6,061 matches
-
ceea ce nu se vede. Pentru că oamenii dau mai multă crezare ochiului decât auzului, pentru că pun la îndoială ceea ce nu văd, pentru aceasta a îndurat ca să-L vedem cu trupul, ca să risipească îndoiala”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 26) „A luat pentru mine toate cele cuvenite firii mele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la vânzarea lui Iuda, în vol. Predici la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ar înspăimânta văzând o astfel de minune. Gândește-te și socotește acum ce lucru mare este să vezi că Soarele dreptății sloboade din trupul nostru razele Sale și luminează sufletele noastre”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la ziua Nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care era necunoscută atunci, dar a fost făcută cunoscută cu puțini ani înainte, de către unii care au venit din Apus și au vestit-o, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Către Prea Cuviosul presbiter Gheorghe, 3, în PSB, vol. 81, p. 209) „Noi spunem aceea că Hristos a luat din pântece fecioresc trup curat, sfânt, neprihănit și necălcat de nici un păcat”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la ziua Nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care era necunoscută atunci, dar a fost făcută cunoscută cu puțini ani înainte, de către unii care au venit din Apus și au vestit-o, VI, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
născut, fără să Se rușineze de urâciunea firii omenești. Nu I-a adus ocară îmbrăcarea cu făptura mâinilor Sale, dar făptura mâinilor Sale a cules nespus de mare slavă, ajungând îmbrăcăminte Plăsmuitorului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 26) „Se naște, dar, astăzi din Fecioara, biruind firea și depășind căsătoria. Se cuvine Cârmuitorului sfințeniei să Se nască dintr-o naștere curată și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
plăsmuit pe Adam din pământul feciorelnic, făcând din Adam pe femeie, fără de femeie. După cum Adam a adus pe lume pe femeie, fără de femeie, tot astfel astăzi Fecioara a născut bărbat, fără de bărbat”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 27) „De s-ar fi născut dintr-o căsătorie obișnuită, cum m-am născut eu, minciună s-ar fi socotit de mulți Dumnezeirea Lui
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
firii, în acest chip este plăsmuitor al pântecelui și descoperitor al fecioriei, pentru că felul nașterii I-a fost nepângărit și Și-a zidit Luiși negrăit templu, în chipul în care a voit”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 28) „Dar pentru ce Se naște din fecioară? Pentru ce păzește nevătămată fecioria? Pentru că altădată diavolul a înșelat pe Eva pe când era fecioară; de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
aceea, fiind fecioară Maria, Gavriil i-a binevestit. Înșelată fiind Eva, a născut cuvânt pricinuitor de moarte, iar Maria, binevestită fiind, a născut pe Cuvântul în trup, de viață veșnică pricinuitor nouă”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 31) „Și S-a aflat în iesle Cel ce ține universul și S-a înfășat în scutece Cel Care Se îngrijește totdeauna de toți
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dar ca Stăpân al firii a adus un chip străin de naștere, ca să arate că El, când se face om, nu Se naște ca un om, ci Se naște ca un Dumnezeu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 27) „Dar ce să spun, ce să grăiesc? Văd pe teslar și ieslea, văd pe prunc și scutecele, văd nașterea Fecioarei lipsită de cele
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
se zice, și Ea femeie se numește. Nume legiuite, dar goale de împreună-viețuire. Gândește-le până la cuvinte, și nu până la lucruri. El s-a logodit numai, dar Duhul Sfânt a umbrit”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea 52 Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 31) „Întrebare: Cum trebuie înțeles cuvântul din Simbol? S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioară? Răspuns: Zic unii dintre sfinți că
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
unde voiește Dumnezeu. Nu s-a săvârșit un lucru după fire, ci o minune mai presus de fire. Firea și-a încetat lucrarea ei și a lucrat voința Stăpânului. O, har netâlcuit!” (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 25-26) „Pentru că nici păgânii, nici iudeii, nici ereticii nu credeau că Dumnezeu a născut pe Cuvântul fără sămânță și fără pătimire, de asta, când
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ca să arate că, după cum atunci când S-a născut din fecioară, n-a stricat fecioria, tot astfel și Dumnezeu a născut Dumnezeiește ca Dumnezeu pe Dumnezeu-Cuvântul, rămânând neîmpuținată și neschimbată Sfânta Lui ființă”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 32) „Ce a zis îngerul? Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine (Lc. 1, 35). Nu căuta rânduiala firii, îi spune îngerul, când ceea ce
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
împlinit și au luat astăzi sfârșit. Dumnezeu pe pământ S-a arătat în trup și cu oamenii a petrecut (Baruh 3, 38). Să ne bucurăm, dar, și să ne veselim, iubiților”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la ziua Nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care era necunoscută atunci, dar a fost făcută cunoscută cu puțini ani înainte, de către unii care au venit din Apus și au vestit-o, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
rânduiala firii. A voit, a putut; S a pogorât, a mântuit. La Dumnezeu toate merg mână-n mână. Astăzi Cel ce este Se naște, Cel ce este Se face ce nu era”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 23) „Era întotdeauna ca Dumnezeu, ocârmuind lumea, dar astăzi a venit ca și om, și ca Dumnezeu: ca om, păstorind poporul, iar ca Dumnezeu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cuvântări de laudă la sfinți, p. 23) „Era întotdeauna ca Dumnezeu, ocârmuind lumea, dar astăzi a venit ca și om, și ca Dumnezeu: ca om, păstorind poporul, iar ca Dumnezeu, mântuind lumea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 29) ,,... ca să nu se creadă că nălucire este întruparea Sa, încredințează pe oameni despre întrupare nu numai prin vederea trupului Său, ci și prin
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
e frică de vreunii, ci dă privitorilor puterea să-i aleagă, chiar dacă i-ar fi dușmănoși, pentru ca doborând pe cel asupra căruia s-au învoit ei, să fie crezut ca cel mai tare, la fel și Viața tuturor, Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos nu Și-a ales El moartea trupului, ca să nu pară că Îi este frică de o alta, ci a primit să o rabde pe cea aleasă de alții și mai ales pe cea socotită de vrăjmașii Lui
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
rămas nefolosit, ce ultimă ocară n-au folosit?” (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a XII-a, Introducere, în PSB, vol. 41, p. 1128-1129) „Precum moartea nu s-ar fi desființat dacă n-ar fi murit Mântuitorul, așa trebuie să se gândească și despre patimile trupului. Căci dacă nu S-ar fi temut, firea Lui omenească nu s-ar fi eliberat de teamă. Dacă nu S-ar fi întristat, firea nu s-ar fi izbăvit de întristare
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sfârșit trebuia să aibă trupul Său, odată ce S-a sălășluit în el Cuvântul? Să nu moară nu se putea, odată ce era muritor și avea să fie adus prin moarte jertfă pentru toți, motiv pentru care Și 1-a și alcătuit Mântuitorul. Dar să rămână mort iarăși nu era cu putință, odată ce s-a făcut templul Vieții 66. Deci a murit ca muritor, dar a înviat pentru Viața din El. Iar dovada învierii Lui sunt faptele Lui”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nu poți admite să se aducă o jignire fiului tău? Crede dară că și Dumnezeul tuturor îi detestă pe aceia care se încumetă să-L necinstească pe Fiul Său Unul-Născut și ca niște ingrați îl privesc mereu cu ură pe Mântuitorul și Binefăcătorul lor. Înțelegând împăratul acest lucru și admirând totodată faptele și spusele lui, a dat imediat o lege de interzicere a adunării ereticilor. (Teodoret, V, 16)”. (Casiodor, Istoria Bisericească tripartită, cartea a IX-a, cap. XXV, în PSB, vol
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XXIV-a, VI, în PSB, vol. 17, p. 595) 99 Biserica este sobornicească, adică desăvârșită, caracterizată prin deplinătate și universalitate (καθολικη înseamnă în grecește deplinătate și universalitate); ea păstrează întreagă învățătura Mântuitorului Hristos, a Sfinților Apostoli și a Sfinților Părinți de la cele șapte Sinoade (Soboare) Ecumenice - n.n. 100 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: În vremea sfântului Atanasie se știa care e tradiția ce vine de la Domnul prin apostoli și Părinții Bisericii. Ea era criteriul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a persoanei Sale care fusese străpunsă de cuie și de suliță și purta ca mărturie a învierii semnele cuielor și rana făcută de suliță”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Dialogul despre suflet și înviere, Preliminarii, în PSB, vol. 30, p. 398) „Mântuitorul nostru Iisus Hristos, făcându-se pe Sine începătură a celor adormiți, cu aceasta El ne-a deschis nouă, tuturor, ușa învierii, iar prin câte a făcut atât asupra Sa cât și asupra altora, care erau stăpâniți de moarte, El ne-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
In honorem Andrei Pleșu, volum coordonat de Mihail Neamțu și Bogdan Tătaru-Cazaban, Humanitas, București, 2009, pp. 191-214). Tema hainei de lumină a sufletului desăvîrșit în care răsună un motiv neoplatonician e vie pînă astăzi în imnografia Săptămînii Mari : Cămara ta, Mîntuitorule, o văd împodobită și îmbrăcăminte nu am ca să intru într-însa. Luminează, Doamne, haina sufletului meu. în Zohar, text esențial al Cabalei, se vorbește despre Adam înveșmîntat de Dumnezeu cu gloria țesută din lumina Grădinii Paradisului, un veșmînt care îl
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
moartea sa. 2) Prezentul, stăpânit de Zarathustra (aprox. 628551 î. Hr.) și mesajul său. În această perioadă, armatele lui Angra-Mainyu au început să-și piardă din putere. Datorită învățăturii profetului, binele triumfă din ce în ce mai mult asupra răului. 3) Viitorul este dominat de Mântuitor sau Sōšans, în avestică Saošyant, care va reuși să impună triumful definitiv al binelui asupra răului. Potrivit unei tradiții din secolul al IV-lea d. Hr., Saošyant se va naște dintr-o fecioară care se va scălda în lacul Kasaoya
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
o fecioară care se va scălda în lacul Kasaoya; undele acestuia păstrează în mod miraculos sămânța lui Zarathustra. Saošyant va apare la 9000 de ani de la creația efectuată de Angra-Mainyu. Atunci va avea loc învierea și judecata generală. Odată cu venirea Mântuitorului, răul va dispărea din lume și va începe o epocă fericită, în care oamenii nu se vor mai teme de moarte și vor trăi fericiți un timp infinit. În concluzie, concepția mesianică ar fi putut să ia naștere în buddhismul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
bătut rece, Buddha a rămas în meditație. Dar în cea de-a șaptea zi, neobișnuita furtună încetă; Muchalinda își desfăcu inelele, se metamorfoză într-un tânăr ales și, cu mâinile împreunate la frunte, se înclină în semn de adorație în fața mântuitorului lumii. În această legendă și în imaginile cu Buddha Muchalinda e reprezentată o perfectă reconciliere a principiilor antagonice. Șarpele, simbolizând forța vitală ce motivează nașterea și renașterea, și mântuitorul, cuceritorul acelei oarbe voințe de viață, sfărâmătorul lanțurilor nașterii, deschizătorul drumului
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
mâinile împreunate la frunte, se înclină în semn de adorație în fața mântuitorului lumii. În această legendă și în imaginile cu Buddha Muchalinda e reprezentată o perfectă reconciliere a principiilor antagonice. Șarpele, simbolizând forța vitală ce motivează nașterea și renașterea, și mântuitorul, cuceritorul acelei oarbe voințe de viață, sfărâmătorul lanțurilor nașterii, deschizătorul drumului către Transcendentul Nepieritor, aflați aici într-o unire armonioasă, deschid ochilor o priveliște situată dincolo de dualitățile gândirii. Buddha a rămas în starea de iluminare timp de șapte săptămâni, fără
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]