10,921 matches
-
decât să lăsăm să se creadă că nu suntem fericiți. N-am face altfel dacă am vrea să provocăm în mod deliberat invidia cuiva. Recunoaștem fără jenă că am avut noroc, că suntem niște privilegiați, că suntem satisfăcuți în viața intimă sau profesională. Dacă-i de prost-gust să afișăm un lux țipător, considerăm că nu-i tot așa când e vorba să etalăm o fericire ostentativă. A ajuns ceva firesc să ne exprimăm bucuria în formule superlative, să ne zicem „băftoși
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Inversând maxima lui La Bruyère, totul se petrece ca și cum francezii ar gândi: „Nu e niciun fel de rușine să te declari fericit atunci când vezi atâtea nenorociri (care te ocolesc)”. De unde deducem că răspunsul indivizilor nu este atât expresia unei experiențe intime trăite, cât un fel de deducție rezonabilă plecând de la cunoștințele lor de semnalizatori ai lucrurilor care nu-s cum trebuie. Trebuie să recunoaștem aici mai curând un determinism ideologic mecanicist decât o manifestare a individualismului informat și reflexiv. Dacă oamenii
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
noilor îmbogățiți” și a altor categorii de snobi. Totuși, apar și alte tipuri de cumpărături care, având la bază motivații mai personale, vizează, înainte de toate, experiențe mai rafinate, senzualiste și estetice. În cazul acesta, scopul este de a trăi bucuria intimă a diferențierii de mase, a gusta plăceri rare pentru uz propriu, nu pentru a ațâța invidia cuiva. A trăi luxul pentru sine în loc de a-l etala: faza III se distinge prin reculul comparațiilor provocatoare în beneficiul unui neoaristocratism „interior”, al
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în pasiunile colective, cât și în motivațiile subiective. Abolirea proprietății private nu mai este la ordinea zilei și nici marile utopii egalitariste nu se mai bucură de succes, imaginarul revoluției fiind spulberat de cultul individualist al banului și de împlinirea intimă. Desigur, condamnarea lumii liberale suscită proteste, dar, fără o soluție de schimb credibilă, ea nu mai este capabilă să mobilizeze ura răzbunătoare împotriva sistemului actual. Universul pieței este stigmatizat, dar toți doresc să facă parte din el. Tot așa cum se
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în timpul guvernării Congresului Național African și mărirea substanțială a numărului de femei din parlamentul țării coincid cu o enormă creștere a violenței împotriva lor. Africa de Sud este pe primul loc în lume din acest punct de vedere: în 60% dintre relațiile intime au loc violențe. Teoria modernizării nu reușește nici să arate în ce măsură occidentalii, care pun în practică proiecte de dezvoltare în Sudul global, au reprodus tiparele propriei culturi a dominației masculine în alegerea stagiarilor și a angajaților care să se ocupe
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
efortul. Comiterea de violențe împotriva femeilor de către unii bărbați oferă celorlalți o justificare pentru asumarea rolului de apărător și le face pe femei să se întrebe cum le-ar putea ajuta politica atunci când violența își face loc în cele mai intime relații ale lor. Dislocările de gen ce însoțesc procesul de democratizare sunt de necontestat. Are vreun rost să le interpretăm în termenii unei subtile restructurări a spațiului politic ca sferă masculină? Consider că există două motive serioase pentru a face
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de D.F. Dintre preoți, nu ar fi străini de acțiunile celor arătați mai sus următorii: G. din Ploiești, B. din Buzău și B. din Craiova; ultimul vizita des cercul lui V.M. și M.D. din Pitești. Dintre mireni, generalul T. prieten intim al lui B.G., și ing. V., prietenul preotului V.B. [...] Nota Biroului Propunem ca un exemplar din prezenta notă să fie înaintată la Direcția VIII pentru adâncirea cercetărilor. [subl. autorului]” „Mache” - „Raport cu propuneri de recrutare în calitate de informator a numitului A
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
267 02.05.1946: „În București, str. [...] în casa parohială catolică se dau serbări în fiecare duminică de către Asociația «Apostolatul Rugăciunii». Secretarul acestei asociații, ungurul A.B., funcționar la fabrica Frank din șoseaua Viilor, s-a pronunțat într-un cerc intim că serbările sunt organizate cu scopul de a strânge fonduri pentru propagandă și pentru combaterea comunismului.” Notă-informativă, sursa „Liviu”, 05.06.1947: „În cercurile greco-catolice (unite) se duce o campanie vehementă pe tema sinuciderii preotului romano-catolic din Brașov. Acesta ar
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
opoziții. Dar ea nu îl apropie oare de Gorgo? Tot așa cum statuia-stâlp îl apropie de Hermes. De la Hermes, zeu al răspântiilor din spațiul social, zeu al unei topografii ale cărei repere le jalonează, F. Frontisi-Ducroux nu reține decât prezența lui intimă, cotidiană și familiară. Dar nu-l neglijează cumva cu prea mare ușurință pe Hermes, călăuza sufletelor celor morți? Nu uită oare de răscrucile tragice ale destinului lui Oedip? Tragedia, „acest grandios ceremonial vizual” care „se desfășoară în onoarea lui Dionysos
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
lume mereu deschisă întâlnirii cu altceva, cu o alteritate agresivă sau de-a dreptul sălbatică. Nu încape îndoială că, mai mult decât oricare alta, Visul unei nopți de vară este piesa care dezvoltă în cel mai înalt grad tema relației intime dintre puterea privirii îmbătate de dragoste și experiența copleșitoare a alterității, comparabilă cu aceea a întâlnirii cu fantoma. Pădurea cufundată în noapte din Visul..., teritoriu peste care domnește „regele umbrelor”, se dovedește a fi, așa cum am văzut deja, spațiul tuturor
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
sculptorului, care a devenit în Când ne vom trezi din morți o metaforă a artistului și, în consecință, metafora lui Ibsen însuși ca autor dramatic. Ne amintim că, încă din Femeia mării, Ibsen sugera, pornind de la personajul Lyngstrand, legătura deopotrivă intimă și subtilă dintre statuie și strigoi. Lyngstrand, marinarul salvat dintr-un naufragiu în urma căruia se îmbolnăvise grav, nu se mai poate întoarce pe mare. Tânărul consideră însă nefericita întâmplare o nesperată șansă: „Acum am să pot să mă fac sculptor
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
nu s-a desprins niciodată”. Teatrul „metafizic” dorit de Artaud este, într-adevăr, acel teatru în care dimensiunea fizică deține o poziție centrală, cu mențiunea că termenul fizic nu este niciodată separat de meta. Altfel spus, regăsim aici aceeași asociere intimă a pietrei cu psyche-ul, a materialului celui mai compact, mai dens, cu imaterialul cel mai diafan, cel mai evanescent cu putință. Căci în teatrul lui Artaud, conform paradoxului arhaic, invizibilul nu se poate manifesta decât printr-o materialitate capabilă să
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de douăzeci de ani nu numai a propriilor experiențe din trecut, ci și a tentativelor avangardiste care îl inspiraseră la vremea aceea e semnificativă: Kantor își vede acum confirmată, în marile sale creații, intuiția din perioada debutului referitoare la asocierea intimă a inertului cu viul ca articulație fundamentală a operei artistice, idee prezentă în toate textele - teoretice sau „de lucru”1 - care au jalonat etapele itinerarului său, etape desemnate de el însuși prin câte un termen generic. Astfel, în etapa denumită
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
înșele încă o dată publicul, să-l uluiască și să-l înspăimânte cu posibilitatea inumană de a trece de la starea de moarte la starea de viață. Așadar, aici se află, în viziunea lui Kantor, miezul secret al iluziei teatrale: în legătura intimă a actorului cu manechinul sau cu statuia care se însuflețește, în dificultatea imensă a spectatorului de a decide între inert și viu, în subtilele glisări dinspre viață spre moarte ori dinspre moarte spre viață, explorate în profunzime de Clasa moartă
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
gândească la moartea sa, să recunoaștem că, în general, cele două moduri de a gândi sunt legate în măsura în care un mecanism de apărare îl „protejează” de această conștientizare: de exemplu, credința în menținerea unui sentiment de omnipotență infantilă. Nu există jurnal intim al vreunui adolescent care să nu abordeze tema morții în dimensiunea sa cea mai generală: efemeritatea ființei umane sau, într-o manieră mai intimă: moartea posibilă a celor apropiați sau, în sfârșit, într-un mod mai personal: propria sa moarte
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de această conștientizare: de exemplu, credința în menținerea unui sentiment de omnipotență infantilă. Nu există jurnal intim al vreunui adolescent care să nu abordeze tema morții în dimensiunea sa cea mai generală: efemeritatea ființei umane sau, într-o manieră mai intimă: moartea posibilă a celor apropiați sau, în sfârșit, într-un mod mai personal: propria sa moarte... Fie că face obiectul unor reflexii cu aspect metafizic sau constituie un subiect derizoriu mergând până la a deveni ridicol, fie că este „așteptată „ ca
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
agreseze, să-l rănească, să-i facă rău. Acest atac asupra corpului a stat la baza încercării de a înțelege tentativa de suicid după apariția lucrărilor lui Laufer (1989): tânărul tratează ceea ce într-o oarecare măsură este proprietatea cea mai intimă a fiecăruia, corpul său, ca pe un obiect străin, țintă pentru o violență care nu-și găsește alte soluții. Această modalitate de a ataca corpul este foarte specifică adolescenței și se găsește în strânsă relație cu transformarea pubertară și travaliul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să își exprime sentimentele cât de deplin posibil într-un fel care conduce la insight, eliberarea intenționalității și schimbare comportamentală. În general terapeutul își atinge scopul prin: continuarea muncii eficiente împotriva mecanismelor de apărare pe măsură ce se desfășoară exprimarea emoțională; contact intim cu pacientul; alegerea metodelor adecvate; a nu-i fi teamă sau a fi supărat de sentimentele puternice. Intervenția 22Încurajarea catharsisului Așa este bine.. permite acelor sentimente să plutească,.. lăsând toate aceste sentimente să iasă, ca un curent de apă care
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
clasificare utilă a strategiilor și tehnicilor hipnotice pentru gestionarea durerii. Oricum, repet acest lucru, asemenea „liste” nu sunt exhaustive există întotdeauna și alte posibilități și inventarea unor modalități noi și creative de intervenție depind de creativitatea terapeutului și de colaborarea intimă cu pacientul. Ca regulă generală este important să învățăm pacientul auto-hipnoza pentru controlul propriei dureri cât de curând posibil în programul de tratament, deoarece pacientul dobândește astfel sentimentul controlului care adesea lipsește la pacienții cu durere cronică. Întărirea eului poate
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Lătratul conceptului. Cirenaicii și cinicii împărtășesc un mare număr de poziții ideologice și filosofice. Pe fondul antiplatonician, ca și pe baza formei teatrale, subversive, vesele și ludice, ei sunt gratificați de-a valma cu aceleași anecdote care dovedesc înrudirea lor intimă. Distincția dintre cele două școli pare adesea arbitrară, schematică, mai aptă să faciliteze plasarea unei gândiri vii într-o căsuță dintr-un tabel decât să ne informeze cinstit asupra savorii și arabescurilor sale. Doxografia îi prezintă ca pe unii care
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
infinitatea celor compuse, precum și aceea a lumilor; eternitatea mișcării; inexistența începuturilor; adevărul simulacrelor; invizibilitatea acestora în raport cu viteza lor; corporalitatea sufletului, așadar materialitatea sa; diseminarea particulelor fine ale sufletului în agregatul trupului, asemenea unui suflu; sufletul ca sediu al sensibilității; legătura intimă dintre suflet și trup, de fapt, continuumul material în discontinuitatea structurilor atomice; despărțirea sufletului material de trupul material ca definiție a morții. Un asemenea material de construcție permite o adevărată soteriologie, în special în problema morții. 6 Moartea morții. În
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
dolorism 178; doxografie 102, 118; și durere 194, 200; contra epicurismului 241, 245; și înțelepciune 277-278; contra lui Lucrețiu 252, 257; pregătește creștinismul 27, 180; și trup 199-200, 179 Trup „Ce poate trupul?” 18-19; = suflet 60, 119, 134; în legătură intimă cu sufletul 187, 209-210; și arta 202; cinic 134-135; epicurian 173, 180, 200-201; filosofic 171, 173; care gândește 172-173; glorios 171; imanent 274; ocazie a mântuirii 200-201; medicație 174, 182; în pace 182, 202-203; procesul sufletului 63; „marea rațiune” 18
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
mai frecvente sunt delirurile de gelozie ale alcoolicilor, și cele din stările de involuție senilă și presenilă. Alcoolicul realizează, de obicei, tipul de gelozie activă, agresivă, uneori chiar cu tendințe sadice. „Sentimentul frustrării” din „gelozie” este strâns legat de procesul intim al constituirii, în timp, a convingerii respective în sufletul celui suferind de gelozie. În drama shakespeariană „Othello” găsim dovada, măiestrit redată, a faptului că sentimentul frustrării din gelozie se constituie, de fapt, treptat, fiind rodul unor acumulări psihice interioare care
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
autoanaliză este întâlnit frecvent numai la timizi, dar și la adolescenți: nevoia acestora de a se cunoaște și autodefini cât mai bine stimulează introversiunea, exprimată printr-o atitudine de rezervă față de cei din jur, de întreținere a unor lungi și intime momente de confesiune și dialog cu sine însuși. Desigur, o anumită doză de introversiune este absolut necesară pentru formarea unei judecăți proprii / independente asupra realității, dar dacă nu se veghează pentru ca această introspecție să nu devină exagerată, personalitatea adolescentului ajunge
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ostenit, așa-i? Și chiar eram. Cred că, de istov, Îmi e fața atât de greu Încercată. Dumneata ai ales titlul? Acela era tocmai opusul artei, a meditat Faulques. Armonia liniilor și formelor nu urmărea decât să ajungă la cheile intime ale problemei. N-avea legătură nici cu estetica, nici cu etica pe care alți fotografi le invocau - ori spuneau că le invocau - drept filtru al obiectivelor și muncii lor. Pentru el totul era doar o mișcare prin rețeaua fascinantă a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]