9,370 matches
-
mușcându-și coada și încolăcirea sa a realizat insule rotunde sau ovale. Alteori, căutând vechiul drum, a nimerit mai la vale de unde plecase nă strușnica aventură și s-au născut peninsule de pământ arabil la nivelul câmpiei care-i mărginește lunca, uneori largă de doitrei kilometri, alteori numai de câțiva pași. Câmpia care a fost înconjurată de apele sale furioase a rămas cu trei-patru metri mai înaltă decât lunca și se prezintă în mijlocul luncii ca o insulă sau ca o peninsulă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
au născut peninsule de pământ arabil la nivelul câmpiei care-i mărginește lunca, uneori largă de doitrei kilometri, alteori numai de câțiva pași. Câmpia care a fost înconjurată de apele sale furioase a rămas cu trei-patru metri mai înaltă decât lunca și se prezintă în mijlocul luncii ca o insulă sau ca o peninsulă, mărginită, nu de apele care, obosite s-au retras în vechea matcă, ci de pământ din noua luncă. Aceste insule, de care apa s-a îndepărtat de jur
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
arabil la nivelul câmpiei care-i mărginește lunca, uneori largă de doitrei kilometri, alteori numai de câțiva pași. Câmpia care a fost înconjurată de apele sale furioase a rămas cu trei-patru metri mai înaltă decât lunca și se prezintă în mijlocul luncii ca o insulă sau ca o peninsulă, mărginită, nu de apele care, obosite s-au retras în vechea matcă, ci de pământ din noua luncă. Aceste insule, de care apa s-a îndepărtat de jur împrejur a lăsat „insule” înconjurate
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sale furioase a rămas cu trei-patru metri mai înaltă decât lunca și se prezintă în mijlocul luncii ca o insulă sau ca o peninsulă, mărginită, nu de apele care, obosite s-au retras în vechea matcă, ci de pământ din noua luncă. Aceste insule, de care apa s-a îndepărtat de jur împrejur a lăsat „insule” înconjurate de pământ, numite „pochine”. Peninsulele, sunt înconjurate de pământ numai pe trei părți, iar pe o parte sunt udate de apele râului. Aceste „peninsule” sunt
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pochină. Toamna, după ce strângeau recolta, pochina rămânea pustie până primă vara, când călugării reveneau pentru un nou sezon agricol. De la secularizarea averilor mănăstirești de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, și după împroprietă rirea țăranilor, pochinile au devenit proprietatea unor țărani localnici. Lunca râului Buzău este cu trei-patru metri mai joasă decât câmpia cea mare și netedă, iar de la marginea satului, coboram din Ciupercari în luncă și mergeam 3-400 de metri până la apa Buzăului, la scăldat. În luncă erau cărări care se împleteau
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, și după împroprietă rirea țăranilor, pochinile au devenit proprietatea unor țărani localnici. Lunca râului Buzău este cu trei-patru metri mai joasă decât câmpia cea mare și netedă, iar de la marginea satului, coboram din Ciupercari în luncă și mergeam 3-400 de metri până la apa Buzăului, la scăldat. În luncă erau cărări care se împleteau, ca-n poezia lui George Coșbuc, printre tufe de cătină ce pă reau a fi o turmă de cămile culcate, surprinse de rouă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
devenit proprietatea unor țărani localnici. Lunca râului Buzău este cu trei-patru metri mai joasă decât câmpia cea mare și netedă, iar de la marginea satului, coboram din Ciupercari în luncă și mergeam 3-400 de metri până la apa Buzăului, la scăldat. În luncă erau cărări care se împleteau, ca-n poezia lui George Coșbuc, printre tufe de cătină ce pă reau a fi o turmă de cămile culcate, surprinse de rouă în razele dimineții pe un covor verde, ca din „O mie și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cămile culcate, surprinse de rouă în razele dimineții pe un covor verde, ca din „O mie și una de nopți”. Covorul fermecat însă nu zbura, nu se mișca din loc, ci se topea de frica soarelui. În amonte de sat, lunca poartă pe brațele sale desfăcute o pădure de plopi și sălcii pletoase, cu frunze tremurătoare, printre care se află și falnici peri sălbatici, iar pe sub coroanele lor înalte , ca niște chioșcuri cu dulciuri care stârnesc mai ales pofta copiilor, se
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de tipar, cu local pentru școală, în care era inclusă și o locuință pentru îmvățător. La roiectarea sa, satul era dotat cu locuri de casă de jumătate de hectar fiecare, și cu pășune îndeobște pentru vitele și oile sătenilor, în lunca Buzăului din împrejurul satului și până la albia râului. În „grădinițele” din fața caselor se aflau flori, nelipsitul busuioc și arbuști ornamentali de trandafir, liliac, lămâiță și calapăr. In spatele casei se afla o curte (ogradăă mare, cu grajd, șură și coteț
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
moșie a prințului Șuțu. în aval, pe malul stâng este amplasată comuna Scorțaru. Pe malul drept, la paroximativ 3-4 km. diatanță de comuna Domnița, se află comuna Râmnicelu, situată pe un „pisc” ce se înalță cu aproape cinci metri deasupra luncii, motiv pentru care localitatea este numită de localnici „Piscu”. Comuna Domnița avea în componența sa satele Boarca și Corbeni, situate cam la doi kilometri nord est de Domnița. Un drum care vine de la Brăila trece prin Domnița, pe la răsărit de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ajungea până la genunchi, iar când se întindea seceta, praful se întindea ca pecinginea peste oameni, peste copaci, peste case, ca o pulbere cenușie. Deși satul Boarca, în care m-am născut, este așezat pe un cot de câmpie înconjurat de lunca Buzăului, în plină câmpie, unde nu cresc decât salcâmul, plopul, răchita și cătina, în fața casei noastre erau doi pini, iar în grădina din spatele casei mai era unul. Pinii din fața casei făceau o umbră și un miros plăcut pe ceardacul, prispa
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
are cea mai mare lățime în partea sa mediană. Umerii elitrelor bine conturați sub forma unui unghi drept cu vârful rotunjit. Stria suturală este absentă. Metasternul scurt, lipsit de un șănțuleț femural. Din Europa până în Caucaz. Insectele sunt întâlnite în luncile râurilor. l=2-2,5 mm. Mandibula stângă este mai alungită și mai îngroșată ♀ Toate tarsele sunt tetramere 4-4-4. 8 Agathidium banaticum Reitter Corpul negru, cu marginile pronotului și vârful elitrelor roșcat maronii. Antenele, piesele bucale și picioarele roșcate. Partea dorsală
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Ulmi-190m din sudul comunei. Prezența argilei în sol favorizează alunecările de teren care sunt, în general, stabilizate cu plantații de arbori. Relieful a fost modificat ca aspect prin intervenția locuitorilor odată cu constituirea așezărilor omenești. Terenul arabil s-a extins în lunca Bahluiului, iar în acest scop s-au construit o serie de canale pentru drenaj în zonele de stagnare a apei, iar arealele cu deficit de apă au fost amenajate cu canale pentru irigații . În scopul protejarea vetrelor rurale și a
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
al Bahluiețului. Coluviile apar ca depozite de tranziție, acumulate la baza versanților și a denivelărilor, formând adesea glacisuri. "Marginile șesurilor sunt parazitate adesea de glacisuri proluvio-coluviale sau de conuri de dejecție izolate, care creează o trecere gradată de la versanți la lunca propriu-zisă." (Băcăuanu et al., 1980). Aluviunile alcătuiesc luncile și terasele râului Bahluieț, în măsura în care acestea nu sunt acoperite cu depozite de altă natură. Depozitele aluvionare, ce alcătuiesc luncile râului Bahluieț se găsesc doar cu câțiva metri deasupra albiei minore a acestuia
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
acumulate la baza versanților și a denivelărilor, formând adesea glacisuri. "Marginile șesurilor sunt parazitate adesea de glacisuri proluvio-coluviale sau de conuri de dejecție izolate, care creează o trecere gradată de la versanți la lunca propriu-zisă." (Băcăuanu et al., 1980). Aluviunile alcătuiesc luncile și terasele râului Bahluieț, în măsura în care acestea nu sunt acoperite cu depozite de altă natură. Depozitele aluvionare, ce alcătuiesc luncile râului Bahluieț se găsesc doar cu câțiva metri deasupra albiei minore a acestuia și au o alcătuire petrografică variabilă cu nisipuri
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de conuri de dejecție izolate, care creează o trecere gradată de la versanți la lunca propriu-zisă." (Băcăuanu et al., 1980). Aluviunile alcătuiesc luncile și terasele râului Bahluieț, în măsura în care acestea nu sunt acoperite cu depozite de altă natură. Depozitele aluvionare, ce alcătuiesc luncile râului Bahluieț se găsesc doar cu câțiva metri deasupra albiei minore a acestuia și au o alcătuire petrografică variabilă cu nisipuri și luturi loessoide. În ceea ce privește constituția petrografică a teraselor din bazinul hidrografic al Bahluiețului, acestea sunt alcătuite din nisipuri în
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
publicații contemporane care acordă o deosebită atenție creației populare. Se publică îndeobște folclor bucovinean: bocete, descântece, snoave, cântece bătrânești, proverbe, alte materiale sub titlurile Obiceiuri de familie, Din poezia ceremonialului de nuntă, Cântecul celor rămași în viață după măcelul de la Lunca din ianuarie 1941, se reproduc texte din colecțiile lui Dragoș Tochiță, Dumitru Covalciuc și Z. A. Istrati, apare și studiul Reminiscențe ale poeziei populare românești la ucrainieni și ruși de Grigore C. Bostan. Probleme de lingvistică, etimologie etc. intră în
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
1948 publică romanul Păuna Mică, iar un an mai târziu în 1949, Mihail Sadoveanu este ales președinte al Uniunii scriitorilor. Câțiva ani mai târziu, în 1952 publică romanul istoric Nicoară Potcoavă, capodoperă a geniului. În 1954 publică volumul Aventură în lunca Dunării. * În anul 1955, scriitorului i se conferă titlul de Erou al Muncii Socialiste. Mihail Sadoveanu se stinge din viață în data de 19 octombrie 1961, fiind înmormântat alături de Eminescu și Caragiale. Opera (selectiv) În anul 1904 are debutul editorial
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
o fost, cu șoferu’. Și acolo am stat până s-o făcut formele de eliberare... Și unde v-ați dus? V-ați Întors acasă? Da. Am venit cu un coleg. Am luat bilet până acasă, m-am dat jos În Luncă 1 și peste pădure am trecut direct În comună, că doar cunoșteam terenul. M-am Întors prin aceeași pădure prin care am stat Înainte, că altfel trebuia să vin prin Sighet și era mai departe... Și prin Luncă era mai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
jos În Luncă 1 și peste pădure am trecut direct În comună, că doar cunoșteam terenul. M-am Întors prin aceeași pădure prin care am stat Înainte, că altfel trebuia să vin prin Sighet și era mai departe... Și prin Luncă era mai aproape... Și plus că am vrut să nu mă vadă prea mulți cunoscuți... Și am găsit un cunoscut și am venit cu el, da’ nici el nu m-a recunoscut... Cum v-ați regăsit familia? Păi, din fericire
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
202 Jireapăn 163 Jupiter 109 K Kremlin 311 L Lacu Sărat 80 Lancrăm 125, 128 Lasalette 264 Lăpușul Românesc 181 Leordina 163, 164 Leș 78 Letea 225 Londra 312 Luciu-Giurgeni 121, 272, 280, 284, 310, 316-318, 364-367 Lugoj 179, 187-188 Lunca la Tisa 188 M Macea 72 Magra 41 Măcin 95, 104-105 Mamaia 87, 90, 135, 217 Mangalia 107 Mărașu 366 Mediaș 214, 271 Miercurea Ciuc 40, 45-46, 49, 247, 261-265 Miersig 78 Ministerul de Interne 57-59, 66-67, 128, 221, 229, 252
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și-o procura din Suedia, neaflându-se în București ghete pe măsura lui). V. și vol. III al acestei ediții, cap. „Anul 1887“. 356. La 31 octombrie/12 noiembrie 1871 s-a inaugurat „uzina de gaz“ de la Filaret (situată în lunca Filaretului, în apropierea Parcului Carol de azi); uzina a fost construită de Societatea Generală pentru iluminat și încălzit din România, la constituirea căreia a luat parte, cu capital, și Marin Mehedințeanu; acesta asigurase, în 1860-1863, în calitate de concesionar, iluminarea străzilor Capitalei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
La Leul de aur“ 148; „La Vulturul de aur“ 148; Națională 148; Nierischer („La Sfinți“) 179, 181, 183; Iulius Rissdorfer 148; Joseph Thois 148 Fialkovsky (cofetăria; cafeneaua) 131, 154 Fieschi (hotelul; cafeneaua): 130, 132 Filaret: 183 Filaret (câmpia): 222 Filaretului (lunca): 183 Floreasca (lacul): 136, 140 franzelăria Gagel: 126 Frascatti (restaurantul): 119 Fundația universitară Carol I: 121 Gagel (grădina): 126, 143 Gara Târgoviștei (Gara de Nord): 344, 348, 358, 393 Georgescu (grădina-restaurant): 417 Giafer (grădina): 139 Giovanni (cofetăria): 131 Grand Hotel Union (restaurant
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu o dată, pornea la drum lung singur, numai cu Bicu, calul nostru, și cu palmele goale. Nici nu îndrăzneam să-l întreb cum de are curajul să meargă la Frasin, după scîndură, sau la moara din Zvoriștea, după făină, prin lunci și păduri, prin hîrtoape și locuri pustii. Mie îmi era frică, noaptea, să ies pînă la poartă, necum pînă în fundul grădinii unde întunericul părea și mai adînc și unde foșneau suspect frunzele de porumb. De cum se însera, stam cu lampa
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
apropiate rude, așa că pe la amiază n-am mai avut ce da rîndurilor de țigani și de amărîți care au tot venit (unii de două și de trei ori) să ceară. Ziua era luminoasă, fără pic de nor, se vedeau clar lunca, rîul și satele de dincolo de apă: Verești, Salcea, și un tren care mergea spre Suceava. Lîngă noi, grupurile de lîngă morminte, căpițele de fîn, vișinii pe rod, înroșiți, copiii alergînd spre sau întorcîndu se de la căruțele cu înghețată instalate la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]