6,100 matches
-
un accent deosebit pe latura calitativă, intensivă, ținând seama mai mult de legile economice, rentabilitate, eficiență și autogestiune. Nu am omis să amintesc despre tema zilei modernizarea / "sistematizarea" localităților și implicațiile ei, bune sau rele. Spre surprinderea evidentă a unor interlocutori, m-am referit și la insuccese, dificultăți și greutăți. Poate chiar prea multe, pentru unele urechi. Pe această notă, am încheiat expunerea liminară, pregătind terenul pentru întrebările și comentariile care au urmat, conform procedurii. Acestea nu au întârziat. Primul a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
am avut mai multe întrevederi cu parlamentari și membri ai Secretariatului Consiliului Europei, la Strasbourg. Perioada vizitei a coincis cu lansarea unui proiect de rezoluție la Parlamentul European. În discuție, acest proiect a revenit de câteva ori, fiind citat de interlocutori. Deputatul Newens Stanley, referindu-se la proiectul menționat, a spus că, personal, este de acord să fie formulate critici la adresa unui stat, dar să nu se ducă o campanie împotriva lui. Proiectul de rezoluție este foarte rău. De aceea, îl
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în țara de reședință sau să aibă convorbiri telefonice inițiate de partea sud-coreeană. În cadrul acestor contacte și convorbiri, ei urmau să se comporte ca și față de reprezentanții altor țări cu care România nu are relații diplomatice. În cazul în care interlocutorii sud-coreeni afirmau că au sprijinit cereri sau inițiative ale țării noastre în cadrul organizațiilor internaționale, din partea română trebuia să fie adresate mulțumiri "în termeni reținuți". ● Oficiile diplomatice și consulare precum și reprezentanțele comerciale ale României în străinătate nu puteau să invite la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Coreea, condusă de Kim Dong Kyu, secretar al Comitetului Central al P.M.C., Nicolae Ceaușescu l-a informat, în mod direct, fără nici o "pregătire prealabilă", că "România dorește să stabilească relații cu Republica Coreea", fără însă să precizeze caracterul relațiilor. Pentru interlocutorul nord-coreean, această "dorință" a fost nu numai o surpriză, dar și un puternic șoc. După ce a ascultat traducerea, care a fost în sarcina mea, demnitarul coreean, gesticulând din mâini și deosebit de agitat a spus că nu se poate așa ceva, că
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a spus: "Mă, tu ce ai tradus aici ? Fii atent și tradu exact ce îți spun eu !" și a repetat cele spuse mai înainte, adăugând că stabilirea de relații nu înseamnă neapărat relații diplomatice. Am tradus încă odată, dar reacția interlocutorului a fost aceeași. Evident nervos, președintele Ceaușescu s-a adresat unui diplomat coreean, prezent și el la primire și cunoscător al limbii române, întrebându-l "Mă, ce a tradus ăsta aici, a tradus corect ?". Surprins, dar și puțin speriat de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
din limba română nu pot fi traduse simultan și în mod inteligibil în limba coreeană. Totuși, știind acum despre ce este vorba, am tradus totuși cuvânt cu cuvânt, după care am formulat întreaga frază în topica specifică limbii coreene. Reacția interlocutorului a fost, și de această dată, aceeași. Abia în acel moment președintele Ceaușescu a înțeles "tactica" interlocutorului și, în consecință, a spus că "oricum noi nu vom întreprinde nimic fără acordul tovarășilor coreeni", după care a schimbat brusc tema discuțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
acum despre ce este vorba, am tradus totuși cuvânt cu cuvânt, după care am formulat întreaga frază în topica specifică limbii coreene. Reacția interlocutorului a fost, și de această dată, aceeași. Abia în acel moment președintele Ceaușescu a înțeles "tactica" interlocutorului și, în consecință, a spus că "oricum noi nu vom întreprinde nimic fără acordul tovarășilor coreeni", după care a schimbat brusc tema discuțiilor ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Pentru a ajuta pe cititor să înțeleagă adevăratul substract al
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
că "oricum noi nu vom întreprinde nimic fără acordul tovarășilor coreeni", după care a schimbat brusc tema discuțiilor ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Pentru a ajuta pe cititor să înțeleagă adevăratul substract al modului în care a reacționat interlocutorul, găsesc necesar să fac câteva precizări. La vremea respectivă, Constituția Republicii Populare Democrate Coreene preciza că teritoriul țării cuprinde întreaga Peninsulă Coreeană și că are capitala la Seul. Din acest motiv, autoritățile nord-coreene duceau o politică de respingere categorică și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Coreeană și că are capitala la Seul. Din acest motiv, autoritățile nord-coreene duceau o politică de respingere categorică și de condamnare a oricăror acțiuni, idei sau tentative de contacte și relații cu autoritățile de la Seul. Cu toate acestea, la București, interlocutorul coreean nu a reacționat dur și nici nu a respins dorința exprimată, deoarece avea în față pe președintele Ceaușescu "marele conducător al poporului român și prietenul președintelui Kim Ir Sen" pe care nu putea să îl "contreze". În același timp
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
socialismul, pe ea contează și acum, după cincizeci de ani, "marea coaliție" roșie. Într-o moroncită discuție nocturnă t.v., cînd Pleșu era încă ministru de externe, deci avea un mandat de îndeplinit, mandatul puterii care îl desemnase în funcție, interlocutorul său, Paler, "o sumbră Casandră sistematică" a vremurilor noastre, dizgrațios autohtonist al momentului, nu-l slăbea o clipă pe "prietenul" ministru cu negativismele lui catastrofice. Dintr-o dată însă, ca și cum monotonia dialogului îl obosise peste măsură, Pleșu se însenină și, după ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
una emoțională, evident, din unghiul logicii istoriei (dacă o fi existînd așa ceva), fusese oricum irelevantă: și nefericiții flăcăi ruși și la fel de nefericiții mei frați rămîneau victimele unei abominabile sorți, iar idiosincraziile mele nediferențiat-antirusești (unele de-a dreptul ridicole, atunci cînd interlocutor îmi era bunul amic întru extravagante cogitații) se plasau alături de înțelepciune. Acum? Rușii morți, frații mei morți, medicul militar, bunul prieten morți și ei. De căutat vină cuiva? Terminînd, seara, de citit O Americă înfricoșătoare, dimineața, mă aștept să aud
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu un personaj de talia eruditului Steve, m-am "descărcat", am avut privilegiata ocazie de a-mi mărturisi "trădarea" picturii în favoarea literaturii, ceea ce cu distinșii mei colegi de breaslă n-aș putea-o face. Din cel puțin două motive: 1. interlocutorul (plastic) ținîndu-se, din instinct, departe de capcana literară; 2. același interlocutor avînd, nativ, precaute rețineri culturale. Dacă în ce mă privește situației îi mai atașez și cealaltă componentă... narativă, cea contaminată oarecum politic, de care, blestemat, nu mă pot desprinde
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
avut privilegiata ocazie de a-mi mărturisi "trădarea" picturii în favoarea literaturii, ceea ce cu distinșii mei colegi de breaslă n-aș putea-o face. Din cel puțin două motive: 1. interlocutorul (plastic) ținîndu-se, din instinct, departe de capcana literară; 2. același interlocutor avînd, nativ, precaute rețineri culturale. Dacă în ce mă privește situației îi mai atașez și cealaltă componentă... narativă, cea contaminată oarecum politic, de care, blestemat, nu mă pot desprinde (narațiile politicale ale momentului zgîndărindu-mă continuu), atunci statutul meu de pictor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mult mai comestibilă. (Iată, însăși paranteza aceasta preliminară e în regim frivol. Ca argument, desigur, în favoarea micii demonstrații ce va urma.) Cînd mărturisesc, în varii ocazii, că merg constant pe stadion, la fotbal, deși pronunț prețios football, sprîncenele ridicate de interlocutor traduc subit surprinderea. Iar dacă sprîncenele mirării nu cer neapărat explicația, par oricum necruțătoare. Cum, la foootbal?! Urmează replica-mi (zdrobitoare, cred eu) menită, cumva, a-mi justifica frivolitatea. Dar, tot atît de constant și la Filarmonică... Și aș trage
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
special inimii, mai puțin gândirii deoarece „rațiunea, oricât ar fi de valoroasă, este și ea o slugă și nu un stăpân” Profesorului de religie va avea un dialog sincer cu tinerii, folosind și argumente; este recomandabil să fie respectată poziția interlocutorului, evitându se tentele ironice sau culpabilizatoare. Se impune ca „adolescentul să fie invitat la o reflecție asupra lui însuși... reflecția catehetică s-ar dori a fi pluridisciplinară”. Discursurile moraliste și criticiste nu duc la atingerea scopurilor propuse, „formarea unui sistem
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
conflicte, participare comunitară etc.), străin. Este, evident, spațiul tematic al unui cercetător interesat de diferitele fațete ale capitalului social comunitar. Toate aceste teme sunt urmărite În oglinzile lui „acum” și „Înainte”. Este vorba despre un „Înainte vreme” pe care fiecare interlocutor Îl precizează după referențialul relevant lui (În tinerețe, Înainte de cooperativizate, pe „vremea comuniștilor”, Înainte de revoluție etc.). Imaginile rezultate sunt, unele dintre ele, concordante cu ceea ce se știe deja din literatura asupra cursului modernizării: oamenii nu se mai ajută „ca Înainte
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
climat, o orientare. Cum procedează ? În primul rând, printr-un „uzaj pervers al limbajului”, fie prin tirade lungi și repetitive, fie prin fraze scurte, sacadate, aparent logice, organizate Într-un mod repetitiv și definitiv, provocâd efecte de seducție sau siderând interlocutorii. Aceste mesaje aparent la obiect de cele mai multe ori Îi intimidează pe ceilalți ; ele au Însă rolul de a disimula adevărata intenție : de deturnare. Când vorbește, el o face pentru a ataca, pentru a distruge legăturile, niciodată pentru a dialoga, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Însuși o autoritate, un nume de referință În domeniu. Adrian Neculau Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot Călătorie În marea burghezie, Iași, Institutul European, 2003 (188 p.) Uimitoare această carte de metodologie. Rafinată și oarecum exclusivistă, adresându-se mai cu seamă unui interlocutor subtil și cultivat decât tehnicianului care calcă În cizme de cauciuc pe un gazon tuns cu superioară știință. Nimic din artificialitatea uscată a textelor de metode și tehnici de cercetare cu care suntem obișnuiți; autorii evită cu maliție enumerările, clasificările
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
maliție enumerările, clasificările, precizările de manual pentru Începători. Soții Pinçon au fost contaminați de mediile pe care le-au frecventat : clasele privilegiate, aristrocrația, marea burghezie și Înalții funcționari trecuți prin școli de elită, dar mai ales deprinși să controleze situațiile, interlocutorii și pe ei Înșiși. Formați În școala lui Pierre Bourdieu, au fost impregnați de tematica și modelul de abordare critic-cultivat al acestuia, de interesul pentru problemele grave ale societății, de „mizeria lumii”, dar și de strălucirea ei. Orientarea spre această
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În timp, de clasa sa, familia sa, lumea sa. El Își gestionează cu atenție ținuta, atitudinea, aparența, hexis-ul corporal, se supune unor reguli greu detectabile pentru cineva venit din afara acestei lumi. O relație asimetrică. Sociologul este dominat, politețea și curtoazia interlocutorului exprimă, de fapt, grija acestuia de a nu afișa diferența și inegalitatea pozițiilor. Pornind de la această mărturisire, putem medita la poziția și la etica cercetătorului În științele sociale. Organizându-și anchetele și/sau experimentele, el uită adesea de poziția de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
în tradițiile monoteiste, extraordinarul relief pe care îl capătă voința în definirea libertății umane se datorează poate și faptului că această libertate este gîndită ca reflex al libertății divine așa cum se manifestă ea în actul creator. Omul e creat ca interlocutor demn de partenerul său divin și oglindește, ca atare, ceva din tipul de libertate pe care Dumnezeu și-a exercitat-o creîndu-l. Or, în doctrina creației ex nihilo necuprinsă în textele sacre, dar sistematizată de teologi libertatea actului creator este
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fundamentalismele se lovesc, chiar în mediile tradiționale, unde religia are un rol înglobant și normativ, de pluralismul inerent unei societăți viabile. Dar în primul rînd ele contrazic violent modelul religios al omului, care face din el o ființă liberă, un interlocutor liber al divinului. în volumul The Desecularization of the World, coordonat de Peter Berger, Abdullahi A. An Na'im3 arată, de pildă, ce nepertinentă e teza continuității directe între Coranul increat, sharia (legea religioasă a societății) și comunitatea islamică perfectă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Occident cel puțin, nu istoria și colectivitățile mari constituie forul cel mai important dinaintea căruia religia crede că e profitabil să-și arate utilitatea. Individualismul în materie de credință, fluiditatea și libera alegere a apartenențelor religioase dau acum religiei alt interlocutor privilegiat. în Occidentul liberal, individul a devenit după un model al pieței, care se impune și în materie religioasă consumatorul principal. Lui i se adresează în primul rînd religiile, pe el încearcă să-l capteze, el decide ce formulă de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se pune simultan de la o înălțime polară și cu exigența practică, urgentă, dificilă a unui dialog foarte concret. în măsura în care încerci să te menții în dialog și să înțelegi logica semenului diferit, parcurgi o asceză. în măsura în care soluția nu aparține nici unuia dintre interlocutori, întîlnirea mobilizează convergența interlocutorilor spre Polul divin. Ea înseamnă ieșire nu numai din propriile limitări, ci și din nivelul individualului. Moartea-înviere împreună cu celălalt revine la a da loc Polului transcendent să își manifeste, în comuniunea interlocutorilor, noutatea inepuizabilă. încrederea în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o înălțime polară și cu exigența practică, urgentă, dificilă a unui dialog foarte concret. în măsura în care încerci să te menții în dialog și să înțelegi logica semenului diferit, parcurgi o asceză. în măsura în care soluția nu aparține nici unuia dintre interlocutori, întîlnirea mobilizează convergența interlocutorilor spre Polul divin. Ea înseamnă ieșire nu numai din propriile limitări, ci și din nivelul individualului. Moartea-înviere împreună cu celălalt revine la a da loc Polului transcendent să își manifeste, în comuniunea interlocutorilor, noutatea inepuizabilă. încrederea în diversitate nu apare așadar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]