KorAP: Find »[drukola/base=manifest & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...238 239 240 ...253 >

6,319 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

au cristalizat ulterior de? a lungul principalelor rute comerciale. Conform metodei sale istorice, asemenea manifest? ri permanente � tras�nd paralele istorice pe baza trecutului altor na? iuni � permit istoricului s? trag? concluzii asupra na? iunii. Astfel de reconstituiri bazate pe manifest? ri culturale permanente ? i organice umplu golurile documentare ? i explic? astfel continuitatea poporului rom�n �n Dacia: un studiu asupra vie? îi populare este �ntotdeauna cea mai bun? solu? ie la care poate recurge istoricul atunci c�nd nu dispune de documente

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
na? iunii, care are o evolu? ie paralel? cu procesul istoric organic al experien? elor na? iunii. �n ea, ca �ntr? o oglind? , se reflect? procesul istoric. Cultură determin? vitalitatea, valoarea ? i locul na? iunii printre alte na? iuni72. Dintre toate manifest? rile acesteia, literatura era cea mai original? , dar ambi? ia lui Iorga de a atinge nivelul artei �pure� nu constituia o tov? r?? ie chiar at�ț de fireasc? pe c�ț i? ar fi pl? cut lui s? fie. �nainte de a?? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
genul celei violente pe care el ? i Taine o depl�ngeau, ci una care s? �nf? ptuiasc? unitatea na? ional? ? i reforma intern? , ba chiar ? i modificarea eticii politice prin cultur? ? i nu invers 83. �ntruc�ț artă ? i literatura constituie manifest? rile cu adev? raț importante ale culturii rom�ne, ele erau totodat? cele mai pregnante manifest? ri ale originalit?? îi, na? ionalismului ? i vie? îi rom�ne? ți. Ele trebuie s? se inspire din via? a na? ional? a poporului

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ptuiasc? unitatea na? ional? ? i reforma intern? , ba chiar ? i modificarea eticii politice prin cultur? ? i nu invers 83. �ntruc�ț artă ? i literatura constituie manifest? rile cu adev? raț importante ale culturii rom�ne, ele erau totodat? cele mai pregnante manifest? ri ale originalit?? îi, na? ionalismului ? i vie? îi rom�ne? ți. Ele trebuie s? se inspire din via? a na? ional? a poporului rom�n ? i nu s? fie �mprumutate din cultura francez? sau din oricare alt? cultur?! Iorga era

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Ungaria, dar austriecii nu erau �ng? duitori fă?? de rom�nii din Bucovina. Ana? ionalii habsburgi reu? iser? s? cople? easc? populă? ia rom�neasc? autohton? cu ucraineni, evrei, germani, chiar ? i cu polonezi, iar austriecii reac? ionau brutal �mpotriva manifest? rilor na? ionalismului rom�n. Iorga consideră Bucovina că f? c�nd parte din Moldova. Atunci c�nd a vizitat Universitatea de la Cern? u?i, rectorul evreu Adler l? a primit cu o ipocrizie vienez? perfect? �. �n 1909, c�nd a �ncercat s

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
l? a rugat pe Iorga s? scrie o carte despre Prin? ul Carol care s? fac? exact acest lucru 116. �n bro? ură Prin? ul Carol pentru cine nu? l cunoa? te ? i totu? i �l judec? (Ia? i, 1918), Iorga descria manifest? rile de dragoste ale ardelenilor �n timpul vizitei lui Carol. A vorbit ? i despre participarea lui Carol la cursurile Universit?? îi de Văr? a lui Iorga de la V? lenii de Munte. Vară lui 1918 a fost fierbinte ? i lung?. Iorga primea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i foloseasc? glasul �mpotriva �modelelor� lansate de imitarea dezastruoas? a modei scriitorilor care urmeaz? exemple ce nu?? i au r? d?cină �n mediul natal. Istoricul trebuie s? le aminteasc? permanent tuturor c? artă ? i literatura nu s�nt altceva dec�ț manifest? rile na? iunii. Este datoria să moral? s? aib? grij? că acestea s? r? m�n? a?a, deoarece numai r? uf? c?torii cuteaz? s? ignore aceste reguli. �n opera să, istoricul relateaz? izb�nzile ? i nenorocirile din trecutul na? iunii lui

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
taser? imnul na? ional al Rom�niei). Acela? i sfat li? l d? dea ? i să? ilor din Transilvania referitor la Germania. Iorga nu descoperise nici o tradi? ie istoric? pentru na? ionalismul evreiesc său german 90. Atunci c�nd detestabilele manifest? ri antisemite s? au �nte? it, el a f? cut o declară? ie crucial?. Referindu? se la rom�nizarea oră? elor, Iorga sus? inea c? negustoria cu am? nuntul a evreilor ridicase pre? urile gra? ie statutului lor de misi

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de evrei? Nu! Intelectualii evrei s? rut? ? i ț? lpile tor? ionarilor lor�. Cu toate c? s?ar putea ca instinctele lui Iorga s?? l uluiasc? �nc? o dat? pe cititor, el nu reu? ea �ns? s???i văd? propriile idei manifest�ndu? se �n atitudinea evreilor fă?? de na? ionalismul cultural, bazat? pe r? d?cinile organice a 1.200 de ani de cultur? a A? kenazilor (germanoevrei). ? i nici s? �n? eleag? său s? accepte simbioza cultural? germano? evreiasc?. Iorga scotea �n eviden?? faptul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Hindenburg ? i Horthy (�ntr? un sens, chiar ? i că francezul P�tain), ? i că mul? i al? i lideri na? ionali? ți din secolul al XIX-lea, Iorga a l? sat tineretul s?? i lunece printre degete. Era dezgustat de manifest? rile acestui �Nou na? ionalism� ? i de radicalizarea corpului studen? esc. Iorga scria �ntr? un editorial intitulat Seducerea tineretului: �S�nt unii p? rin? i care nu au mai mult bun sim? dec�ț copiii lor�. �n 1927, atunci c�nd au izbucnit tulbur

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
inut o conferin?? la Ateneu. La ie? ire, fiind �nso? it de ministrul �nv??? m�ntului, dr. Angelescu, s? a pomenit �n fă? a unei violente demonstra? îi studen? e?ți. (Iorga fusese avertizat c? ? umuleanu ? i Cuza erau autorii acestei manifest? ri ofensatoare anti? Iorga). Iorga i? a �nfruntat pe studen? i. A? a cum comenta el ulterior, dac? ar fi dat vreun semn de ezitare, n? ar fi f? cut dec�ț �s? �ncurajeze o asemenea insolen?? �. Iorga a p?? it �n mijlocul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
o dezastruoas? dare �napoi a tot ceea ce f? cuse Iorga pentru integrarea evreilor �n structurile Rom�niei Mari! Incidentele acestea au �nt? riț �frică� istoric? a evreilor de gentili, iar teamă această veche a evreilor este greu de explicat. Ea se manifest? uneori chiar ? i �n Occident. Cre? terea lent? a �ncrederii ? i a asentimentului evreilor de a se asimilă �n Vechiul Regat a fost grav prejudiciat? , submin�nd credin? a �n promisiunea lui Iorga. Procesul nu a putut demara. Marile comunit?? i evreie? ți din

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
pune �ntrebarea: s? accept? m o birocra? ie care s? ne domine pe o asemenea baz?? S? ne asimil? m, devenind că ? i ei? Toat? aceast? harababur? �l punea pe Iorga �ntr? o postur? incomod?. Studen? îi f? ceau s? circule manifeste care afirmau c? �Iorga este �n soldă evreilor�, numindu? l �persoan? f? r? caracter� ? i sus? în�nd c? �ar trebui lichidat�129. Studen? îi spuneau sus ? i tare c? Iorga prime? te mari sume de bani de la bancherul evreu Aristide

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
t acuză? iile c? �Iorga s? a v�ndut evreilor, lui Blank, b? ncilor evreie? ți� etc. � ? i c? �este �n soldă evreilor�? Aceste acuză? îi par exagerate, ba chiar false. Dac? ? inem seama de str? daniile lui Iorga, ele devin manifest? ri ale unei politici grote? ți. Una dintre dificult?? ile lui Iorga �n politic? era faptul c? nu avea bani. �n cazul contribu? iilor lui Blank, documentele demonstreaz? c? Iorga ? inea eviden? a strict? a ajutorului acordat de acesta. Nu a cheltuit

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
o droaie de iepuri. Dup? aceea, Iorga nu a mai vorbit cu A.�C.�Cuza c�teva luni bune. Dar lui Cuza p? rea s? nu? i pese de nimic. I?a declarat lui ? eicaru c? �nu �n? elege hipersensibilitatea lui Iorga, care manifest? �simptome de menopauz? masculin? � din cauza unei glume nevinovate�. �n memoriile lui, Iorga nu a dat niciodat? am? nunte despre acest incident, men? ion�nd doar un �imens scandal provocat de Cuza �n Adunarea Na? ional? �, ad? ug�nd: �Cuza m? atacă zilnic

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
esc� i s? a interzis o vreme s? apar? cu acest titlu: nu putea ap? rea că �Na? iunea rom�n? �, ci doar sub numele de �Neamul�. �n privin? a editorialelor lui Iorga, el era acela? i �lupt? tor� politic de zi cu zi, manifest�nd mai cur�nd o reac? ie dec�ț o reflec? ie spontan?. Una dintre tr? s?turile permanente ale �Neamului rom�nesc� fuseser? atacurile violente ale lui Iorga la adresa corup? iei dominante, �ntr? un amestec ciudat cu m�na nonviolent

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
era condamnarea alcoolismului. Coresponden? a lui Iorga demonstreaz? c? era �n contact permanent cu toate ligile antialcoolice din lume. Pe l�ng? corup? ie ? i alcoolism, puritanul Iorga ducea o lupt? neistovit? �mpotriva pornografiei. Ziarul lui ini? iase o cruciad? �mpotriva manifest? rilor politice la care Iorga se referea cu dispre? utiliz�nd termenul �anarhie�. De? i nici el nu avea un temperament bl�nd, ura manifest? rile ilegale, provocatoare de dezordine ? i anarhie. �ntruc�ț aceste manifest? ri erau opera studen? ilor

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
puritanul Iorga ducea o lupt? neistovit? �mpotriva pornografiei. Ziarul lui ini? iase o cruciad? �mpotriva manifest? rilor politice la care Iorga se referea cu dispre? utiliz�nd termenul �anarhie�. De? i nici el nu avea un temperament bl�nd, ura manifest? rile ilegale, provocatoare de dezordine ? i anarhie. �ntruc�ț aceste manifest? ri erau opera studen? ilor radicali de dreapta, atacurile lui nu f? ceau dec�ț s? toarne gaz pe foc. A dus o lupt? neobosit? ? i �mpotriva condi? iilor sanitare tot

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ini? iase o cruciad? �mpotriva manifest? rilor politice la care Iorga se referea cu dispre? utiliz�nd termenul �anarhie�. De? i nici el nu avea un temperament bl�nd, ura manifest? rile ilegale, provocatoare de dezordine ? i anarhie. �ntruc�ț aceste manifest? ri erau opera studen? ilor radicali de dreapta, atacurile lui nu f? ceau dec�ț s? toarne gaz pe foc. A dus o lupt? neobosit? ? i �mpotriva condi? iilor sanitare tot mai proaste de la Bucure? ți ? i din toat? Rom�nia

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
umanit?? îi. El �ncerca s? �ntregeasc? istoria omenirii ? i s? g?seasc? �n ea un loc pentru istoria Rom�niei. Conform filosofiei istorice a lui Iorga, istoria fiec? rei na? iuni face parte din istoria universal?. Drept urmare, trebuie s? existe manifest? ri comune �n cadrul istoriei omenirii. A explicat c? �ncearc? s? urm? reasc? �ntr? o �manier? sintetic? ? i organic? � marele curent al istoriei universale, c? ut�nd s? �refac? atmosferă timpurilor, pentru c? dac? nu se face acest lucru, tot ceea ce

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga �i d? dea o replic? istoricului sovietic Adamov, amintindu? i �n batjocur? c? din moment ce URSS? ul nu poate fi o ? ar? na? ionalist? , nu poate invoca drepturi asupra Basarabiei prin ac? iuni diplomatice sau militare. Iorga explică apoi c? �autorul sovietic manifest? clar tendin? ele anexioniste ? i na? ionaliste ale ? arilor�. Mai mult, Adamov ignoră documentele fundamentale privind Basarabia, folosite de Rakovski ? i de �venerabilul Karamzin�. Iorga sublinia faptul c? Adamov �i ignoră lucr? rile sau, dac? le men? iona, d? dea citate

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cultural. Dup? venirea la putere a lui Hitler, Iorga �? i va canaliză ură spre orientarea progerman? a Legiunii. Iorga era profund iritat de provocarea pe care o reprezenta Legiunea. Ură lui, alimentat? de personalitatea să, nu avea cale de �ntoarcere, manifest�ndu? se neobosit p�n? c�nd Deta? amentul Legionar al Mor? îi a pus m�na pe el. �n anii urm? tori, Vaida a sperat s? ajung? la o �n? elegere cu Legiunea. Averescu a �ncercat ? i el s? fac? acest lucru

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
fost atacat de Iorga pentru atitudinea pangerman? ? i anti? Versailles a acestuia, numindu? l �Glondys, un vechi du? man�. Pacha, episcopul catolic de Timi? oară, l? a vizitat ? i el pe Hitler. Toate acestea i se p? reau lui Iorga manifest? rile unei mi? c?ri similare celei din Sude? i104, consider�ndu? le drept inacceptabile ? i lipsite de loialitate. A men? ionat cu furie o parad? desf?? urat? la Sibiu �n timpul c? reia s? a strigat �Heil Hitler! � ? i faptul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
era drag s? le urăsc? �154. Iorga i? a amintit lui Giurescu c? are �o memorie bun? � ? i c? dispre? ul lui nu contribuia la adoptarea unui ton senin �n dezbaterile cu �? coală nou? �. Nu era niciodat? pl? cut s? fii ? inta manifest? rîi temperamentului lui Iorga. Tat? l lui Giurescu era profesor la Universitatea Bucure? ți ? i a luat o atitudine potrivnic? lui Iorga. A murit �n cursul anului 1918. Iorga a f? cut gestul nobil de a deveni protectorul ț�n? rului orfan, care

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
De ce ? i?a ? inut secret? logodna ț�n? rul Giurescu? Motivele acestui gest nu erau foarte l? udabile, dac? facem leg? tură cu faptul c? evenimentul coincidea cu numirea să la catedră de la Universitatea din Bucure? ți. Nu g? sim asemenea manifest? ri de caracter la Iorga. Dimpotriv? , Iorga era gata s??? i asume orice risc, indiferent de pre? ul pe care urma s?? l pl? teasc? , atunci c�nd consideră c? are dreptate. Cel de al treilea membru important al Noii

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]