5,988 matches
-
noiembrie, în timp ce Codreanu și alți legionari sunt duși la Jilava, aceștia sunt sugrumați de gardieni la marginea unei păduri. Din acel moment, facțiuni legionare promit răzbunare. Îl consideră pe Iorga principalul vinovat și sunt trimise istoricului numeroase amenințări cu moartea. Legionarii îl numesc ”sinistra vedenie cu barbă și umbrelă”. Zvonurile despre un posibil asasinat cresc. În 1940, Antonescu îl rugase pe Iorga să plece din țară. Îi oferise chiar oportunitatea de a se retrage în Italia, dar Iorga a refuzat. În
Nicolae Iorga, moarte. Ciopârțit și batjocorit, istoricul a MURIT cu degetele încrucișate în semnul crucii - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102098_a_103390]
-
dimineața zilei de 7 septembrie, la ora 3, trenul special, alcătuit din 12 vagoane albe s-a pus în mișcare pentru a-l duce pe fostul rege peste granițele României. Călătoria nu a fost lipsită de peripeții. În gara Timișoara legionarii îi aștepau cu mitralierele gata să-l ucidă. Doar inspirația șefului de gară l-a scăpat pe rege. A făcut semn ca trenul să treacă în mare viteză prin stație, fapt ce i-a derutat pe atacatori ale căror rafale
Cum a plecat din țară Carol al II-lea. Tentativa de asasinat asupra sa - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102240_a_103532]
-
în scopuri negative. Mai concret, a fost vorba despre utilizarea crematoriului de către puterea politică în scopul de a șterge urmele unor acțiuni violente asupra unor oponenți ai regimului. În acest sens pot fi enunțate două exemple și anume: arderea cadavrelor legionarilor grupului Dumitrescu, autorii asasinării primului ministru al României, Armand Călinescu, în 1939 și cel al arderii la ordinul Elenei Ceaușescu a cadavrelor unor timișoreni în decembrie 1989 (Operațiunea Trandafirul/Acțiunea Vama). După un avans destul de rapid luat după război, incidența
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
că "„Acest prim film deschide calea unei trilogii, realizat de M. Marcus, din care va face parte împreună cu Departe de Tipperary și Capcana, care urmăresc pe parcursul anilor 1946 - 1948 confruntarea dintre Siguranță, Securitate, comuniști, pe de o parte, și polițiști, legionari, agenți străini, pe de altă parte.”"
Conspirația (film din 1972) () [Corola-website/Science/337615_a_338944]
-
să nu votez, și nu am cum să nu-mi exprim opinia, și nu am cum să nu vreau să fie bine acestei țări și dacă eu nu știu cum a fost cu Regele, cu plecarea lui, dacă nu știu cum a fost cu legionarii, dacă nu știu cum a fost cu partidul liberal, și nici cu Brătienii, nimeni nu îmi poate să-mi spună că nu a fost adevărat ceea ce eu am trăit în perioada comunistă. Și atunci, eu n -am cum să nu vreau să
Adriana Trandafir: Generația tânără s-a născut obosită by Ana Popescu () [Corola-website/Journalistic/101165_a_102457]
-
Română de Voluntari" să lupte pentru cauza aliată, sub ordinele Misiunii. Ca efect al acordului de a pune Legiunea să lupte în Siberia, lui Brătianu i-a fost promisă recunoașterea dreptului României asupra Basarabiei de către guvernul amiralului Kolceak. Ca atare, legionarii au primit după o săptămână misiunea de a asigura paza Transsiberianului pe aliniamentul Zima-Tulun-Nijneudinsk-Baironovka-Taișet, în ariergardă pentru a asigura retragerea trupelor cehoslovace spre Vladivostok și pentru ca legăturile cu frontul din Ural și aprovizionarea să nu fie afectate de partizanii bolșevicilor
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
724 de persoane (74 ofițeri, 1.595 subofițeri, gradați și soldați și 55 de civili membri de familie - avându-l alături și pe fostul lor comandant Eduard Kadlec) și pe 1 iunie Huntsgreen cu 1.106 de persoane (758 de legionari: 40 de ofițeri și 718 subofițeri, gradați și soldați și 310 prizonieri supuși români alături de 38 de civili membri de familie - sub eticheta de voluntari „întorși din detașare”). În rapoartele sale către oficialitățile române, maiorul Cădere a solicitat ca aceste
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Corpul de Legionari români din Bucovina a fost o unitate de recruți numiți după modelul din 1848, legionari, înființată în noiembrie 1914 de către Austro-Ungaria prin eforturile deputatului român austrofil Aurel Onciul, căruia i-a fost trasată această sarcină de către guvernatorul provinciei, Rudolf von
Corpul de Legionari români din Editura Bucovina () [Corola-website/Science/336863_a_338192]
-
Corpul de Legionari români din Bucovina a fost o unitate de recruți numiți după modelul din 1848, legionari, înființată în noiembrie 1914 de către Austro-Ungaria prin eforturile deputatului român austrofil Aurel Onciul, căruia i-a fost trasată această sarcină de către guvernatorul provinciei, Rudolf von Meran. Unitatea a avut un echivalent format din etnici ucraineni, recrutați sub coordonarea deputatului Nicolae
Corpul de Legionari români din Editura Bucovina () [Corola-website/Science/336863_a_338192]
-
fost locotenentul Thieberger. Cu o condiție fizică precară (o parte dintre ei au și fost demobilizați datorită infirmității), în lipsa unei instrucții și a unei dotări cu armament adecvate, precum și în lipsa hranei suficiente, calitatea acestor luptători a fost inferioară. Prima dată legionarii români au fost folosiți în luptă în noiembrie 1914, când trupele austriece se aflau în retragere spre Carpați, în fața rușilor care luptau să ocupe din nou Cernăuțiul (reocupat la 26 noiembrie 1914). Armata rusă a recurs la ambuscade în care
Corpul de Legionari români din Editura Bucovina () [Corola-website/Science/336863_a_338192]
-
fost folosiți în luptă în noiembrie 1914, când trupele austriece se aflau în retragere spre Carpați, în fața rușilor care luptau să ocupe din nou Cernăuțiul (reocupat la 26 noiembrie 1914). Armata rusă a recurs la ambuscade în care multi dintre legionarii români au fost uciși. O parte din aceștia au reușit să se refugieze în Regatul României. După ocuparea Sucevei, la 18 decembrie/1 ianuarie 1915 o companie de legionari români împreună cu un pluton de jandarmi au ocupat poziții de apărare
Corpul de Legionari români din Editura Bucovina () [Corola-website/Science/336863_a_338192]
-
1914). Armata rusă a recurs la ambuscade în care multi dintre legionarii români au fost uciși. O parte din aceștia au reușit să se refugieze în Regatul României. După ocuparea Sucevei, la 18 decembrie/1 ianuarie 1915 o companie de legionari români împreună cu un pluton de jandarmi au ocupat poziții de apărare în ariergarda armatei care se retrăgea spre Iacobeni și Vatra Dornei, în localitățile Gura Humorului, Capu Codrului și Ilișești. O a doua companie a primit ordin să închidă drumul
Corpul de Legionari români din Editura Bucovina () [Corola-website/Science/336863_a_338192]
-
Unitățile în cauză au avut ordinul de a se retrage în condițiile contactului cu forțe superioare, spre Fundu Moldovei și Pojorâta. Intrând în contact cu trupele inamice care avansau spre Pasul Mestecăniș la sfârșitul lunii decembrie/începutul lunii ianuarie 1914, legionarii s-au retras în debandadă spre Câmpulung. Aflați în continuare în haine țărănești, mulți dintre ei - socotiți a fi de către ruși franctirori, au fost executați. Un grup de legionari fixați pe teren de câtre inamic la "„Podul Bucătarului”" din Câmpulung
Corpul de Legionari români din Editura Bucovina () [Corola-website/Science/336863_a_338192]
-
spre Pasul Mestecăniș la sfârșitul lunii decembrie/începutul lunii ianuarie 1914, legionarii s-au retras în debandadă spre Câmpulung. Aflați în continuare în haine țărănești, mulți dintre ei - socotiți a fi de către ruși franctirori, au fost executați. Un grup de legionari fixați pe teren de câtre inamic la "„Podul Bucătarului”" din Câmpulung, s-au retras în parte spre Pojorâta și în parte spre Munții Rarău - de unde fie s-au repliat spre Vatra Dornei, fie au trecut granița spre România. Ulterior, un
Corpul de Legionari români din Editura Bucovina () [Corola-website/Science/336863_a_338192]
-
teren de câtre inamic la "„Podul Bucătarului”" din Câmpulung, s-au retras în parte spre Pojorâta și în parte spre Munții Rarău - de unde fie s-au repliat spre Vatra Dornei, fie au trecut granița spre România. Ulterior, un batalion de legionari aflat mai întâi sub comanda căpitanului Roman și mai apoi a căpitanului Cernăuțean, a intrat în compunerea Diviziei 54 Infanterie k. u. k.
Corpul de Legionari români din Editura Bucovina () [Corola-website/Science/336863_a_338192]
-
noiembrie 1918 - mai 1920). Revenit în Cehoslovacia a suit treptele ierarhiei militare până la gradul de general de armată, fiind, însă, în 1937, pensionat forțat, ca efect atât al intrigilor, cât și al opțiunilor prosovietice ale politicii externe cehoslovace. Asemenea altor legionari cehoslovaci, Kadlec s-a căsătorit în Rusia, luând de soție pe fiica unui comerciant, care l-a însoțit, ulterior, la reîntoarcerea în țara sa natală. După pensionare s-a retras din viața publică și a trăit, până la moarte, în Brno-Řečkovice
Eduard Kadlec () [Corola-website/Science/336888_a_338217]
-
la "Școala pentru cadeți de artilerie din Viena", pe care a absolvit-o în anul 1900, pe 18 august. Părinții săi au trăit în Ústí nad Labem, în timpul Primei mari Conflagrații și, posibil, chiar în intervalul anilor '920. Asemenea altor legionari cehoslovaci, Kadlec s-a căsătorit în Rusia, la Irkutsk, luând de soție, la 15 decembrie 1919, pe Vera, fiica unui comerciant din Turinsk, numit Feodor Soloviev. Aceasta l-a însoțit, ulterior, la reîntoarcerea în țara sa natală. După pensionare s-
Eduard Kadlec () [Corola-website/Science/336888_a_338217]
-
mai experimentați ofițeri ai Legiunii Cehoslovace. A avut reputația unui om aspru în ceea ce privește menținerea disciplinei și a fost recunoscut ca fiind un abil tactician,aflându-se, în același timp, printre cei care au supralicitat cel mai bine spiritul aventurier al legionarilor cehoslovaci. Fiind repartizat la Regimentul 7 Infanterie, a luat comanda Batalionului III. Mai târziu, după încadrare și un proces de instrucție, a fost promovat căpitan. La începutul lunii ianuarie 1918 a predat un curs de tactici de infanterie pentru comandanți
Eduard Kadlec () [Corola-website/Science/336888_a_338217]
-
funcția de comandant al Legiunii de voluntari transilvăneni și bucovineni din Siberia. În decurs de câteva luni, acesta a reușit să reorganizeze corpul de voluntari, astfel că acesta a fost folosit pentru paza unei porțiuni din Transsiberian. Sub conducerea sa, legionarii au dus lupte de asanare a teritoriului dominat de gherilele bolșevice și au câștigat lupta de la Șeragul și Kuitun. S-a îmbarcat în 25 mai 1920, odată cu Legiunea spre România, pe vasul "Trás-os-Montes", sosind, în 5 iulie, la Constanța, cu
Eduard Kadlec () [Corola-website/Science/336888_a_338217]
-
mai 1920, odată cu Legiunea spre România, pe vasul "Trás-os-Montes", sosind, în 5 iulie, la Constanța, cu vasul "Tellonic", pe care se transbordase la Port Said. La București, a participat, în 19 iulie 1920, la defilarea solemnă a primului transport de legionari în fața Regelui Ferdinand, după care, în scurtă vreme, s-a întors acasă. Decorat pentru activitatea sa din Rusia de către ruși, români și francezi, s-a întors, în 1920, în Cehoslovacia ca erou. După întoarcerea în Europa a stat în concediu
Eduard Kadlec () [Corola-website/Science/336888_a_338217]
-
Noul jurământ al armatei elaborat de către guvernatorii generali și adoptat de către Consiliul de Stat a dus la o criză politică, mai ales deoarece el era direcționat către un „viitor rege” nespecificat și sublinia alianța cu Germania și Austria. Mai mulți legionari au refuzat să depună jurământul și au fost arestați, fapt care l-a determinat pe generalul von Beseler să-l aresteze pe asociatul lui Piłsudski, , și să-l închidă în Germania. În luna august, restul Legiunilor, aproximativ zece mii de soldați
Regatul Poloniei (1916-1918) () [Corola-website/Science/337132_a_338461]
-
sprijin insuficient au dat rezultate neglijabile, ajungând la doar 5.000 de oameni. În mai 1918, forța a fost consolidată de către generalul care și-a mutat corpul său de polonezi — adunat din fosta armată țaristă — în Polonia. În luna august, legionarii arestați pentru refuzul de a depune jurământul au fost eliberați și câțiva s-au oferit din nou voluntari pentru armata poloneză. În august 1918, Achille Ratti a sosit la Varșovia ca oaspete apostolic pentru a regla administrația Bisericii Catolice în urma
Regatul Poloniei (1916-1918) () [Corola-website/Science/337132_a_338461]
-
Păunescu l-a admirat pe Ceaușescu ca persoană pentru că era naționalist în primul rând, nu pentru că era comunist. Tatăl meu nu putea fi un susținător al comunismului, câtă vreme tatăl lui fusese deținut politic de către bolșevici și bunicul lui de către legionari. Adrian Păunescu nu avea nimic în comun cu ideologia comunistă. Partidul nu era implicat în Cenaclul Flacăra. Partidul tocmai când s-a implicat, l-a interzis. La sfârșitul anilor ‘60 și începutul anilor ‘70, atmosfera în România era mai relaxată
”Nebunii de la Cenaclul lui Păunescu” în rapoartele Securității. Interviu Andrei Păunescu by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/104591_a_105883]
-
copilăriei, pe care i-a sprijinit în acest fel în demersul lor de a urma studii în străinătate. Enescu nu a făcut niciodată politică, nefiind membrul niciunui partid, nici pe timpul democrației parlamentare, nici în anii dictaturii carliste ori a guvernării legionarilor, după cum nu a acceptat să fie nici membru al partidului comuniștilor. El era loial țării și nu unui regim, iar crezul său, destăinuit în mod repetat, era să-și slujească țara cu armele lui: pana, arcușul, bagheta. A declarat de
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
de exemplu Doina Cornea, într-un interviu din luna mai 1997 al Marilenei Rotaru - susțin că se impune să se analizeze mai corect activitatea Regelui, dând drept exemplu fondarea, în 1935, a organizației de tineret Străjeria, menită să combată influența legionarilor. Împreună cu Nicolae Iorga[/caption]Aici intrăm, însă, într-o zonă de echivoc, nu doar fiindcă tinerii legionari au sfârșit prin a acapara Străjeria, ci fiindcă tendințele autoritare ale Regelui au dus în ultimă instanță la întreruperea regimul constituțional. Pe de
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]