. Naiv și pur, băiatul adormise, ca într'o anecdotă cu proști, obosit de obsesii. El fu deșteptat la mijlocul unui solo ca de violoncel, care-și dete seama că venea din insul lui și pe care îl auzi isprăvindu-se degradat. - Ce-ai fi făcut, tu Mnir? Te-ai fi explicat? - M'aș fi sinucis, răspunse Mnir. (...) Și cum să te explici? Să afirmi că ai mîncat prea mult, că suferi de
Un regat nițel absurd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10595_a_11920]
-
renunțe la Legea lustrației... Ce-am vrut să spun? - Asta mă întrebam și eu... - ...Noa, bine-bine! A: apăi, mă, cuscre, eu de câte ori văd la televizor personalități politice și mai ales administrative adresându-se reporterilor cu voci și fețe grave de inși suferind de iremediabilă responsabilitate civică, văd în imaginație reportaje teve cu locuitorii din Rast și din alte zone calamitate de ploi, beneficiind de investiții financiare uriașe făcute de Guvern... - Da, și? - Și! Păi, oamenii ăia, care nu dau doi bani
Dosare jumulite by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10362_a_11687]
-
alertează opinia publică din România, provocând agitație și la nivelul cabinetelor diplomatice din capitalele celor două țări, se înregistrează la 1 februarie 1900, când este asasinat Kiril Fitovski, membru al VMOK trimis de Boris Sarafov la București să achiziționeze arme. Insul se dovedește a fi spion turc infiltrat, care nu doar risipește banii primiți în interes personal, dar îi mai și livrează ministrului turc acreditat în România informații amănunțite despre activitatea Comitetului. Sarafov reacționează prompt: un grup de oameni de încredere
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
și în relația cu tot universul. În comparație cu imaginea lui din Jurnal, care a devenit oarecum imaginea sa standard, a unui Sebastian umilit și hăituit, figura lui din anii 1931-1933, reconstituibilă din articolele pe care le-a scris, este a unui ins sigur de el însuși, relaxat, chiar suficient și arogant, pentru care orice posibil adversar este o entitate neglijabilă. Marea cantitate de articole politice ocazionale, adică de reacție, de comentare a unor evenimente politice interne și externe, care ne-a rămas
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
doi "conducători absoluți" din Europa, pe generalul Pilsudski al Poloniei și pe Mussolini al Italiei, observă, din ecuația colectivism-conducător, numai termenul ultim, conducătorul. Drept urmare, remarcă despre Mussolini, pe un ton ambiguu, că: "E ceva de orgoliu uman în spectacolul unui ins, care peste cadre și impulsii contrare, peste realități sau intenții multiple, menține o singură intenție, care are privilegiul de a fi a sa. ș...ț Organizarea țării îl exprimă pe el, mecanica politică și formalitățile îl ascultă". Apoi conchide, cu
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
ideilor vechi, și atunci nu-ți rămîne decît să le sugerezi că, dacă au rămas fideli unei cauze mărunte, vor putea să se dedice uneia mai importante, pe care de fapt nu și-o doreau; 2) manipularea prin reciprocitate: de vreme ce inșii se simt obligați față de cei care le-au făcut o favoare, ei pot fi făcuți să scape de sentimentul de obligație dacă li se cere să dea mai mult decît au primit; 3) manipularea prin șarm sau prin celebritate (în
Lustrația mentală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5931_a_7256]
-
în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare, au înregistrat o creștere cu 13,4% (echivalentul a 349.800), în timp ce înnoptările au crescut cu 11,5%, până la 701.300 relevă datele provizorii publicate, joi, de către Institutul Național de Statistică (INS), citate de Agerpres. Sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat, în luna ianuarie a.c, 78,6% din numărul total de sosiri, în timp ce turiștii străini au reprezentat 21,4% din numărul total de
TURISM: Circa 350.000 de persoane au preferat România, în ianuarie 2011 () [Corola-journal/Journalistic/53271_a_54596]
-
2011, o pondere de 75,3% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare. Față de luna ianuarie 2010, sosirile în hoteluri în prima lună a acestui an, sunt în creștere cu 13,2%. Datele provizorii ale INS mai relevă faptul că înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2011 au însumat 701,3 mii, în creștere cu 11,5% față de cele din luna ianuarie 2010. Majoritatea vizitatorilor străini provine din țări situate în Europa
TURISM: Circa 350.000 de persoane au preferat România, în ianuarie 2011 () [Corola-journal/Journalistic/53271_a_54596]
-
sau fictivă creează o vinovăție reală, de care victima nu se poate apăra. Știe că ar fi demn să lupte, să se elibereze dintr-o asemenea capcană morală, dar, nefiind un ales, nu e capabil să se elibereze (p. 160). Insul șovăitor e sortit pieirii, iar lumea nu e dispusă să-și revizuiască părerea, chiar când s-a dovedit că a inventat suspiciuni ucigătoare. Aceasta e filosofia morală a resemnării și a tragediei inevitabile, în atmosfera căreia Remus Lunceanu își pune
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12812_a_14137]
-
al inutilității. în universul tematic al războiului, extrem de larg dar și de amenințat de clișee, Calvarul lui Liviu Rebreanu aduce o nuanță proprie, din sfera suspiciunilor ucigătoare, a durerii morale și a eșecului provocat de cruzimea persecuției colective exercitate asupra insului vulnerabil.
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12812_a_14137]
-
muierușcă nu merge cu o femeie căreia îi spui pe nume într-un jurnal. Obsesia care îl bântuie neîncetat și pe care o consemnează zi de zi ca pe un memento ar fi lipsa de caracter, ceea ce, în general, puțini inși recunosc...De pildă, notele din același august românesc: “27 august (Iași)... O zi grea, păcătoasă! Mai important decât orice pentru mine este să scap de lene, de irascibilitate, de lipsa de caracter”. 17 august (Tecuci)...” Seara m-am lăsat dus
Zamfira și Însemnările artificierului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13041_a_14366]
-
cu un corp contondent, levier, potrivit unor surse, bâtă de baseball, potrivit altora, a lovit-o peste cap și mâini și a făcut-o inofensivă. Victima n-a apucat să declanșeze sistemul de alarmă. Ușa era deschisă, seiful era neîncuiat! Insul s-a „servit“ cu 300 milioane de lei și dus a fost. Polițiștii au descins la fața locului, au efectuat cercetări și au constituit un cerc de suspecți. săptămâna infracțională În perioada 31 octombrie - 7 noiembrie 2003, pe raza județului
Agenda2003-45-03-45-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/281686_a_283015]