12,882 matches
-
pseudopartitive (un kilogram de..., o sticlă de...), în care N1 este tot un specificator. (8) GN 3 Spec N' | 2 GD de GN 4 dintre 4 un kilogram mere o parte cărți (cf. Nedelcu, 2009: (289), pentru un kilogram de mere) A doua categorie de sintagme partitive, cele în care relația parte - întreg se stabilește la nivel sintactic, cuprinde numerale și pronume (nehotărâte) pe prima poziție: (9) doi din copii, câțiva dintre copii, mulți dintre copii Nedelcu (2009) consideră că N2
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu o sintagmă pseudopartitivă: (11) a. o parte dintre studenți - *o parte de studenți dintre studenți b. 20% din studenți - *20% de studenți din studenți c. o mulțime dintre studenți - o mulțime de studenți dintre studenți d. două kilograme din mere - două kilograme de mere din mere Distincția terminologică lexical vs sintactic de la Nedelcu (2009) reflectă faptul că termeni ca parte, jumătate, sfert etc. conțin în matricea lor semantică semul +partitiv sau +partiție (deci ei au un sens partitiv, exprimă lexical
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
11) a. o parte dintre studenți - *o parte de studenți dintre studenți b. 20% din studenți - *20% de studenți din studenți c. o mulțime dintre studenți - o mulțime de studenți dintre studenți d. două kilograme din mere - două kilograme de mere din mere Distincția terminologică lexical vs sintactic de la Nedelcu (2009) reflectă faptul că termeni ca parte, jumătate, sfert etc. conțin în matricea lor semantică semul +partitiv sau +partiție (deci ei au un sens partitiv, exprimă lexical partiția), pe când termeni ca
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
o parte dintre studenți - *o parte de studenți dintre studenți b. 20% din studenți - *20% de studenți din studenți c. o mulțime dintre studenți - o mulțime de studenți dintre studenți d. două kilograme din mere - două kilograme de mere din mere Distincția terminologică lexical vs sintactic de la Nedelcu (2009) reflectă faptul că termeni ca parte, jumătate, sfert etc. conțin în matricea lor semantică semul +partitiv sau +partiție (deci ei au un sens partitiv, exprimă lexical partiția), pe când termeni ca doi, fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Cuantificatorul partitiv schimbă tipul de denotație al colectivului: acesta nu mai denotă un grup, ci o sumă. Denotația de tip grup este specifică substantivelor colective la singular (guvern, echipă), iar cea de tip sumă caracterizează substantivele numărabile la plural (scaune, mere, copii etc.)66. Substantivele colective au în denotația lor entități atomice, spre deosebire de alte substantive la singular (cele numărabile, cele masive, numele proprii). În denotația substantivului guvern se regăsesc entitățile atomice miniștrii, în denotația substantivului colectiv echipă găsim entitățile atomice jucători
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în ambele sintagme, N1 este un termen cu sens cantitativ, N2 are un sens lexical plin, iar cele două nominale sunt conectate prin prepoziție. Aparent, sintagma pseudopartitivă exprimă tot o partiție, ca și sintagma partitivă: (88) a. un kilogram de mere - b. un kilogram din mere De fapt, nominalul cuantificator din sintagma pseudopartitivă (N1) nu exprimă partiția unui set (spre deosebire de (88)b), ci cantitatea sau măsura. N2 nu denotă un set delimitat, ci exprimă o proprietate. În construcțiile partitive, N2 este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
un termen cu sens cantitativ, N2 are un sens lexical plin, iar cele două nominale sunt conectate prin prepoziție. Aparent, sintagma pseudopartitivă exprimă tot o partiție, ca și sintagma partitivă: (88) a. un kilogram de mere - b. un kilogram din mere De fapt, nominalul cuantificator din sintagma pseudopartitivă (N1) nu exprimă partiția unui set (spre deosebire de (88)b), ci cantitatea sau măsura. N2 nu denotă un set delimitat, ci exprimă o proprietate. În construcțiile partitive, N2 este determinat, iar în cele pseudopartitive
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
iar în cele pseudopartitive, nedeterminat. Acest lucru nu este foarte "vizibil" în limba română, din cauză că după majoritatea prepozițiilor, substantivul neînsoțit de modificatori este nearticulat. Este mai clară diferența de articulare atunci când substantivul are modificatori: (89) a. *un kilogram de aceste mere ionatane; *un kilogram de merele ionatane din lădița galbenă b. un kilogram din aceste mere ionatane; un kilogram din merele ionatane din lădița galbenă Un argument al faptului că în construcțiile pseudopartitive nu avem un GD îl reprezintă excluderea pronumelui
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Acest lucru nu este foarte "vizibil" în limba română, din cauză că după majoritatea prepozițiilor, substantivul neînsoțit de modificatori este nearticulat. Este mai clară diferența de articulare atunci când substantivul are modificatori: (89) a. *un kilogram de aceste mere ionatane; *un kilogram de merele ionatane din lădița galbenă b. un kilogram din aceste mere ionatane; un kilogram din merele ionatane din lădița galbenă Un argument al faptului că în construcțiile pseudopartitive nu avem un GD îl reprezintă excluderea pronumelui personal din sintagmele pseudopartitive, spre deosebire de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
după majoritatea prepozițiilor, substantivul neînsoțit de modificatori este nearticulat. Este mai clară diferența de articulare atunci când substantivul are modificatori: (89) a. *un kilogram de aceste mere ionatane; *un kilogram de merele ionatane din lădița galbenă b. un kilogram din aceste mere ionatane; un kilogram din merele ionatane din lădița galbenă Un argument al faptului că în construcțiile pseudopartitive nu avem un GD îl reprezintă excluderea pronumelui personal din sintagmele pseudopartitive, spre deosebire de construcțiile partitive, unde se poate folosi un determinant: (90) a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de modificatori este nearticulat. Este mai clară diferența de articulare atunci când substantivul are modificatori: (89) a. *un kilogram de aceste mere ionatane; *un kilogram de merele ionatane din lădița galbenă b. un kilogram din aceste mere ionatane; un kilogram din merele ionatane din lădița galbenă Un argument al faptului că în construcțiile pseudopartitive nu avem un GD îl reprezintă excluderea pronumelui personal din sintagmele pseudopartitive, spre deosebire de construcțiile partitive, unde se poate folosi un determinant: (90) a. una dintre ele b. *un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
lexical și cel semilexical sau funcțional în interiorul grupului nominal (cf. Tănase-Dogaru, 2007: 84). Din cauza acestor diferențe și asemănări dintre cele două tipuri de sintagme menționate la (88), se folosește, în general, termenul pseudopartitiv pentru sintagmele de tip un kilogram de mere (vezi Alexiadou, Haegeman și Stavrou, 2007; Nedelcu, 2009). Distincția partitiv - pseudopartitiv a fost introdusă de Selkirk (1977). Este frecvent folosit și termenul de sintagmă de măsură (engl. measure phrase, cf. Rothstein, 2009). 3.2. Structura sintactică a sintagmelor pseudopartitive În
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
grupului este substantivul de pe poziția a doua, și în sintagmele pseudopartitive centrul este substantivul de pe poziția a doua, nu substantivul cantitativ de pe prima poziție. Astfel se explică în GALR acordul cu nominalul de pe a doua poziție: (93) a. douăzeci de mere, o sută de studenți, un milion de studenți, un miliard de studenți b. două kilograme de mere, o armată de furnici, o mulțime de studenți Numeralele legate de substantiv prin prepoziția de sunt formate cu -zeci, sută, mie, milion, miliard
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
doua, nu substantivul cantitativ de pe prima poziție. Astfel se explică în GALR acordul cu nominalul de pe a doua poziție: (93) a. douăzeci de mere, o sută de studenți, un milion de studenți, un miliard de studenți b. două kilograme de mere, o armată de furnici, o mulțime de studenți Numeralele legate de substantiv prin prepoziția de sunt formate cu -zeci, sută, mie, milion, miliard etc. Formanții sută, mie, milion, miliard au unele caracteristici morfologice substantivale, ceea ce explică de ce se leagă de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
structurile N1 N2 cantitative, analiza prin inversiune predicativă a fost propusă de Corver (1998, via Tănase-Dogaru, 2007). Conform acestei analize, N1 este un termen predicativ, iar N2 este subiectul acestuia. Prin inversarea termenilor, se obține sintagma pseudopartitivă (un kilogram de mere < mere un kilogram). Structurile pseudopartitive s-ar parafraza ca în (94): (94) a. o sticlă de vin - "vinul este o sticlă" b. un munte de cărți - "cărțile sunt un munte" c. o armată de furnici - "furnicile sunt o armată" d.
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
N1 N2 cantitative, analiza prin inversiune predicativă a fost propusă de Corver (1998, via Tănase-Dogaru, 2007). Conform acestei analize, N1 este un termen predicativ, iar N2 este subiectul acestuia. Prin inversarea termenilor, se obține sintagma pseudopartitivă (un kilogram de mere < mere un kilogram). Structurile pseudopartitive s-ar parafraza ca în (94): (94) a. o sticlă de vin - "vinul este o sticlă" b. un munte de cărți - "cărțile sunt un munte" c. o armată de furnici - "furnicile sunt o armată" d. o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pe care le pot stabili sintagmele pseudopartitive în enunț arată că N2 reprezintă sursa referențială a sintagmei pseudopartitive. Milner arată că substitutele anaforice reiau substantivul din poziția N2, nu pe cel cuantificator (N1): (100) a. Am cumpărat un kilogram de mere. Ele erau stricate. b. Am cumpărat un kilogram de mere. *El era stricat. (cf. Nedelcu, 2007: 188) Această observație a fost folosită drept argument în favoarea interpretării drept centru a substantivului N2. Însă nu se poate face generalizarea că substitutele anaforice
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
că N2 reprezintă sursa referențială a sintagmei pseudopartitive. Milner arată că substitutele anaforice reiau substantivul din poziția N2, nu pe cel cuantificator (N1): (100) a. Am cumpărat un kilogram de mere. Ele erau stricate. b. Am cumpărat un kilogram de mere. *El era stricat. (cf. Nedelcu, 2007: 188) Această observație a fost folosită drept argument în favoarea interpretării drept centru a substantivului N2. Însă nu se poate face generalizarea că substitutele anaforice reiau întotdeauna termenul din poziția N2. Se poate relua prin
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
substitutele anaforice reiau întotdeauna termenul din poziția N2. Se poate relua prin pronume termenul N1, dacă predicatul se aplică lui N1. Acest lucru este posibil pentru că N1 este și termen lexical, și termen funcțional: (101) Am cumpărat un kilogram de mere. Acesta a fost cântărit cu un cântar electronic. / Acestea au fost cântărite... (reluarea prin pronume demonstrativ e mai naturală decât reluarea prin pronume personal) În exemplul (100) de mai sus, pe care îl are în vedere Milner, predicatul (a fi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
un cântar electronic. / Acestea au fost cântărite... (reluarea prin pronume demonstrativ e mai naturală decât reluarea prin pronume personal) În exemplul (100) de mai sus, pe care îl are în vedere Milner, predicatul (a fi) stricat se aplică nominalului N2 (mere) și are un sens distributiv. Agramaticalitatea enunțului (100)b se explică astfel prin tipul de predicat ales pentru exemplificare. Dacă alegem un predicat care să se aplice lui N1, ca în (101), este posibilă reluarea prin pronume a lui N1
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
predicat care să se aplice lui N1, ca în (101), este posibilă reluarea prin pronume a lui N1 și acordul verbului-predicat cu N1. Cu predicatele colective, ambele tipuri de acord sunt acceptabile: (102) a. Am cumpărat doar un kilogram de mere, dar fiind foarte obosită, acesta mi s-a părut greu. b. Am cumpărat doar un kilogram de mere, dar fiind foarte obosită, acestea mi s-au părut grele. Pe lângă tipul de predicat, posibilitățile de reluare anaforică sunt determinate și de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și acordul verbului-predicat cu N1. Cu predicatele colective, ambele tipuri de acord sunt acceptabile: (102) a. Am cumpărat doar un kilogram de mere, dar fiind foarte obosită, acesta mi s-a părut greu. b. Am cumpărat doar un kilogram de mere, dar fiind foarte obosită, acestea mi s-au părut grele. Pe lângă tipul de predicat, posibilitățile de reluare anaforică sunt determinate și de tipul de sintagmă pseudopartitivă. De pildă, pentru două sticle de vin, este mult mai natural enunțul în care
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
container nouns) (d) substantive colective sau de grup: o mulțime de ocazii, o grămadă de cărți (e) substantive "materiale sau de consistență": un buchet de flori (engl. consistive / material nouns) (f) substantive de măsură sau de unitate: un kilogram de mere (g) substantive partitive: o bucată de pâine, o felie de cozonac. (iv) o clasificare pentru limba română a fost făcută recent de Tănase-Dogaru (2007: 88-92), în funcție de gradul de semilexicalitate al substantivului N1: (a) substantive care denumesc unitatea (engl. unit nouns
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
restricții selecționale: gură se combină cu substantive masive care denumesc lichide, felie selectează substantive masive care denumesc anumite mâncăruri (o felie de pâine, o felie de salam, dar nu o felie de unt). (c) substantive de măsură: un kilogram de mere, o lingură de făină, un litru de lapte, un metru de stofă, un kilometru de autostradă, un vârf de cuțit de sare, un deget de țuică, o căpiță de fân, o vadră de vin, o damigeană de vin, o palmă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
română ar putea avea același rol: de a crea sau de a denumi o unitate numărabilă pentru entitatea denumită de N2. Entitățile desemnate de N2 pot fi delimitate natural sau nu. Entitățile delimitate natural sunt desemnate prin substantive numărabile (ex. măr, furnică, floare - o plasă de mere, o armată de furnici, un buchet de flori). Entitățile nedelimitate sunt desemnate prin substantive masive (ex. lapte, sare, unt - un litru de lapte, un praf de sare, un pachet de unt). Substantivele cuantificatoare au
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]