6,363 matches
-
Caiete medieșene", "Contrapunct", "Convorbiri literare" (unde, în perioada septembrie 1999 aprilie 2002, susține rubrica de critică a debuturilor, iar din mai 2002, o rubrică de critică de poezie), "Cronica", "Dacia literară", "Discobolul", "Euphorion", "Ex Ponto", "Hyperion", "Însemnări ieșene", "Kitejgrad", "Luceafărul", "Meridian 27", "Paradigma", "Poezia", "Poesis", "România literară", "Tomis", "Vatra", "Viața Românească", "Clouds magazine". Cărți publicate: Vindecarea de simetrie (poeme, cu o prefață de Emil Iordache și o prezentare, pe ultima copertă, de Lucian Vasiliu), Editura Cronica, Iași, 1999; Portret în cuțit
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lor, care grăbesc deciziile guvernamentale și succesiunile la tron, care-și extind supravegherea de la Pacific pînă în bătrîna Europă, cititorul lui Eugène Sue află ce este la originea extraordinarei lor puteri: este puterea Societății lui Isus; numeroasele cruciulițe roșii de pe meridianele și paralelele acelui glob aflat în locul lor de întîlnire corespund tuturor locurilor din lume unde Compania și-a stabilit centrele clandestine de spionaj și de subversiune. Nu degeaba, oprindu-se o clipă să-și dicteze instrucțiunile, privind îndelung globul, "șeful
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
sporit accent critic în aprecierea altor concepții. Cititorul atent va fi făcut însă constatarea că de fapt cele mai de seamă progrese înregistrate în domeniul științelor educației, cele mai relevante ipoteze, idei și teorii pedagogice s-au produs pe alte meridiane decît pe acelea în care domină ideologia marxistă. Această ideologie pretindea să devină și devenise! criteriul unic în orientarea oricăror altor teorii. Este adevărat, o lucrare în care sînt expuse numeroase sisteme teoretice educative nu se poate limita doar la
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
au urmat au împiedicat desfășurarea activității acestora. Experimentele avute în vedere în 1933 și 1939 aveau o bază sociologică; era vorba de acțiuni ample, menite să ducă la implementarea, prin adaptare, în practica școlară a unor inovații realizate pe alte meridiane ale globului. Ideea era valoroasă, se manifesta receptivitate față de nou, dar și grija pentru selectarea lui potrivit trebuințelor școlii românești. În același timp, nu s-ar putea spune că interesul pentru experiment nu era dominat de un romantism pedagogic; cine
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cît și în teoria instruirii. Organizarea unei școli specific românești, adecvată trebuințelor poporului, impunea și elaborarea unei pedagogii românești. Tendința era și o reacție față de poziția acelora care își întemeiau sistemul lor pedagogic pe idei și teorii elaborate pe alte meridiane. În ansamblu, ideea se integra în efortul puternic afirmat în cultura românească din acei ani, de valorificare a resurselor spirituale a căror origine se afla într-un foarte îndepărtat trecut. Tendința era manifestată în filosofie, literatură, muzică, artă plastică. Constituirea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
alfabetizare, țările în curs de dezvoltare angajau mari fonduri financiare pentru dezvoltarea învățămîntului un sfert și chiar o treime din bugetul țării unele insistînd pe cel primar, altele pe cel secundar și superior. Deși în plină expansiune pe aproape toate meridianele lumii, către mijlocul deceniului al șaptelea, învățămîntul își relevă pregnant multiple contradicții; începuse să se vorbească de o ,,criză mondială" a educației, iar UNESCO organizează, în octombrie 1967, la Willamsburg, în S.U.A., o conferință pe această temă. Raportul, prezentat de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
nu s-a atenuat așadar, ci s-a adîncit. Regimul preferențial acordat, în ultimele decenii, de multe state cheltuielilor militare a ridicat noi bariere în calea organizării unei cooperări eficiente în domeniul educației. Cheltuielile pentru înarmare, războaiele purtate pe multe meridiane au redus nu numai șansele dezvoltării unei largi colaborări între state în domeniul educației, ci și investițiile în general destinate dezvoltării ființei umane. Este adevărat, omenirea are nevoie de masive investiții și în alte domenii: eradicarea șomajului, a foametei, apărarea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pare a se încheia sub auspiciile unei puternice tendințe sociocentriste; b) așa cum arată și cercetările efectuate în țara noastră în anii '70, tehnicile sociometrice pot sluji procesului de cunoaștere a grupului și de valorificare a potențialului său educativ. Pe alte meridiane ale globului au fost preluate nu tehnicile, ci spiritul, concepția care domină psihologia socială americană a grupurilor, ajungîndu-se la nondirectivism. 16.3. O speranță parțial justificată "pedagogia instituțională" În prezentarea aspectelor semnificative ale teoriei educației, din cea de-a doua
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
E.D.P.), București, 1976. 3. Cf. G. VĂIDEANU, Cultura estetică școlară, E.D.P., București, 1967. 3 bis. Cf. ROGER COUSINET, Educația nouă, traducere de VICTORIA PETRESCU și ELVIRA BALMUȘ, E.D.P., București, 1978. 4. Cf. E. K. GILBERT, H. KUHN, Istoria esteticii, Editura Meridiane, București, 1972. 5. Federația internațională pentru educație prin artă și-a continuat activitatea pînă după al doilea război mondial. Din 1951 activează în cadrul Societății internaționale pentru educație prin artă (International Society for Education through Art), organism al UNESCO (Cf. G.
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1988. 3. Cf. B. SCHWARTZ, Educația mîine, traducere de Leonard Gavriliu, E.D.P., București, 1976. 4. TORSTEN HUSÉN, Tendințe actuale și perspectiva de viitor a educației, Educația în anul 2000 The School in question, Oxford University Press, 1979. 5. MIRCEA HERIVAN, Meridiane pedagogice, E.D.P., București, 1973 (lucrarea conține interviuri cu personalități remarcabile din domeniul științei și vieții politice care s-au ocupat de problemele învățămîntului, precum și cu teoreticieni ai educației; cele mai multe interviuri sintetizează ideile acestor personalități expuse în diversele lor lucrări). 5
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Alexe 168 84. Spino, M., (1976), Beyond jogging, the innerspaces of jogging, Editura Celestial Arts, Millbrae (USA); 85. Stoenescu, G., (1990), Tinerețe, sănătate, frumusețe, Editura SportTurism, București; 86. Stora, J.B., (1991), Le stress, Presses Universitaires de France (Stresul - Traducere, Ed. Meridiane, București, 1999); 87. Șchiopu, U., (2008), Psihologia vârstelor, Editura Didactică și Pedagogica R.A., București; 88. Țifrea, C., (2008), Jogging, sănătate, rezistență, frumusețe, Editura Didactică și Pedagogică, București; 89. Verza, E., Verza, F., E., (2000), Psihologia vârstelor, Editura Pro Humanitate, București
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
care ating înălțimi ce depășesc raza astrului. Acestea își schimbă în câteva minute forma sau rămân neschimbate luni de zile. De remarcat că nu întotdeauna anumite fenomene intense ale activității solare, cum ar fi trecerea unui grup de pete prin meridianul central al discului solar produc efecte geofizice. Ar fi o explicație în sensul că radiația corpusculară a Soarelui, care are un rol însemnat în această privință, nu părăsește în mod uniform astrul zilei, ci în evantai, în fascicole dirijate divergent
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
au pășit pe lună în timpul zborului Apollo 11. Cu această ocazie s-au realizat numeroase fotografii și s-a dezvoltat o imensa activitate științifică de cercetare a acesteia. ASCENSIE DREAPTĂ Coordonată astronomică corespunzatoare longitudinii terestre care masoară distanța unghiulară dintre meridianul zero și meridianul unui astru, de la vest la est. Ea se măsoară în unități de timp (ore, minute și secunde; de la 0h până la 24h), de la punctul vernal, în sens direct de la vest la est. ASTEEROID Blocuri mari de rocă, cu
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
lună în timpul zborului Apollo 11. Cu această ocazie s-au realizat numeroase fotografii și s-a dezvoltat o imensa activitate științifică de cercetare a acesteia. ASCENSIE DREAPTĂ Coordonată astronomică corespunzatoare longitudinii terestre care masoară distanța unghiulară dintre meridianul zero și meridianul unui astru, de la vest la est. Ea se măsoară în unități de timp (ore, minute și secunde; de la 0h până la 24h), de la punctul vernal, în sens direct de la vest la est. ASTEEROID Blocuri mari de rocă, cu dimensiuni de la câteva
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
cu nume provenit din mitologie. Constelațiile Carul Mare (Ursa Mare) și Carul Mic (Ursa Mică) sunt cele mai cunoscute configurații de astre de pe bolta cerului nordic. Actualmente constelațiile sunt porțiuni ale sferei cerești delimitate, în urma unei convenții, prin arce de meridiane și paralele cerești. Pe bolta cerească există 88 de constelații cunoscute. COORDONATE CEREȘTI Sistem de linii orizontale și verticale (similare coordonatelor geografice) folosite pentru localizarea stelelor pe sfera cerească. Coordonate ecuatoriale: declinație (paralele), respectiv ascensie (meridiane). Coordonate eliptice: longitudinea ecliptică
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
convenții, prin arce de meridiane și paralele cerești. Pe bolta cerească există 88 de constelații cunoscute. COORDONATE CEREȘTI Sistem de linii orizontale și verticale (similare coordonatelor geografice) folosite pentru localizarea stelelor pe sfera cerească. Coordonate ecuatoriale: declinație (paralele), respectiv ascensie (meridiane). Coordonate eliptice: longitudinea ecliptică, latitudinea ecliptică. Coordonate galactice: longitudinea și latitudinea galactică. COPERNIC NICOLAUS(1473-1543) Astronom polonez care a demonstrat că Pământul, împreuna cu celelalte planete, se rotesc în jurul Soarelui. Astfel, el a pus bazele sistemului heliocentric, a explicat succesiunea
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
interstelar produce absorbția și împrăștierea luminii stelelor. Conținutul de hidrogen neutru și ionizat determină două regiuni în spațiul interstelar: H I (H, He în stare de atomi neutri) și H II (conține gaze ionizate de radiațiile ultraviolete ale stelelor fierbinți). MERIDIAN CERESC Cerc al sferei cerești care trece prin zenitul și nadirul unui punct de obsevație și prin polii cerești. Meridianul ceresc intersectează linia orizontului în punctele cardinale sud și nord. Meridianul care trece prin punctul vernal este considerat meridianul zero
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
I (H, He în stare de atomi neutri) și H II (conține gaze ionizate de radiațiile ultraviolete ale stelelor fierbinți). MERIDIAN CERESC Cerc al sferei cerești care trece prin zenitul și nadirul unui punct de obsevație și prin polii cerești. Meridianul ceresc intersectează linia orizontului în punctele cardinale sud și nord. Meridianul care trece prin punctul vernal este considerat meridianul zero echivalentul meridianului Greenwich METEOR Fenomen luminos (o urmă strălucitoare) produs de particule mici de praf, provenite din fragmentarea cometelor, care
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
conține gaze ionizate de radiațiile ultraviolete ale stelelor fierbinți). MERIDIAN CERESC Cerc al sferei cerești care trece prin zenitul și nadirul unui punct de obsevație și prin polii cerești. Meridianul ceresc intersectează linia orizontului în punctele cardinale sud și nord. Meridianul care trece prin punctul vernal este considerat meridianul zero echivalentul meridianului Greenwich METEOR Fenomen luminos (o urmă strălucitoare) produs de particule mici de praf, provenite din fragmentarea cometelor, care cad spre Pământ cu viteze de 40km/s. Când ajung în
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
fierbinți). MERIDIAN CERESC Cerc al sferei cerești care trece prin zenitul și nadirul unui punct de obsevație și prin polii cerești. Meridianul ceresc intersectează linia orizontului în punctele cardinale sud și nord. Meridianul care trece prin punctul vernal este considerat meridianul zero echivalentul meridianului Greenwich METEOR Fenomen luminos (o urmă strălucitoare) produs de particule mici de praf, provenite din fragmentarea cometelor, care cad spre Pământ cu viteze de 40km/s. Când ajung în atmosfera superioară se aprind, lăsând o dâră de
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
Cerc al sferei cerești care trece prin zenitul și nadirul unui punct de obsevație și prin polii cerești. Meridianul ceresc intersectează linia orizontului în punctele cardinale sud și nord. Meridianul care trece prin punctul vernal este considerat meridianul zero echivalentul meridianului Greenwich METEOR Fenomen luminos (o urmă strălucitoare) produs de particule mici de praf, provenite din fragmentarea cometelor, care cad spre Pământ cu viteze de 40km/s. Când ajung în atmosfera superioară se aprind, lăsând o dâră de foc pe cer
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
trece din emisfera nordică în emisfera sudică și corespunde echinocțiului de toamnă. PUNCTUL VERNAL Punctul situat la intersecția ecuatorului ceresc cu ecliptica și corespunde poziției Soarelui la echinocțiul de primăvară, când trece din emisfera sudică în emisfera nordică fiind echivalentul meridianului 0 QUASAR (Quasistellar radio sources - sursa cvasistelară de unde radio) Obiecte cosmice foarte îndepărtate de Pământ (până la 5000Mpc) care emit fluxuri foarte intense(de 10 14 ori intensitatea radiaței solare) de unde radio, radiații ultraviolete și infraroșii. Aceste obiecte extragalactice se numară
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
de astrofizică. ZENIT Punctul de pe sfera cerească situat deasupra locului de observație la intersecția verticalei locului cu sfera cerească. Este diametral opus nadirului. ZI Intervalul de timp necesar unei planete să se învartească o dată în jurul propriei axe, raportat la traversarea meridianului sau a punctului vernal de către Soare. Pământul se rotește în fiecare zi siderală cu 360 0 , într-o ora cu 15 0 , într-un minut cu 0,25 0 . ZODIAC Banda de pe sfera cerească, în jurul eclipticii în care se găsesc
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
și François, Jean-Charlemagne, Jean-Patrice Lacam și, bineînțeles, lui Gilles Ferréol. De asemenea, unele idei au fost testate de studenții de la universitățile Bordeaux II, Bordeaux IV și Limoges, cărora le mulțumim pentru participare. Hyppolite Taine, Filozofia artei, traducere de Constanța Tănăsescu, Meridiane, București, 1991, p. 16 (n. tr.). Ibidem, p. 31 (n. tr.). Ibidem, pp. 12, 15, 40, 43 (n. tr.). Alexis de Tocqueville, Despre democrație în America, vol. II, traducere de Claudia Dumitriu, Humanitas, București, 2005, pp. 54, 57, 63-64, 84-85
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
un concept, Paris, Labor Ferry, Luc & Renault, Alain, 1985 La Pensée 68. Essai sur l'antihumanisme contemporain, Paris, Gallimard Ferry, Luc, 1991 Homo aestheticus. L'invention du goût à l'âge démocratique, Paris, Biblio (trad. rom. Homo Aestheticus, 1997, București, Meridiane) Finkielkraut, Alain, 1996 L'humanité perdue, Paris, Seuil Floch, Jean-Marie, 1995 Sémiotique, communication, marketing, PUF Foucault, Michel, 1966 Les mots et les choses, Paris, Gallimard (trad.rom Cuvintele și lucrurile, 1996, București, Univers) Genette, Gérard, 1966 Figures, Paris, Seuil Greimas
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]